122,933 matches
-
România. Chestorul Ion Stoica, șeful Direcției Pașapoarte, și-a dat demisia de onoare”. Să sperăm că onoarea și numai onoarea l-a împins pe chestor, nu vreun dedesubt de care nu s-a aflat încă. * Ce mai zic sondajele de opinie? Adevărul anunță că „Potrivit unui sondaj CURS trei orășeni din patru cred că sărăcia, corupția și nesiguranța macină România. La capitolul ce ne facem noi între noi să notăm, tot din Adevărul, că „Unul din zece români e hărțuit sexual
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
a încercat să-și întărească puterea navigând împotriva curentului. Adică dezlănțuind o teroare de tip stalinist atunci când condițiile internaționale păreau să încurajeze un alt fel de abordare a problemelor țării. Istoria necontenitei și tot mai accentuatei represiuni comuniste explică, în opinia lui Vladimir Tismăneanu, și „tranziția problematică” a societății românești de azi. Sechelele bolșevice n-au fost eliminate cu totul nici în clipa de față, când garda a doua a național-comunismului paranoic ceaușeștian continuă să joace roluri de prim-plan pe
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
sechestrat de poliția secretă, suit cu forța într-un avion, ca un delincvent ordinar și izgonit dincolo de hotarele imperiului rus. Amfitrionul la care s-a adăpostit în primele zile ale exilului a fost Heinrich Böll. Chiar dacă nu împărtășea mereu aceleași opinii, pe romancierul german îl prețuia pentru independența spiritului, pentru îndrăzneala de a înfrunta tirania și pentru consecvență în protejarea celor supuși unei carantine. Dar la eșecul și impasul politic al lui Sartre voi reveni ulterior când voi releva și valoarea
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
rămăsese aceeași, iar febrilitatea gesticulației nu pierduse nimic față de aparițiile anterioare. Și dacă totuși, observatorii atenți ai evenimentului remarcară un plus de entuziasm în verbul septuagenarului, acesta nu putea fi pus decît pe seama prim-planului obținut în fața premierului în ochii opiniei publice. Personajul cunoscut sub numele de cod „Arogantul” în intimitatea palatului Cotroceni era nevoit să se limiteze la a ocupa un loc în primul rînd al oficialităților, alături de discreția somnolentă a patriarhului, de plictisul mofluz al regelui și de miștourile
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
se spune, fără ca întregul lor dosar - opera în totalitate - să fie adus în instanța cercetării critice cu metode oneste și cu instrumente corecte”. După știința noastră nu s-a întîmplat așa-ceva. Acești scriitori fără discuție importanți (mai puțin, în opinia noastră, autorul Necuvintelor, ce a avut parte de-o supralicitare valorică) au fost supuși unor examinări care, vizînd compromisurile, conjucturalismele ori pur și simplu unele verigi mai slabe ale creației lor, n-au ocolit prețuirea lor în ansamblu, n-au
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
literaturii, acum, la ieșirea din tunelul plin de zgură înecăcioasă al autoritarismului și al dirijismului? Nu cumva vocația, competența sensibilă și intelectuală, justețea propozițiilor, rectitudinea morală, urbanitatea ținutei? Nu cumva un corolar al acestor însușiri, disponibilitatea, deschiderea democratică la pluralitatea opiniilor? Nu cumva atari calități se impun de la sine creînd o autoritate inefabilă? A nu recunoaște, în cadrul criticii noastre de azi, cîteva personalități de indenegabilă autoritate, în felul în care am schițat-o mai sus, ne temem că disimulează nostalgia unui
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
de Bivolaru ar depăși 70.000 de suflete. Alte surse creditează Mișcarea cu 30.000 de membri. Există însă și observatori care afirmă că acest guru de Dîmbovița n-ar avea decît vreo 5.000 de discipoli. Presa a avertizat opinia publică asupra activităților știute și mai puțin știute ale lui Gregorian Bivolaru, ca mentor spiritual, încă de pe vremea cînd mișcarea inițiată de el (MISA) n-avea decît vreo cîteva sute de membri. Pe atunci yoghinul se mulțumea să amenințe publicațiile
În trecutul lui Bivolaru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13016_a_14341]
-
pentru a avea o dezbatere pe tema Scriitorul și dosarul de securitate. Mi s-a dat o sumedenie de răspunsuri dar am înțeles că refuză sugestia mea. Nu avem capacitatea de mobilizare și de solidaritate pentru formarea unui curent de opinie și declanșarea unei mișcări care să coaguleze energiile societății civile. Cazurile izolate pot fi ușor ignorate și îndepărtate. Puterea se folosește cu abilitate de această «incapacitate de reacție la un stimul exterior»... Mi-a reținut atenția sintagma Dv.: «condiții normale
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
