1,583 matches
-
are la îndemână toate mostrele pentru a face incursiuni în literatura lui D. Țepeneag, Sorin Titel, George Bălăiță, autori care atrăgeau atenția la începutul anilor șaptezeci prin verva lor novatoare. Dar și Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Cușnarencu, Gheorghe Iova, optzeciștii performanți ai prozei, o pot considera pe I. colega de baricada postmodernă. Prima pagină a cărții e consacrată „instanțelor narative”, care sunt A. Ochiul cu vedere fragmentara, X. Necunoscută în timpul liber, K. Tri(s)or la porțile hazardului, O. O
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
școlar, Zburătorul, și îngrijește trei culegeri ale elevilor (1976, 1983, 1996). Debutează în revista „Ateneu” (1979), iar editorial, cu Viața în tablouri, în 1984, în urma câștigării unui concurs organizat de Editura Albatros. Obține premiul revistei „Vatra” în 1984. Încadrabil modelului optzecist, poetul vine, în pofida apartenenței la o altă generație, să ilustreze cu fiecare volum „rețeta” unei întregi literaturi. „Priza la real”, „coborârea poeziei în stradă”, „noua sensibilitate”, formule care delimitează spațiul poeziei optzeciștilor, fac parte din opțiunea lui poetică. Structura poemelor
IZBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
Obține premiul revistei „Vatra” în 1984. Încadrabil modelului optzecist, poetul vine, în pofida apartenenței la o altă generație, să ilustreze cu fiecare volum „rețeta” unei întregi literaturi. „Priza la real”, „coborârea poeziei în stradă”, „noua sensibilitate”, formule care delimitează spațiul poeziei optzeciștilor, fac parte din opțiunea lui poetică. Structura poemelor este însă diferită, ele nu afectează indiferența față de regulă, nu sunt lungi, dezordonate, ci atent construite. Mai „sentimental” decât congenerii săi, I. înregistrează realul printr-o lentilă colosală. Melodrama realului (2003), o
IZBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
inspiratoare a unei iubiri mai degrabă carnale decât spirituale, antipodul Penelopei ca simbol al fidelității în iubire. Ultimul grupaj de poeme, Cântece de mântuire, e cel care schimbă registrul poetic. Cântecele „de mântuire” sunt mai degrabă tradiționaliste și nostalgice decât optzeciste. „Mântuirea” o caută acum poetul nu în mitic, ci în explorarea amintirii, a imaginii satului natal, Lăicăi. Mama și tata „coborând din tablouri” refac, dramatic, Olimpul personal, singurul far cu adevărat călăuzitor în viața omului prins în „melodrama realului”. SCRIERI
IZBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
programatic poetica optzecismului și, în genere, a postmodernismului, cu accent pe fragmentarism, pe discursul autoreferențial manierist-baroc. Adoptă postura de înstrăinat, de „bolnav” ce face exerciții de singurătate și pictează „peisaje bolnave”. Colocvialitatea, ironia și aluzia inteligentă la cotidian sunt „mărcile optzeciste”, care se aliază cu narativitatea neolirică, cu dezinvoltura realismului și a scepticismului ca „semne nouăzeciste” (Laurențiu Ulici). A publicat mai multe cronici la volume ale scriitorilor români și articole polemice. SCRIERI: Martorul, Chișinău, 1988; Peisaje bolnave, Chișinău, 1990; Personaj în
GARNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287169_a_288498]
-
pentru debut „Mihai Eminescu”. În România, după 1990, scrie la „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Poesis”, „Poezia”, „Tribuna”, „Dacia literară” ș.a. De asemenea, colaborează cu poezie la reviste culturale americane și este prezent în mai multe antologii editate în SUA. „Optzecist atipic”, cum l-a numit Nicolae Manolescu, G. este un poet vizionar și metafizic ce elaborează vaste structuri de tip baroc, palimpsestice, proiecte care dovedesc ambiții cosmologice și epistemologice. Fastul ceremonios al descrierii, simbolismul plurivalent și obscur, tonul oracular constituie
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
miriapod, București, 2003. Repere bibliografice: Gellu Dorian, Liviu Gergescu, CL, 2000, 5; Ana Maria Popescu, „Călăuza”, OC, 2000, 32; Mircea A. Diaconu, „Călăuza”, PSS, 2001, 3-4; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 137-139; Raluca Dună, „Solaris”, LCF, 2002, 33; Gheorghe Grigurcu, Un optzecist întârziat, RL, 2002, 36; Mircea A. Diaconu, Liviu Gergescu, CL, 2002, 10; Victoria Milescu, Dezintegrare și refacere, VR, 2003, 1-2. R.D.
