1,074 matches
-
încălțat cu opincile din prima tură. Opincile erau cu talpa spartă și apa curgea din ele în câteva minute, și trebuiau mereu udate cu apă. Eu, inteligent nevoie mare, mi-am zis că prea se obosește tata turnând apă în opinci ca să se moaie, mi-am zis că se risipește prea multă apă turnând în opinci, că opincile nu țin apa până se înmoaie pielea, și am apreciat că este mai nimerit ca opincile să fie băgate în apa din cofă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ele în câteva minute, și trebuiau mereu udate cu apă. Eu, inteligent nevoie mare, mi-am zis că prea se obosește tata turnând apă în opinci ca să se moaie, mi-am zis că se risipește prea multă apă turnând în opinci, că opincile nu țin apa până se înmoaie pielea, și am apreciat că este mai nimerit ca opincile să fie băgate în apa din cofă pentru ca să nu se mai risipească atâta apă. Am introdus opincile lui tata în cofa din
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
câteva minute, și trebuiau mereu udate cu apă. Eu, inteligent nevoie mare, mi-am zis că prea se obosește tata turnând apă în opinci ca să se moaie, mi-am zis că se risipește prea multă apă turnând în opinci, că opincile nu țin apa până se înmoaie pielea, și am apreciat că este mai nimerit ca opincile să fie băgate în apa din cofă pentru ca să nu se mai risipească atâta apă. Am introdus opincile lui tata în cofa din care ei
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
prea se obosește tata turnând apă în opinci ca să se moaie, mi-am zis că se risipește prea multă apă turnând în opinci, că opincile nu țin apa până se înmoaie pielea, și am apreciat că este mai nimerit ca opincile să fie băgate în apa din cofă pentru ca să nu se mai risipească atâta apă. Am introdus opincile lui tata în cofa din care ei beau apă. După această ispravă m-am dus la bunica și m-am jucat acolo cu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
prea multă apă turnând în opinci, că opincile nu țin apa până se înmoaie pielea, și am apreciat că este mai nimerit ca opincile să fie băgate în apa din cofă pentru ca să nu se mai risipească atâta apă. Am introdus opincile lui tata în cofa din care ei beau apă. După această ispravă m-am dus la bunica și m-am jucat acolo cu verișorii mei până seara. Când a venit tata să schimbe opincile scorojite cu cele înmuiate de apă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mai risipească atâta apă. Am introdus opincile lui tata în cofa din care ei beau apă. După această ispravă m-am dus la bunica și m-am jucat acolo cu verișorii mei până seara. Când a venit tata să schimbe opincile scorojite cu cele înmuiate de apă n-a mai găsit opincile lângă cofa cu apă. Și-a zis că vreun câine le va fi luat și că le roade undeva la umbră. Le-a căutat dar degeaba. De sete și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
din care ei beau apă. După această ispravă m-am dus la bunica și m-am jucat acolo cu verișorii mei până seara. Când a venit tata să schimbe opincile scorojite cu cele înmuiate de apă n-a mai găsit opincile lângă cofa cu apă. Și-a zis că vreun câine le va fi luat și că le roade undeva la umbră. Le-a căutat dar degeaba. De sete și tătica și mămica au băut apă din cofă toată ziua, până
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
că vreun câine le va fi luat și că le roade undeva la umbră. Le-a căutat dar degeaba. De sete și tătica și mămica au băut apă din cofă toată ziua, până s-a împuținat apa și au găsit opincile în fundul cofei. Ce cumințenie ! Ce batjocură ! În seara aceea a fost rău de mine, dar după aceea, când au aflat tanti Florica și unchiul Constantin, eu am devenit celebru ! Tot la Ciupercari, înainte de a avea șase ani, am făcut o
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
aproape o sută de ani și era renumit pentru virtuozitatea dansului. Era înalt, drept și ciolănos, păstrând ceva din măreția țăranului răzeș desăvârșit, așa cum fusese odată. Ițarii de la costumul național îi erau scurți, dar avea ciorapi albi din lână și opinci păstrate din tinerețe. El era cel care îi învățase pe bărbații din sat acest dans tradițional împletit cu teatru popular. Ne-am urcat în autocarul trimis de la județ special pentru eveniment. Tot drumul am cântat, am spus bancuri și am