au dezvăluit multe «enigme»... S-ar putea spune că un intelectual nu are puterea de a decide și schimba cursul istoriei. Dar este în puterea lui să declanșeze și să orienteze o dezbatere asupra anumitor subiecte; să creeze și orienteze opinia publică. În cazul menționat - apariția cărții Un tigru de hîrtie - nimeni nu i-ar fi împiedicat să dezbată pe larg un fenomen istoric și social care s-a numit: «Securitatea». Cartea ar fi fost numai un punct de plecare pentru
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
inflație a imposturii și o perversiune a impostorilor... Tîrfa a fost machiată, a ieșit în oraș și a luat chipul adevărului... Sistemul actual a reușit să facă un amalgam pervers și o confuzie ipocrită încît este dificil să ai o opinie care să reprezinte garanția unei realități obiective. Azi afli că X a fost informator, iar mîine că a fost un om cinstit... S-au scris mai multe cărți despre acea perioadă dar cred că mai sînt încă multe aspecte care
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
a dovedit cu probe că era informator) a promis un «proces al comunismului». Aceeași atitudine a avut-o și Petre Roman. Din toate aceste promisiuni nu s-a ales nimic și s-a dovedit că era... «praf aruncat în ochii opiniei publice». De la început greșeala se ascundea în formulare și în ipocrizia promisiunii. Nu se poate face un proces al comunismului care a fost o ideologie marxist-totalitară. Se poate intenta un proces unui/unor vinovați penal, social sau moral pentru «crime
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
să uite poate este firesc, dar există și o amnezie involuntară dirijată și manipulată de putere. «Din trecut să facem tabula rasa»! Nu cumva așa se cînta în Internaționala? Orice ai face, chiar dacă îți dai foc, este greu să miști opinia publică românească. Cine își mai amintește de studentul Liviu Babeș care și-a dat foc pe pista de ski de la Brașov? Judecătorul militar care l-a condamnat pe tatăl meu la opt ani închisoare, Gheorghe Șerbănescu, a fost ridicat în
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
nu are șansa decît a unui strigăt în deșert... poate strigătul e mut, iar deșertul a dispărut. Nu avem reacția spontană de solidaritate în vederea unui interes comun care ar putea să declanșeze o mișcare de idei și o transformare a opiniei publice. Acum, după ce au trecut 14 ani, un proces al celor vinovați penal nu are prea multe șanse. Este exact ceea ce a dorit puterea actuală... Se crede că «noaptea generalilor» a luat sfîrșit! Din contra... Ioan Talpeș, Grigore Ureche, Priboi
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
aș putea spune) mentorii domniei-sale. Dovadă că istoria stilurilor și, implicit, a gusturilor evoluează. Lansat - dupa propriile-i afirmații - într-o acțiune misionară de asanare a gliei artistice, domnul Șușară pornește tocmai de la mine, care nu reprezint, în autorizata-i opinie, nimic. Nu știu cu “mintea (mea - n.n.) de om cu orizont mărunt” unde va ajunge pornind de la o ficțiune. Eu personal îi doresc succes deplin! Nu se știe, poate vom asista în sfârșit la implementarea unui nou stil după atâta
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
trimis-o la o adresă privată nu înseamnă că eu aș avea vreo corespondență de acest tip cu expeditorul și nici nu-i conferea acesteia un caracter confidențial, cu atît mai mult cu cît ea se referea explicit la niște opinii apărute deja în ziarul Ziua. În rest, așa cum ușor se poate constata cu ochiul liber, simplă retorică de om cu o gîndire narativă sincopată, în mod vădit nedeprins nici cu expresia articulată, nici cu înlănțuirea logică a unor gînduri, în
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
a impus această „subordonare“) criticul e totuși un conlocutor cu inițiativă, deferent fără timorări și extrem de stăruitor, reclamând ducerea până la capăt, până în nuanțe a discuției în jurul unui subiect („Aș vrea să ducem fiecare fir până la capăt, până limpezim și nuanțăm opiniile și argumentele dvs.“), incitând la înfrângerea tabu-urilor și la deconspirări, pretinzând „exemple concrete“ și nu doar trimiteri aluzive sau rămâneri la principii („vă propun să crăpăm puțin crusta acestor tabu-uri, să dăm niște exemple concrete, individualizante“). Că Ileana
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
Ion Gheorghe, dar continuă să creadă că de la el “vor rămâne câteva cărți de poezie adevărată”. Și de Nichita Stănescu multe au despărțit-o, ceea ce nu o împiedică azi să afirme cât se poate de limpede și în răspăr cu opiniile negative recente: “a schimbat limbajul poeziei. După el nu se mai scrie așa cum se scria înainte”. Receptați simpatetic sunt Virgil Mazilescu și Marius Robescu, alături de care Ileana Mălăncioiu și-a făcut “ucenicia”, desigur Gabriela Melinescu, “personalitate infinit mai puternică decât
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