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
uite cum mor / mor aici în spatele scutului / abia acum / și pentru moartea ta / învingătorule.” În ultimele lui cărți apar asociații metaforice neașteptate, definiții lirice paradoxale, limbajul poetic este mai rafinat, mai sigur, atât în versurile ludice și colocviale, cu aer optzecist, cât și în poemele grave, cu miză metafizică, în linie stănesciană. SCRIERI: Nici o tangentă la inimă!, București, 1968; Înmulțirea cu unu, București, 1969; Armuri, București, 1971; Pragul de sus, București, 1979; Urma, București, 1982; Șirul indian, București, 1991; O cafea
GHERGHEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
cărțile lui Constantin Noica și ale școlii sale, actul cultural fundamental de recuperare - fie și târzie - a filosofiei grecești, seria «Orientalia», eseurile lui Anton Dumitriu, dramatica istorie a iobăgiei a acad. David Prodan sau, la celălalt pol al vârstelor, explozia optzecistă? Cultura română majoră, autentică, a supraviețuit totuși, vreau să spun, așa cum n-a putut supraviețui În deceniile 5-6. Și, fapt extrem de important, a supraviețuit și publicul ei1. Într-un sens asemănător folosește termenul rezistent (referindu-se la o tipologie a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
existențiale greu de imaginat astăzi. Ea a fost marcată, În principal, de repartițiile obligatorii În virtutea mediei de absolvire a facultății, de cele mai multe ori În sate și cătune situate foarte departe de marile centre de cultură, unde, cum bine știți, majoritatea optzeciștilor au stat În mod obligatoriu cel puțin trei ani, fără posibilitatea de a se transfera În instituții culturale care le-ar fi asigurat supraviețuirea. Celor care continuă să creadă că perspectiva generațională e o grilă falsă de abordare a culturii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de cel strict decenal, pe simplul motiv că generațiile ’60 și ’70 au beneficiat de reale continuități instituționale de promovare după licență - universități și institute de 3 ani, redacții, centre de creație, institutele de cercetare ale Academiei etc. - , la care optzeciștii nici măcar n-au mai Îndrăznit să viseze! Acestora li se adaugă, În mod firesc, inerțiile cutumiare ale vieții noastre literare, relativ osificate deja În momentul În care optzeciștii ajung să se „bată” pentru câte un loc modest la masa cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
redacții, centre de creație, institutele de cercetare ale Academiei etc. - , la care optzeciștii nici măcar n-au mai Îndrăznit să viseze! Acestora li se adaugă, În mod firesc, inerțiile cutumiare ale vieții noastre literare, relativ osificate deja În momentul În care optzeciștii ajung să se „bată” pentru câte un loc modest la masa cu trufandale a celor mari. Dacă privim evoluția literaturii noastre postbelice din acest punct particular de vedere, ajungem la concluzia că generația ’60 a beneficiat de condițiile cele mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
răsăriteană. Lor li se datorează, pe de altă parte, recurgerea la cultură ca la un instrument de protest politic alegoric, sibilinic, așa cum s-a Întâmplat, de pildă, cu Marea trăncăneală a lui Mircea Iorgulescu sau cu Calpuzanii lui Silviu Angelescu. Optzeciștii au adus, În această schemă evolutivă, aversiunea structurală față de Puterea Zilei, față de Establishment, și decizia de a răspunde unei provocări politice ultragiante prin mijloace estetice, cu un rezultat firesc, care a fost postmodernismul. Optzecismul a fost - dacă privim În perspectivă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a refuzat să trăiască predeterminată de trecut, pentru a-și defini „aventura” printr-o relație eroică, responsabilă, stabilită cu prezentul. Într-un mod de-a dreptul bizar Însă, dintre toate generațiile aflate În dispută În momentul revoluției din decembrie 1989, optzeciștii au fost cei care au „forțat” cel mai mult, În perioada postrevoluționară, racordarea noastră la trecut. E o ciudată reconversie aici, care elimină teza unui optzecism monolitic, „Încremenit În proiect”, care a acționat, după revoluție, la fel cum a făcut
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
doresc să vi le adresez În finalul acestui text. Să mai așteptăm Însă puțin până atunci, pentru a radiografia și alte aspecte. Predilecția acordată esteticului ca formă de existență, biografică și culturală, reprezintă, cred eu, și explicația motivului pentru care optzeciștii nu au fost integrați În jocul Puterii după revoluția din decembrie 1989. Pe de o parte, aversiunea lor față de autoritatea politică - orice autoritate, indiferent de coloratură -, adică față de Establishment, era atât de marcantă, Încât refuzul instinctiv al colaborării a fost