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
unelte agricole, articole de Îmbrăcăminte conține cuvinte românești adesea arhaice, unele de circulație În zona Macedoniei, Bosniei, Herțegovinei. Arhitectura caselor, acoperișul, prispa, ferestrele, aspectul porților se disting de cele din satele și târgurile Învecinate locuite de populația slavă. Portul bărbaților opinci, ițari, cămașa, colțuni de aba, cojocul, apoi bogatele piese de Îmbrăcăminte și ornament la femei au mari asemănări cu portul românesc. Tradițiile, obiceiurile la nunți, botez, Înmormântări apoi cântecul și jocul se apropie de cele ce se cunosc la români
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și numesc și localitățile de origine; Pind, Epir, Thesalia. Pisticoșii din cele 9 sate duceau o existență izolată de greci și turci limitându-se la relații comerciale sau cele ce decurg din obligațiile față de autorități. Îmbrăcămintea lor este specifică. Poartă opinci (țeruli) cioreci și calțe, femeile poartă pe cap tulpan (măndil) de culoare galbenă sau roșie ca și macedonenii, brâu (zuna) roșu sau verde, fetele asează pe cap un fes mic (curuna) de care se prind panglici multicolore și monede ornamentale
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ochi albaștri", pe care n-aveam cum să le sperii, puștile fiind ale ciorilor! Și pe mine tot ciorile m-au "răspopit"! Atunci cred că plin de năduf am scris o poezie: Faliment total! La casă de om sărman nici opinci și nici suman, nici merinde nici fiertură, nici câine în bătătură! La casă de om calic nici oghial și nici țolic, nici icoană pe perete și nici flori de Dragobete! La casă de om sărac, nu mai e mălai în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
se făcea schimbul de daruri dintre cuscri și foaia dotală. După oficiere, petrecerea propriu zisă ținea 2-3 zile, cu jucatul zestrei și plecarea miresei la noua reședință. Portul local era confecționat în gospodărie de către femei și compus din: femeia purta opinci,ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
opinci,ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-au făcut modificări în port prin apariția stofelor, a modei care a prins și la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
familie. De multe ori, dacă te interesai de o anumită familie, riscai să n-o găsești, dar în schimb, dacă îi spuneai porecla, imediat ți se spunea unde-o găsești. Din mulțimea poreclelor existente aș aminti câteva: a babei, alivancă, opinci, curea lată, obială, costân, biceaplumb, franțuzu’, dârlău, germanul, motănaș, fieraru, lemnaru, chișleac și multe altele. Dacă am analiza mai amănunțit originea numele de familie, am constata că pe lângă cele moldovenești sunt și de alte nații ca: Șaidel este germană; Blum
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
se făcea schimbul de daruri dintre cuscri și foaia dotală. După oficiere, petrecerea propriu zisă ținea 2-3 zile, cu jucatul zestrei și plecarea miresei la noua reședință. Portul local era confecționat în gospodărie de către femei și compus din: femeia purta opinci,ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
opinci,ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-au făcut modificări în port prin apariția stofelor, a modei care a prins și la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
familie. De multe ori, dacă te interesai de o anumită familie, riscai să n-o găsești, dar în schimb, dacă îi spuneai porecla, imediat ți se spunea unde-o găsești. Din mulțimea poreclelor existente aș aminti câteva: a babei, alivancă, opinci, curea lată, obială, costân, biceaplumb, franțuzu’, dârlău, germanul, motănaș, fieraru, lemnaru, chișleac și multe altele. Dacă am analiza mai amănunțit originea numele de familie, am constata că pe lângă cele moldovenești sunt și de alte nații ca: Șaidel este germană; Blum
