1,783 matches
-
vieții noastre cotidiene, rareori se întâmplă să analizăm atent argumentele. Ne lăsăm influențați de indicii superficiale, cum ar fi vocea, intonația, impresia de răceală sau de căldură pe care ne-o dau trăsăturile feței, mimicile care îl pot face pe orator să fie mai de viață și mai simpatic, pentru a atrage atenția de la conținutul discursului. Un exercițiu un poate consta în închiderea ochilor când ascultați acest tip de discurs. Scăpările devin uneori foarte evidente... Pentru mai multe informații Ciccotti, S.
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și respingere automate Mișcările de accept și respingere se pot fonda pe un chip (experimentele arată că un chip ne place sau nu în mai puțin de o zecime de secundă), pe voce (legătura între vocea gravă și credibilitatea atribuită oratorului, vor fi arătate în acest capitol) sau chiar pe culoare din platoul de televiziune. Totul se întâmplă prea repede - și într-un mod clar subliminal încât nu-i putem scăpa. Devenim niște marionete și, uneori, singurul mod de a scăpa
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
intonația lui dă siguranță și nimănui nu-i trece prin cap să-i conteste versiunea asupra faptelor. Dacă e să credem în studiile de psihologie care au analizat legăturile între timbrul vocii și impresia de credibilitate pe care o degajă oratorul, o parte a puterii de convingere a Domnului X - și numeroși alți vorbitori cu voce gravă - vine din timbrul vocal sobru, după cum arată următorul experiment: Psihologii William Apple, Lynn Streeter și Robert Krauss au dat să asculte unui de 61
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cu indivizi de sex masculin care răspundeau la două întrebări într-un interviu. Participanții trebuiau să asculte fragmentele și apoi să evalueze diversele caracteristici ale eprsonalității locutorului, mai ales credibilitatea, fiabilitatea și calmul. În înregistrări experții au modificat timbrul vocii oratorului, făcându-l cu 20% mai acut sau mai grav. Au constatat că cu cât vocea era mai gravă, cu atât participanții declarau că oratorul este credibil și demn de încredere, calm, puternic. Dimpotrivă, cu cât timbrul vocii era deplasat spre
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ale eprsonalității locutorului, mai ales credibilitatea, fiabilitatea și calmul. În înregistrări experții au modificat timbrul vocii oratorului, făcându-l cu 20% mai acut sau mai grav. Au constatat că cu cât vocea era mai gravă, cu atât participanții declarau că oratorul este credibil și demn de încredere, calm, puternic. Dimpotrivă, cu cât timbrul vocii era deplasat spre acut, cu atât persoana părea mai puțin eficientă și nervoasă. Vocile grave sunt asociate cu un plus de credibilitate, după cum au confirmat alte studii
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
socială). În anumite cazuri, înregistrările vocilor au fost modificate cu ajutorul calculatorului pentru a crește sau a diminua frecvența de bază a vocii, producând o voce mai acută sau mai gravă. Psihologii au constatat că o voce mai gravă făcea ca oratorul să fie perceput mai dominant și social și fizic. Dimpotrivă, vocea mai acută îl făcea pe individ să pară dominat. D. Puts a modificat și un alt parametru al vocii: „dispersarea formanturilor” responsabil de o voce mai sonoră și mai
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un semn de credibilitate, după un raționament instinctiv: „Dacă vorbește repede și nu are ezitări, înseamnă că știe ce vorbește”. În Asia, lucrurile sunt diferite, și o anumită lentoare poate fi interpretată, dimpotrivă, ca un semn de credibilitate, dovadă că oratorul are încredere în el. Alte experimente au arătat că viteza vorbirii este asociată în general cu un statut de dominare socială. Suntem înclinați să considerăm mai credibile persoanele care vorbesc mai repede, deoarece presupunem că ele au un anumit statut
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pragmatic în retorică. De altfel, persuasiunea ca scop al argumentării se vădește și din tipurile de persuasiune pe care Aristotel le enumeră cele extratehnice (martorii, tortura, documente care pot fi folosite) și cele tehnice, care trebuie create de către un bun orator, aici încadrându-se cele care se raportează la caracterul oratorului, cele care constau în creșterea emoției, în dispoziția în care oratorul își pune auditoriul și, nu în ultimul rând, forța discursului însuși. Revenind la problematica retoricii, dar din perspectivă problematologică
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se vădește și din tipurile de persuasiune pe care Aristotel le enumeră cele extratehnice (martorii, tortura, documente care pot fi folosite) și cele tehnice, care trebuie create de către un bun orator, aici încadrându-se cele care se raportează la caracterul oratorului, cele care constau în creșterea emoției, în dispoziția în care oratorul își pune auditoriul și, nu în ultimul rând, forța discursului însuși. Revenind la problematica retoricii, dar din perspectivă problematologică, Michel Meyer constată diversitatea definițiilor care i se pot da533