dintre care cea mai nefastă este precaritatea literaturii acelui moment dominat de sămănătorismul și de militantismul național-țărănesc al lui Iorga. Sensul constructiv al unei orientări, fundamental deosebite din punct de vedere estetic, se va ivi odată cu E. Lovinescu, ale cărui opinii moderniste vor fi mai clare abia după campania de revizuiri desfășurată în „Flacăra” (1914-1916). Ruptura lui Ilarie Chendi de Nicolae Iorga nu va însemna însă și o ruptură totală de sămănătorism, dar îi va da acestuia posibilitatea să gândească pe
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
Un serial de Preludii în 47 de episoade, câte numere are revista „Viața literară și artistică”, redă pulsul mișcării literare și înregistrează modificările de peisaj artistic. Din păcate, criticul nu are ocazia de a susține cărți importante, dar își arată opinia față de „literatura de Paști”, față de „literatura ușoară”. Detestă împărțirea de funcții și de subvenții scriitorilor, preferând libera concurență: „Idealul nostru trebuie să fie să ajungem a putea să trăim prin noi înșine. Să ne înmulțim numărul cititorilor, căutând a străbate
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
cronologie și ana liza dedicanților din prespectivă sociologică. Partea a II-a se încheie prin discutarea unei probleme spinoase - anume identitatea divinității numită în inscripții Sol Invictus (II.5. El problema de Sol Invictus, p. 433-460). Sunt trecute în revistă opiniile care văd sub acest nume pe Mithras, un Sol oriental (Sol Invictus Elagabalus) sau un Sol indiges, iar autorul optează pentru caracterul oriental al figurii divine solare (legând prezența lui Sol Invictus în Dacia de heliolatria epocii severiene și de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sau un Sol indiges, iar autorul optează pentru caracterul oriental al figurii divine solare (legând prezența lui Sol Invictus în Dacia de heliolatria epocii severiene și de popularitatea mithraismului). În ce privește analiza cultului lui Mithras, trebuie făcute unele precizări punctuale. În opinia noastră, nu există un sanctuar mithraic la Doștat, piesele de acolo provenind din colecția Teleki (analiza iconografică a reliefului CIMRM II 2006 - 2007 indică proveniența din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, și nu de la Apulum). Un altar din aceeași colecție atestă singurul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
relațiile dintre divinitățile de origine orientală și cultele statului, în primul rând cultul imperial. Sunt avute în vedere inscripțiile unde divinitățile orientale apar cu epitetele augustus, augusta sau sunt asociate cu formula pro salute imperatoris, -orum, exemple care ilustrează, în opinia autorului, o relație de putere între princeps și masa provincialilor, între elitele locale și masa populației. Asimilarea diferiților zei orientali de structură ioviană cu Iupiter (în forma sa oficială - Iupiter Optimus Maximus) este, într-o oarecare măsură, expresia aceluiași fenomen
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
râului provocau (sic!) un dezastru de proporții în Gallia”), 144 („Mamertinus, consulul desemnat pentru 362 și autorul elogiul (sic!) în latină către Iulian”), 152 („ofițer măreț (!) a (sic!) visteriei”), 155 („corectarea marilor abuzurilor (sic!)”), 168 („«sclavul răsplății și a (sic!) opiniei oamenilor»”), 195 („revigoratorul consiliilor și a (sic!) statului”), 198 („El și-a manifestat adorația la altarele lui Zeus, Tyche, Demeter, Hermes, Apollo și a (sic!) altora...”), 208 („sfârșitul unei lucrări recent compusă (sic!) pentru saturnalii”), 211 („a controla oamenii lacomii
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
continua să rezervăm o bună parte a activității noastre științifice și editoriale analizei literaturii de specialitate, urmând o tradiție care, cândva, făcuse din școala ieșeană de istorie modelul istoriografiei critice. Este și rațiunea pentru care am purces la formularea câtorva opinii pe seama celui de-al XII-lea volum din Bibliotheca Historica et Archaeologica Universitatis Timisiensis editat de Centrul de Studii de Istorie și Arheologie „Constantin Daicoviciu” al Universității de Vest din Timișoara coordonat de profesoara universitară Doina Benea. Este un merit
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de lingvistică și filologie (Minerva, 1985). Între contribuțiile sale de referință trebuie amintite caracterizarea graiului oltenesc - mai ales a valorilor specifice atribuite regional perfectului simplu -; analiza valorilor unor forme lingvistice în poezia populară (că narativ, interogativa narativă) și atîtea altele. Opinia sa în disputele privind tendințele de evoluție a neutrului românesc (oscilația pluralului -e/-uri: ideea că -uri e prima și cea mai frecventă formă de adaptare, pentru că nu modifică corpul fonetic al cuvîntului, -e apărînd eventual după o perioadă de
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]