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
spaniol. Acolo și la toate comisiile de arbitri din lume, raportul observatorului cîntărește mai mult decît Noul Testament. Dar e limpede că nedreptatea, în fotbal și în viață, intrigă, irită și naște reacții. Arbitrajele strîmbe enervează pe toată lumea, de la vlădică la opincă, la propriu, nu la figurat. Ortodoxia română încă n-are reglajul fin al catolicismului spaniol, motiv pentru care nici nu ne am fi așteptat vreodată ca Preafericitul să reacționeze la concertele din fluier ale lui Serea, Corpodean sau Tudor. Indiferent
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
au cununat * Iar când a fost la-nmormîntatS-a-ntins poporul adunat Toți morții parcă s-au sculat Să joace-n drum după tilinci: Să-și plângă pe ortacul lor, Feciori, la zece fete, cinci, Așa era de mult popor Cu sdrăngăneii la opinci Venit să plângă pe-un fecior Ca-n port de sat. De împărat! Trei pași la stânga linișor Și alți trei pași la dreapta lor; Se prind de mâini și se desprind, S-adună cerc și iar se-ntind Și bat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vite, cu turme, cu ospețe sunt de un specific românesc izbitor. Traducătorul a știut să dea firesc hexametrului. În hexametru își latră furia, țărănește, Ahile, Nestor vorbește ardelenește-popește și se îmbracă aproape ca un țăran, cu veșmânt mițos, încălțîndu-se cu opinci. Priam își ține sculele, ca fetele de țară zestrea, prin sipete. Prânzurile sunt hoțești, după tipicul Filimon și Hogaș. Tălmăcitorul își adună forțele lexicale acolo unde comparația este mai rurală: Cum pe la țară venind din laturi protivnice argații Seceră brazde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și dese poloagele pică; Astfel troienii și aheii se tot secerau cu grămada, Unii la alții sărind și nimenea nu se da-n lături. Odiseea, fiind tradusă în endecasilabe, are un mers mai natural. Aci autohtonizarea e desăvârșită. Zeii poartă opinci, stau pe scăuieșe, mesele sunt geluite, lavițele învelite cu lăicere, eroii se lauă, își pun primeneli. De la întîiele replici ai impresia a fi căzut într-un sat ardelenesc de-al lui Slavici: "Hainule, besmeticule Mentor, Ce vorbă spui și-ndemni
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
gol, ca al unui condamnat la moarte căruia i s-a tăiat gulerul, atârnă o enormă lavalieră neagră. Se culcă devreme, se scoală cu găinile, iarna, vara, merge numai în surtuc sau cu o pelerină pe umeri, vara își pune opinci în picioare și cu bocceaua la spinare și într-un costum neverosimil o ia la picior spre munți. În proza sa nesigură și genială se văd urmele profesorale, poncifele. Toate figurile din poetică sunt puse la contribuție, dar mai ales
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
razimă pe tine. * Ioane, ești unul, poți fi milioane, vrerile tale nenfrînte să nu le-nspăimînte nici temnița, nici tunul... În ciuda excesului de bravade și profeții, acel soi de autobiografie apăsată, brutală, produsă în numeroase variante, este foarte original: Io, Pătru Opincă, ce-ntr-atîtea moșii n-am doar o șirincă, înfrunt strâmbele legi și năpasta și-n răzmerița ce-n mine crește, sudui vârtos, mocănește, și scuip pe toată rânduiala asta!... I. VALERIAN O mică notă personală aduce I. Valerian, poet acustic, cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ursu Maria, Apostu Vergina, Grigoriu Maria, Florea Elena, Cojocaru Elena, Pulpan Elena etc. Prelucrarea lemnului se face de către Pintilie Vasile, Condrea Gavril, Brâncă Gheorghe, Jugănaru Ionel, Sănuță Ion, Cucaș Vasile, Florea Neculai, iar Comanduru Vasile încă mai știe să confecționeze opinci. în comuna Drânceni (de fapt, în satul Ghermănești) sunt tâmplari - Alexandrache Vasile, Manolache Vasile, Moraru Petru, Ene Dănuț, dogarul Onofrei Georgel, cojocarii Trofin Jan, Ignat Vasile, Dinică Neculai și practicantul unei vechi meserii, fântânarul Burhuc Costel. Cei mai prestigioși meșteri
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]