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
enumeră cele extratehnice (martorii, tortura, documente care pot fi folosite) și cele tehnice, care trebuie create de către un bun orator, aici încadrându-se cele care se raportează la caracterul oratorului, cele care constau în creșterea emoției, în dispoziția în care oratorul își pune auditoriul și, nu în ultimul rând, forța discursului însuși. Revenind la problematica retoricii, dar din perspectivă problematologică, Michel Meyer constată diversitatea definițiilor care i se pot da533 și, optând pentru înțelegerea ei ca "negocierea distanței dintre oameni în ceea ce privește
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
aliniamente logico-retorice, Chaϊm Perelman și Lucie Olbrechts-Tyteca vor arăta că "aceleași tehnici de argumentare se regăsesc la toate nivelurile, la cel al discuției din jurul mesei familiale, ca și la acela al unei dezbateri dintr-un mediu foarte specializat"539, astfel încât oratorul, cunoscând aceste tehnici argumentative, va trebui să le adapteze în funcție de auditoriu. De altfel, contribuția adusă în marginea retoricii contemporane de către Chaϊm Perelman și Lucie Olbrechts-Tyteca în La Nouvelle Rhétorique. Traité de l'argumentation vine să contureze mecanismele de ordinul raționalității
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
drept performanțe sau limite discursive, aparținând unui anumit nivel. Perspectiva rațională schițată va permite astfel o comparație cu structuri și strategii discursive care aparțin altor domenii, în special afective (a se vedea seducția). Distincția dintre persuadare (instanță extrem de importantă pentru oratorul preocupat de rezultat) și convingere (prima fază care conduce la acțiune, fiind semnificativă pentru emitentul interesat în primul rând de caracterul rațional al adeziunii) prilejuiește o apropiere teoretică de concepțiile kantiene exprimate în ultima parte a Criticii rațiunii pure540. Ideea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
două concepte se vor regăsi contopite în criteriul ales de Perelman și Olbrechts-Tyteca pentru a distinge între convingere și persuadare auditoriul. Acesta poate fi universal, caracteristic discursului oratoric, un singur interlocutor, în cazul discursului dialogal și auditoriul alcătuit din însuși oratorul, în situația constituită de monolog, astfel încât, notează autorii, "ne propunem a numi persuasivă o argumentare care nu pretinde a avea valoare decât pentru un auditoriu particular și de a o numi convingătoare pe aceea care este gândită să obțină adeziunea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
următoarele categorii: "a vorbi frumos și corect", care conține probe, argumentarea, raționarea; "mecanisme de influențare", în care figurează abilitățile, seducția, viclenia, manipularea; "acte de limbaj și interacțiuni", ce cuprinde cuvintele, gesturile, schimburile, ritualurile și "ascendent personal", care include credibilitatea, notorietatea oratorului. 6.3.1. Legitimitatea seducției Seducția a fost considerată, în general, ca o metodă mai "blândă" de convingere, aparținând mijloacelor de mobilizare a pasiunilor și a întregii afectivități, fiind despărțită, teoretic, de exercițiul rațional al argumentării. Trimiterile etimologice sugerează caracterul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unui „festival al tineretului”, probabil uitat de toată lumea după trecerea atâtor ani, dar readus în actualitate de noi, prin descoperirea unor documente aflate în fondurile DJAN Vaslui. „Festivalul” cu pricina a fost un nou prilej pentru acest dibaci și viclean orator cu fustă de americă, de a-și refula în public frustrările de orice fel. Dar, cum misiunea acestor sectanți politici era aceea de a îndobitoci cât mai mulți oameni (în special tineri), treceau repede la compunerea unor discursuri sforăitoare, profund
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
întocmea aceste procese verbale, „uita” mereu acest amănunt: „...cum a crezut oare Antonescu că vom accepta prietenia perversă (sic!, n.n.) cu nemții, ci au știut doar să ne exploateze și rezultatul s’a văzut”. Finalul apoteotic și aproape delirant al oratorului ne dezvăluie, de fapt, rostul întinsului cuprins al discursului tov ei: „...Tineri și tinere! Astăzi când adevărul triumfă și când minciuna nazistă este descoperită, nu vă mai rămâne altceva de făcut decât, ca niște adevărați patrioți cinstiți și muncitori să
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