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Pe de altă parte, ei s-au menținut, și după 1989, pe linia sintaxei lor culturale firești, preferând să ofere răspunsuri de ordin estetic provocărilor din jur: au construit reviste (Euphorion, Vatra, Familia, Apostrof, Poesis, Calende etc. sunt conduse de către optzeciști), au pus umărul la articularea unei vieți literare decomplexate, neinerțiale (atât cât se putea), au format ASPRO, au intrat masiv În universitățile cu profil umanist, participând nu la reforma lor instituțională, ci la sincronizarea lor intelectuală cu ceea ce se Întâmplă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dar s-au ferit de implicare politică directă, cu câteva minime excepții, unele de durată efemeră (Vasile Popovici, Liviu Antonesei). Foarte interesant e faptul - complementar, În opinia mea - că nici societatea civilă nu s-a folosit În mod direct de optzeciști ca inițiatori de instituții sau promotori (eventual constructori) de proiecte comunitare; optzeciștii au fost anexați acestor proiecte (Grupul pentru Dialog Social, Fundația Soros etc.), unii sunt foarte activi În interiorul lor (Mircea Mihăieș, Andrei Cornea etc.), dar nu le-au construit
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unele de durată efemeră (Vasile Popovici, Liviu Antonesei). Foarte interesant e faptul - complementar, În opinia mea - că nici societatea civilă nu s-a folosit În mod direct de optzeciști ca inițiatori de instituții sau promotori (eventual constructori) de proiecte comunitare; optzeciștii au fost anexați acestor proiecte (Grupul pentru Dialog Social, Fundația Soros etc.), unii sunt foarte activi În interiorul lor (Mircea Mihăieș, Andrei Cornea etc.), dar nu le-au construit, nu ei au fost cei care au desțelenit brazda. Consecința o reprezintă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
proiecte (Grupul pentru Dialog Social, Fundația Soros etc.), unii sunt foarte activi În interiorul lor (Mircea Mihăieș, Andrei Cornea etc.), dar nu le-au construit, nu ei au fost cei care au desțelenit brazda. Consecința o reprezintă, firește, slaba reprezentare a optzeciștilor În structurile politice de decizie, la nivel local, județean sau național, retractilitate al cărei corolar este, la fel de firesc, oportunismul pragmatic (nu folosesc termenul În sens peiorativ, ci descriptiv!) cu care reprezentanții generațiilor următoare au ocupat terenul lăsat liber. În momentul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
există un soi de „prăpastie” - un loc gol, teren viran - Între reprezentanții generației ’70, care s-au distins În politică, și cei ai generației ’90, care au profitat de o carență umană și de reprezentare: revoluția a „săltat” peste generația optzeciștilor, acest fenomen sociocultural fiind unul dintre cele mai tulburătoare ale actualei stări de lucruri În România. Ajung acum la experiența personală pe care am avut-o - sugerată În paragraful introductiv al provocării de față - și la Întrebările pe care doream
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
am definitivat. Aș preciza Însă că nu l-am scris doar din dorința de a servi ca text-pilot pentru această dezbatere Phantasma; ceea ce m-a interesat este să propun o platformă de discuție care să treacă dincolo de generația noastră, a optzeciștilor, ca o deschidere și o invitație la dialog pentru cei mai tineri din jurul nostru. Textul nu reprezintă doar o ipoteză speculativă, ci pornește de la o realitate cât se poate de concretă, pe care o urmăresc cu strângere de inimă de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
există grade diferite de vină? etc.), și am dorit să trimit interogația mai departe, să fac din ea o dezbatere publică. Propun, așadar, un text mai degrabă introspectiv. Pe de altă parte, el conține multe Întrebări la care nu noi, optzeciștii, suntem chemați să răspundem, ci oamenii care vin după noi, cu o altă percepție și cu o altă experiență de viață. Sunt și Întrebări - recunosc - la care nu am Încă un răspuns și Îl aștept de la alții. Textul, așa cum ați
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trecut În așa fel Încât să formeze printre politicieni o intelighentsia culturală, asta cred că ar fi de discutat. Oricum, ne putem Întreba dacă nu cumva politicienii care au actualmente funcții decizionale ( În expresia ta) nu sunt de fapt tot optzeciști. Aici Însă aș avea nevoie de niște date (de naștere). Presupunerea mea este că atât președintele, cât și premierul României sunt optzeciști, biologic vorbind, deci fac parte din această generație. Sunt oameni născuți, la fel cu optzeciștii „culturali”, În jurul anului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Întreba dacă nu cumva politicienii care au actualmente funcții decizionale ( În expresia ta) nu sunt de fapt tot optzeciști. Aici Însă aș avea nevoie de niște date (de naștere). Presupunerea mea este că atât președintele, cât și premierul României sunt optzeciști, biologic vorbind, deci fac parte din această generație. Sunt oameni născuți, la fel cu optzeciștii „culturali”, În jurul anului 1950, presupun, nu? De asemenea, cred că foarte multe funcții de decizie În stat, și În Parlament totodată, sunt ocupate de optzeciști
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de fapt tot optzeciști. Aici Însă aș avea nevoie de niște date (de naștere). Presupunerea mea este că atât președintele, cât și premierul României sunt optzeciști, biologic vorbind, deci fac parte din această generație. Sunt oameni născuți, la fel cu optzeciștii „culturali”, În jurul anului 1950, presupun, nu? De asemenea, cred că foarte multe funcții de decizie În stat, și În Parlament totodată, sunt ocupate de optzeciști. În ceea ce privește generația ’70, mai exact sintagma generația ’70, eu sunt rezervată Întâi de toate față de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]