2,715 matches
-
se întregește, spre sfârșitul activității sale creatoare, printr-o declarată afinitate a gândirii lui Gabriel Marcel cu spiritualitatea teologiei ortodoxe. 1893 : Decesul mamei sale. Tatăl se recăsătorește cu Marguerite Meyer, sora mamei lui Gabriel Marcel. Acest eveniment familial - filtrat prin optica unei hermeneutici filozofico-artistice - se va sublima în textura dramatică a mai multor piese de teatru ale sale. Problematica oedipiană - transpusă în contextul unei interpretări metafizice - va fi mereu prezentă în teatrul marcelian, care are o predilecție pronunțată pentru desfășurarea acțiunii
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
sunt plasate antichitate și se continuă și în zilele noastre. Debutează cu realizarea primelor lentile și oglinzi de către vechii egipteni și mesopotamieni, se continuă cu elaborarea primelor teorii privind lumina și mecanismul vederii de către filozofii greci și indieni, cu dezvoltarea opticii geometrice în lumea greco-romană. O puternică înflorire cunoaște acest domeniu în epoca de aur a islamului. În Europa modernă încep să fie studiate fenomenele optice ca: reflexia, refracția, interferența ș.a., culminând cu dezvoltarea teoriei ondulatorii a luminii ceea ce a condus
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
la apariția și perfecționarea aparatelor și dispozitivelor optice. În epoca contemporană, au fost descoperite noi fenomene cum ar fi: efectul fotoelectric, polarizarea, efectul Compton, care demonstrează dualismul corpuscul-undă al luminii și care au condus la dezvoltarea unor noi subramuri ale opticii. Învățații din Babilon aveau cunoștințe destul de avansate de astronomie. Astfel, încă de prin 2000 î.Hr., aceștia reușiseră să dea o explicație corectă eclipselor, deci cunoșteau faptul că lumina se propagă în linie dreaptă. De asemenea, studiul sculpturilor demonstrează faptul că
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
o constituie "lentila de la Nimrud", descoperită în regiunea actualului Kurdistan. Și la statuile egiptene s-au găsit elemente similare, datate chiar anterior celor asiriene, dar este posibil ca acestea să fi fost doar simple elemente de decor. La vechii greci, optica era o ramură importantă a fizicii, alături de mecanică, acustică și căldură. Capitolele cele mai importante ale opticii antice erau: Filozofii greci considerau că obiectele se văd datorită razelor vizuale care pornesc din ochi. Abia în secolul al XI-lea, Alhazen
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
elemente similare, datate chiar anterior celor asiriene, dar este posibil ca acestea să fi fost doar simple elemente de decor. La vechii greci, optica era o ramură importantă a fizicii, alături de mecanică, acustică și căldură. Capitolele cele mai importante ale opticii antice erau: Filozofii greci considerau că obiectele se văd datorită razelor vizuale care pornesc din ochi. Abia în secolul al XI-lea, Alhazen stabilește anatomia ochiului, arătând că lumina intră și nu pleacă din ochi. Filozofii din Grecia antică au
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
stabilește anatomia ochiului, arătând că lumina intră și nu pleacă din ochi. Filozofii din Grecia antică au considerat că proprietatea fundamentală a luminii este propagarea ei rectilinie într-un mediu omogen. Astfel, cam cu trei secole î.Hr., Euclid, în lucrarea "Optica", subliniază faptul că lumina se deplasează în linie dreaptă și descrie legile reflexiei. Susține că vederea se datorează razelor care merg de la ochi la obiectul văzut și studiază relația dintre mărimea aparentă a obiectelor și unghiul sub care sunt văzute
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
reflexiei. Susține că vederea se datorează razelor care merg de la ochi la obiectul văzut și studiază relația dintre mărimea aparentă a obiectelor și unghiul sub care sunt văzute. Din acest motiv, Euclid este considerat întemeietorul studiului legilor pespectivei și al opticii geometrice. Între 100 și 150 d.Hr., Heron din Alexandria, în lucrarea "Catoptrica", arată, printr-o metodă geometrică, că raza incidentă și cea reflectată respectă "principiul minimei acțiuni", astfel încât suma lungimilor acestora să fie minimă. Prin 140 d.Hr., Claudius
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
unor savanți de mai târziu ca: Alhazen, Robert Grosseteste, Roger Bacon. Matematicianul persan Ibn Sahl (c. 940-1000), într-un tratat despre oglinzi curbe și lentile, enunță legea refracției cu peste șase secole înaintea lui Snellius. În scrierile sale referitoare la optică, Alhazen (965-1040) studiază mecanismul vederii, oglinzile sferice și lentilele, refracția atmosferică, dispersia luminii și descrie, se pare că pentru prima dată, camera obscură, ce era utilizată pentru determinarea diametrului aparent al Soarelui și al Lunii. Alhazen susține printre primii că
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