placărzi (sic!, n.n.). Tot atunci a avut loc și serbarea tinerilor țărani din comuna Ștefan cel Mare care a fost un inbold (sic! n.n.) pentru tineretul din oraș”. Bineînțeles că la un „meeting” de asemenea anvergură au apărut și gureșii oratori comuniști cu minciunile propagandistice pregătite din timp. Astfel, „...la acest meeting au vorbit secretarul Tineretului Progresist Grigore Averescu care a făcut un raport de activitate al organizației, a arătat realizările de până acum (care vor fi fost ele, oare?, n.n.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fabricile cu școlile și căminele. Documentul continuă astfel: „... s’au ținut câte o conferință pe fabrică în care s’a prelucrat referatul <<Unitate și reconstrucție>>”. Cât de mult i-a interesat pe muncitori sau ucenici vorbăria fără conținut practic al oratorilor, nu am găsit nicăieri consemnat. O piedică serioasă în calea minciunilor „de partid” patentate cu mai mult sau mai puțin succes, a reprezentat-o Școala de corecție. Iată ce am găsit referitor la acest subiect ce va fi fost la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Chițoc și Dumești. Din lipsă de cadre (subl.ns.) nu am putut face verificarea întregului tineret din județ”. Deci, uteciștii dovedeau încă o dată extrem de slaba reprezentativitate în județul Vaslui, de vreme ce se plângeau, în continuare, de lipsa „cadrelor”, adică a acelor oratori mincinoși și perfizi. e. „S’a distribuit ziarul <<Strâmbătatea>>” La secțiunea „activitate culturală și propagandă”, plin de satisfacție raportorul scrisese următoarele: „... s’a făcut ziar de perete pentru fabrica <<Textila>> și s’a format o echipă volantă care a distribuit
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
județ devastat de secetă și foamete exact asta și trebuia: „meetinguri și întruniri”. Bine nțeles că cei care le susțineau aveau burdihanele ghiftuite bine dar cum demagogia era la ea acasă, nu era prea mare „efortul” acestor gălăgioși și ostentativi oratori școliți pe la cursurile de cadre de a arunca în stânga și în dreapta lozinci sforăitoare ba, chiar și pupături „părintești” pe capetele nevoiașilor din mediul rural. Iată cum s-a întâmplat, conform „raportului” tov-ului Petru Bighiu: „...F.N.T.D.R.-ul - Comitetul Județian (sic!, n.n.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
individul „X” citea unul din aceste ziare sau pe amândouă, după care conspecta cu hărnicie și își susținea „conferința” sau „referatul”. La murdăriile ideologice pe care le conțineau aceste două fițuici ultrabolșevice, ne putem lesne imagina ce calitate aveau „materialele” oratorilor. De aceea, probabil, și participarea tineretului nealiniat politic era pe măsură, adică nulă. Încurcându-se în hățișurile limbii române, Bighiu le pritocește în continuare astfel: „... în județiana noastră nu s’a editat material cu caracter politic-cultural decât momente politice (?!?, n.n.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
industriile ușoare și grea” și ogoarele patriei, este greu de explicat cam ce era în creierul tov-ului Cotruță care, conform fișei de cadre pe care i-am găsit-o, avea la bază patru clase primare amărâte și înainte de a ajunge „orator profesionist” plătit din punga doldora a „partidului” se „umilise” cu meseria de plugar. După ce și-a demonstrat vastele cunoștințe și competențe în materie de industrie capitalistă, raportorul trece și la spinoasa problemă agricolă, scriind cam așa: „... deasemeni s’a dus
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
limbă de lemn de care un întreg popor se va suprasatura. Promotorii și propovăduitorii acestui mod standard de comunicare au fost „profesorii” întru doctrină marxist-leninistă ce au „predat” în numeroasele școli de cadre, de instructori, de îndrumători sau chiar de „oratori țărănești”, așa cum vom constata în materialele următoare, ca să nu mai vorbim despre „celebra” academie Ștefan Gheorghiu poreclită, nu tocmai ortodox de către muritorii de rând, „Fane nebunu’”. Începutul anului 1949 a adus și un nou secretar al Tineretului Sătesc în persoana
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
unelte, cu mari pierderi umane, împovărați cu un mare număr de invalizi, orfani și văduve, iar din punct de vedere moral o populație deznădăjduită de suferințe și lipsuri (subl.ns.)”. După acest tragic preambul din care transpare talentul unui bun orator dar și al unui bun avocat, Bontaș (pe care-l bănuim a fi fost unicul autor al acestei adrese-cereri) a continuat astfel: „...dela data când am primit conducerea, prima noastră grijă a fost eșirea din această situație critică pentru care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
au primit cu entuziasm vestea îmbucurătoare salutându-se pe stradă cu <<Trăiască Republica>>”. Nu avem niciun motiv să ne îndoim de cele scrise în acest raport vizavi de comportamentul unor oameni îndoctrinați (îndobitociți) politic de către hoardele de activiști, îndrumători și oratori țărănești care umpluseră orașele și satele noastre cu balivernele lor profund mincinoase. Bine-nțeles că „fericitul” moment trebuia sărbătorit cum se cuvine, adică în stilul bombastic al epocii presărat cu zeci de discursuri ce conțineau multe cuvinte citate de prin
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]