2,568 matches
-
pe aspectul normativ pe care îl implică acest termen. Conform dicționarului coordonat de Alexandru Săndulescu, spre exemplu, canonul literar este văzut, în consecință, ca un set de norme și de reguli, care se impun cu necesitate, în organizarea și în ordonarea creațiilor literare, și care variază de la o epocă la alta, în funcție de gen și de specie literară, dar și de la un autor la altul, fiecare autor putând avea și impune propriul său canon idee menținută și în celelalte dicționare de termeni
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
putând avea și impune propriul său canon idee menținută și în celelalte dicționare de termeni literari 6. Explicațiile cele mai obișnuite cercetează ideea de canon din perspectivă critică sincronică, la un anumit moment, mai puține fiind acelea care realizează o ordonare cronologică a definițiilor existente de-a lungul timpului, acestea din urmă investigând, totodată, modificările și reevaluările ideii de canon. Prin urmare, este necesar de avut în vedere și faptul că, atât canonul, cât și canonizarea, considerate forme normative, "pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
perspectiva deconstrucției canonului, a avut în vedere studiul metaforei din poezia Anei Blandiana, a cărei semnificație a fost urmărită evolutiv, odată cu o cronologie a volumelor, culminând cu modul în care aceasta este deconstruită în interiorul poeticii sale. Pentru a realiza o ordonare analitică, am cercetat metafora din prisma încadrării sale în volumele de poezie. În acest sens, am împărțiti etapele de creație poetice, având în vedere atât prezența/absența metaforei, cât și deconstrucția/reconstrucția canoanelor paradigmatic și individual la care acestea au
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
din entități de tip suprafață sau plane de referință, din curbe, profiluri - schițe constructive sau construcții geometrice - care stau la baza entităților volumice. Gestionarea modelului constă în managementul entităților componente, care are la bază stabilirea structurii fiecărei entități, relaționarea și ordonarea entităților, modelarea și modificarea entităților. Literatura de specialitate utilizează frecvent noțiunile de entități constructive (CAD) așa cum sunt cele din Solid Edge, prezentate în continuare și entități tehnologice (CAM) care reprezintă metodele de prelucrare atașate modelelor constructive. Prin urmare, se recomandă
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
CAD) așa cum sunt cele din Solid Edge, prezentate în continuare și entități tehnologice (CAM) care reprezintă metodele de prelucrare atașate modelelor constructive. Prin urmare, se recomandă că în cadrul unui proiect să existe o bună corelare între modul de proiectare și ordonare a entităților constructive și metodele de prelucrare mecanică adecvate. Modelarea cu Solid Edge se bazează pe generarea unor entități solid, care sunt create pe baza unor entități de construcție cum sunt profilele 2D, dar și a unor elemente adiționale, definite
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
al Evropei", pe care-1 prezenta în tot ceea ce arborele, cultura și utilizarea lui aveau distinctiv. Dar, observațiile și impresiile sale nu se limitau doar la păduri și mediu, în general, ci aveau un caracter atotcuprinzător, în pofida segmentării lor publicistice. Nevoia ordonării acestora, conjugată cu obligațiile profesionale ce derivau din angajamentele curente față de Academia Mihăileană, pe de o parte, și față de Epitropia Învățăturilor Publice, pe de alta, i-au îngăduit lui Mihalic de Hodocin, abia în 1841, să încredințeze tiparului o sinteză
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
un discurs despre postmodernism, este acela al periodizării. Deși pare, la prima vedere, o problemă ușor de rezolvat, ea deschide de la bun început un paradox, deoarece introduce în discurs un instrument care aparține modernismului (proiectul de periodizare, de distingere, triere, ordonare etc.), instrument ce ar trebui aplicat fenomenului postmodern, care în mod esențial se opune acestui tip de "ordine". Tocmai de aceea un teoretician al curentului, Shapiro, a inventat termenul de "postperiodizare"7, de altfel un oximoron, pentru a indica faptul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un număr de presupoziții sau categorii cu care acesta operează și care s-ar putea să nu fie în relație de corespondență cu realitatea studiată, ci să reprezinte "intruziuni" subiective care apar din diverse rațiuni, cum ar fi aceea a ordonării evenimentelor în "recipiente" categoriale distincte. De altfel, John H. Arnold mărturisește că "cel mai specific aspect al istoriei este producerea povestirilor 20 (the production of narrative), sau, în linii mari, modalitatea în care înțelegem procesul textualizării cunoașterii pe care am
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu doar un simplu act de consultare a unei înregistrări obiective. Această atitudine atacă impulsul totalizator pe care l-a impus în general istoria, precum și ideea subsidiară de continuitate; trecutul este afirmat, iar ceea ce se contestă sunt actele impuse de ordonare, codificare și lectură ale acestuia. În fapt, întotdeauna va exista un "sens particular" al trecutului și nu un sens unic, deoarece încercarea de a-l înțelege și apropia se face prin intermediul unui model narativ / explicativ adaptat cerințelor analizei, prin filtrarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dintre formă și conținut, dintre frivolitate și seriozitate și (o distincție favorită a oamenilor de litere) dintre "cultura înaltă" și cea "inferioară""221. Postmodernismul pare astfel a depăși categoriile impuse până acum, la fel ca și înclinația spre clasificare și ordonare strictă ce au dominat domeniul cultural până astăzi, ridicând în schimb probleme legate de identitate, alteritate, diferență. 8. Carnavalizarea. Concept care provine din eforturile teoretice întreprinse de Mihail Bahtin, pentru care carnavalul reprezenta o modalitate de a atrage atenția asupra