și de refracția razelor de soare în picăturile izolate de apă. Continuator al idelor lui Roger Bacon, John Peckham (c. 1230 - 1292) a scris un tratat, "Perspectiva communis", foarte popular în acea epocă, devenind un manual de bază pentru predarea opticii în școli. Apariția și dezvoltarea diverselor instrumente optice (luneta, telescopul, microscopul) conduce la o adevărată revoluție științifică. Ne referim aici la teoria heliocentrică, confirmată de observațiile lui Galilei, sau la descoperirea microorganismelor grație observațiilor lui Leeuwenhoek. Leonardo da Vinci (1452
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
combina cele două tipuri de lentile. Mai mult, în lucrarea sa "De refractione optices" (1589), a încercat să formuleze o teorie a lentilelor. Desoperirea lunetei în jurul anului 1600, atribuită lui Hans Lippershey (1570 - 1619) marchează un evenimet important în dezvoltarea opticii. Chiar dacă la început imaginile erau de slabă calitate, în secolul al XVII-lea acest aparat optic începe să se răspândească în întreaga Europă. Galileo Galilei (1564 - 1642) reușește să construiască cea mai bună lunetă existentă până atunci, capabilă să mărească
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
târziu pentru determinarea acestei mărimi fizice. Johannes Kepler (1571-1630) este primul om de știință care realizează importanța lunetei perfecționate de Galilei și aduce unele îmbunătățiri acesteia. În lucrări ca "At Vitellionem paralipomena" și "Dioptrice", efectuează și unele studii privind legile opticii. Încearcă să determine o formulă a legii refracției, dar aceasta este valabilă numai pentru unghiuri mici. Observând eclipsele, remarcă forma inexplicabilă a contururilor umbrelor, predominarea culorii roșii la eclipsele de Lună și haloul luminos în cazul celei de Soare. Toate
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
aceasta este valabilă numai pentru unghiuri mici. Observând eclipsele, remarcă forma inexplicabilă a contururilor umbrelor, predominarea culorii roșii la eclipsele de Lună și haloul luminos în cazul celei de Soare. Toate acestea le atribuie refracției atmosferice. În lucrarea "Astronomiae Pars Optica", Kepler descrie legea variației intensității luminii cu pătratul distanței, reflexia prin oglinzi plane și curbe, precum și efectul de paralaxă, motiv pentru care tratatul poate fi considerat fundamentul opticii moderne. Willebrord Snellius (1580-1626) enunță, în 1621, legea matematică ce guvernează refracția
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
de Soare. Toate acestea le atribuie refracției atmosferice. În lucrarea "Astronomiae Pars Optica", Kepler descrie legea variației intensității luminii cu pătratul distanței, reflexia prin oglinzi plane și curbe, precum și efectul de paralaxă, motiv pentru care tratatul poate fi considerat fundamentul opticii moderne. Willebrord Snellius (1580-1626) enunță, în 1621, legea matematică ce guvernează refracția, cunoscută mai târziu sub numele legea lui Snell. Această lege a fost descoperită independent și de către René Descartes (1596-1650), fiind primul care a publicat-o. A fost formulată
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
și de Thomas Harriot în 1602, dar astronomul englez nu a fost interesat de publicarea acesteia, deși se afla într-o strânsă corespondență cu Kepler în legătură cu acest subiect. Descoperirea legii refracției a avut o importanță decisivă în dezvoltarea tuturor domeniilor opticii. În ceea ce privește culoarea, Descartes consideră că acesta este generată prin combinarea unor culori de bază, fiind primul care consideră că numărul culorilor fundamentale este trei (roșu, verde și violet). În tratatul său intitulat "Thaumantias" (apărut în 1648), Jan Marek Marci (1595
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
ce ar anticipa viitoarea teorie ondulatorie.Dacă la sunet este vorba de vibrațiile aerului, după Malebranche, în cazul luminii ar fi vorba de un eter foarte fin. Observațiile lui Francesco Maria Grimaldi (1618 - 1663) constituie un progres remarcabil în evoluția opticii. În 1665, în lucrarea "Physico-mathesis de lumine, coloribus et iride" menționează un fenomen pe care l-a numit difracție, sugerând astfel pentru prima dată că lumina nu se propagă neapărat în linie dreaptă, aceasta fiind capabilă să ocolească obstacolele, lucru
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
-lea este marcat de personalitatea lui Christiaan Huygens (1629 - 1695). Cartea sa intitulată "Tratat despre lumină" (apărută în 1690), prin noutatea și originalitatea ideilor, a influențat într-o mare măsură evoluția ideilor despre lumină. Interesul lui Isaac Newton (1643-1727) pentru optică se manifestă încă din perioada studenției. În acea perioadă, în lumea științifică se făcea resimțit ecoul produs de descoperirile epocale ale lui Galilei din perioada 1609 - 1610. După o perioadă de relativă indiferență, astronomii încep să perfecționeze lunetele, domeniu de
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
resimțit ecoul produs de descoperirile epocale ale lui Galilei din perioada 1609 - 1610. După o perioadă de relativă indiferență, astronomii încep să perfecționeze lunetele, domeniu de care și Newton este pasionat și care devine izvorul marilor sale lucrări din domeniul opticii. În lucrarea "Treatise of the reflexions, refractions, inflections and colours of light" (pe scurt "Opticks", apărută în 1704), Newton descrie, folosind metoda ipotezelor, dar și a principiilor, fenomene optice ca reflexia și refracția. Marele savant englez studiază și dispersia luminii
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
calculat în colaborare cu prof. Mircea Oncescu impactul acestuia asupra corpului uman, în special în România, și a publicat un raport de circulație internă. O altă preocupare importantă a d-lui Dr. Ionescu-Pallas a fost tratarea unor probleme inverse ale opticii coerente: holografiа, interferometriа, focalizarea, metoda Schlieren, care au condus la elaborarea unor noi algoritmi de procesare a imaginilor, instrumente moderne optice. El a predat un curs de аnaliză numerică a datelor fizice. În anul 1991 Ionescu-Pallas s-a retras din
Nicolae Ionescu-Pallas () [Corola-website/Science/317630_a_318959]
-
În optică, un sistem afocal este un sistem optic centrat, format din două lentile sau grupuri de lentile dispuse astfel ca focarul-imagine al primei lentile să coincidă cu focarul-obiect al celei de-a doua. Un fascicul incident de raze paralele cu axa
Sistem afocal () [Corola-website/Science/318441_a_319770]
-
pătrunderii lor într-un loc sacru în care profesorul Suren Bose efectua un ritual tantric secret. Interferența musafirilor nepoftiți în spațiul unde urmau să se dezlănțuie forțe oculte și posibilitatea de a deranja ritualul sacru ar fi impus în această optică necesitatea azvârlirii lor într-un alt timp și într-un alt spațiu, prin folosirea puterilor oculte. Situația extraordinară la care devin martori este considerată de celelalte persoane ca un efect al beției sau a halucinației colective, mai puțin de Budge
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
Salonic în 313. Reprezentarea lui Tyche de la Salonic nu aparține deci motivului inițial, ci este rezultatul unui "damnatio memoriae". Nu este exclus ca și la Split să se fi întâmplat același lucru, dar un studiu al portretului feminin în această optică nu a fost efectuat. Un al treilea portret din mausoleul de la Split corespunde lui Hermes Psychopompos, conform unei tematici funerare de așteptat în acest context. Mausoleul este înconjurat cu un portic de 24 de coloane, din materiale diverse, susținând capiteluri
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
Technologies Corp. Camera Context (CTX) furnizează imagini în tente de gri (alb-negru, 500-800 nm) cu o rezoluție de 1 pixel la 6 m. CTX este proiectat pentru a oferi hărți contextuale ale observațiilor mai detaliate efectuated de HiRISE și CRISM. Optică CTX constă dintr-un telescop Maksutov Cassegrain cu distanța focală de 350 mm și un senzor CCD cu o lățime de 5.064 pixeli similar cu cel al instrumentului HiRISE. Instrumentul face fotografii de 30 km lățime și are memorie
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
sale scrieri erau minuțioase și atent organizate. Prin lucrările sale că filozof și om de știință, Ḥunayn a avut o contribuție majoră la formarea în limba arabă a unui vocabular tehnic specific literaturii medicale și filozofiei naturale. Scrierile sale despre optică îmbinau cunoștințele sale de anatomie a ochiului cu o teorie despre vedere bazată pe ideile lui Aristotel. Pentru Ḥunayn, lumina nu era un corp, ci mai degrabă o stare a unui mediu transparent, precum aerul, care face ca acel corp
Hunayn ibn Ishaq () [Corola-website/Science/312448_a_313777]
-
Bibliei?) și dacă masturbarea este «normală» (ce putem spune despre dimensiunea psihologică a masturbării?)” Răspunzând la prima întrebare, ei observă că „Biblia nu abordează direct masturbarea, lăsând creștinilor sarcina de a articula o viziune morală din variate versete care în optica noastră nu pot susține o interzicere deontologică a masturbării... Astăzi consensul general în comunitatea creștină este că Geneza 38:6-10 este irelevantă cu privire la masturbare. Cititorii moderni înțeleg desigur gestul lui Onan nu drept masturbare ci drept coitus interruptus. Categorisirea tehnică
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
că doar această folosire a organelor sexuale glorifică sau reflectă creația și scopurile lui Dumnezeu.” Biserica susține de asemenea că, în conformitate cu 1 Corinteni 6:16,18, orice activitate sexuală în afara căsătoriei este aspru pedepsită și conform cu Matei 5:27-30 în optica bisericii până și gândurile sexuale sunt suficiente ca o persoană să fie vinovată de un asemenea păcat. Biserica își încurajează membrii „să-si păzească și controleze gândurile, la fel ca și acțiunile.” În islamul sunit sunt opinii variate asupra masturbării
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]