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sursele de ambiguitate o constituie chiar momentul în care substantivul devine masificat (în exemplul autorului, o sintagmă precum "discursul științific aristotelic" poartă cu sine această ambiguitate), în timp ce "cea de-a doua utilizare implică faptul că discursul este o modalitate de ordonare a categoriilor gândirii sau cunoașterii, astfel încât el reflectă sensul "comun" al unui "discurs" ca fiind un tip de text sau de tratat. În unele ramuri critice ale filosofiei sau semioticii, termenul "discursiv" are sensul de "produs în mod lingvistic sau
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
are menirea de a distruge orice "tentație a sensului". Sensul nu este abolit prin haosul semnelor, ci prin introducerea unui simulacru radical ce se obține prin instituirea unei ordini perfect convenționale, cum ar fi cea dată de regulile jocului, ritual, ordonarea alfabetică etc. Din același motiv este criticată structura rizomatică ce aparține lui Deleuze, deoarece aceasta nu îndepărtează sensul, ci mai degrabă îl generalizează în toată sfera sa. În viziunea lui Baudrillard, gândirea radicală "întinde capcane" realității pentru a o aduce
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
politic, mediatic, artistic) poate aduce o serie de precizări pe linia descifrării schemelor teoretice și a modalității sale de a scrie. Jean Baudrillard a aplicat trihotomia realizată de Walter Benjamin la nivelul operei de artă asupra destinului seducției, însă această ordonare va fi completată cu un alt stadiu în Strategiile fatale. Benjamin a analizat situația operei de artă în era reproductibilității ei tehnice, oferind o genealogie a acesteia care s-a finalizat cu distingerea a trei etape principale: prima, în care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
tehnologice"568. De asemenea, s-au realizat multe studii pe baza asemănărilor dintre literatura science-fiction și unele abordări ale lui Baudrillard, astfel încât scrierile sale nu sunt încadrabile doar într-o singură categorie, ci presupun un evantai de influențe și posibile ordonări. Observarea vastității temelor și a genurilor abordate de către gânditorul francez (eseu, jurnal de călătorie, studii filosofice și politice, memorii, articole, interviuri), precum și a îmbinării diverselor stiluri de scriitură (analitic, poetic, retoric, sentențios, fragmentar) procură alte elemente care să susțină rizomatica
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a fi "scriitura democratică" și a elipsei, în locul tratatului și a liniei drepte, continue a sensului; * strategia trecerii de la lege la regulă, ce presupune înlocuirea principiului realității cu principiul jocului, al arbitrarietății, sau, în alți termeni, respingerea idealului consistenței, al ordonării și explicării exhaustive care a fost dominant mult timp (și mai este și acum, dar parțial); * strategia radicalizării ipotezelor, a punerii în practică a gândirii și interpretării radicale, care provoacă lumea aruncând-o în joc, proclamând incompatibilitatea generală dintre gând
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în permanență, studiile primare de referință. Pe parcursul derulării lucrării, autoarea a dem ons trat nu doar maturitate și profunzime în analiza oferită, ci și stăpâni rea științei utilizării corecte a surselor consultate, originalitate și curaj în dem ersul științific de ordonare și evaluare a unui material științific generos. Nota personală a lucrării rezidă atât în modul său de structurare, cât și în realismul abordării. Lucrarea este coresp unz ător structurată, desfășurându-se pe patru capitole ce se succed într-o logică
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
privind ofertele de vânzare sau cumpărare și pot aparține clienților sau unei SVM. Ordinele emise sunt amplasate într-un șir (ocupă o anumită locație), respectând următoarele criterii: * la prețuri diferite, cel mai bun preț ocupă prima locație; * la prețuri egale, ordonarea este: C (clienți), I (instituții financiare), H (house), S (staff); * principiul FIFO (first in first out) primul client este și primul servit, sau principiul precedenței. Fig. III.4 Fluxul unei tranzacții la vedere (după Anghelache Gabriela, Bursa și piața extrabursieră
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
de analiză a pieței acțiunilor analiza tehnică, fără a aminti de primul analist american: Charles Dow. Numele său este asociat cu cel mai cunoscut indice bursier al lumii. "Teoria" lui Dow este numele dat, în mod impropriu, unei tentative de ordonare a muncii sale și, în esență, constă în identificarea a trei categorii de mișcări ale cursului pe piață 20: "mișcare scurtă" (narrow movement) respectiv fluctuațiile zilnice ale prețului; "oscilația scurtă" (short swing) semnifică tendințe care se manifestă pe perioade de la
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
practicilor anticoncurențiale; calcularea cifrei de afaceri prevăzute de prezenta lege; definirea pieței relevante în scopul stabilirii părții substanțiale de piață. Ordinele sunt emise de către Consiliul Concurenței pentru punerea în aplicare, suspendarea sau abrogarea reglementările adoptate în plen; efectuarea de investigații, ordonarea de inspecții, luarea de măsuri privind gestiunea internă și personalul din subordine. Deciziile Consiliului Concurenței sunt acte administrative unilaterale cu caracter individual prin care se constată încălcarea prevederilor Legii 21/1996 privind concurențe și se aplică sancțiunile corespunzătoare, se dispun
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
fenomene psihice înrudite. Faza preparării constă în starea de neliniște furnizată de sesizarea unei probleme noi în desfășurarea activității. Subsecvențele acestei faze sunt date de lămuririle mai analitice pentru ca problema să se definească într-un enunț cât mai clar. Urmează ordonarea informațiilor caracteristice și avansarea de soluții ipotetice, simultan cu restructurarea datelor acumulate. Secvența operațională se desfășoară atât prin deducții, cât și prin euristica lui "ghicește și verifică" sau prin "raționament retroductiv". Soluția se poate căuta și cu un model ce
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în spații abstracte. Gustav Klimt a încorporat portrete realiste, ușor stilizate în vârtejuri ornamentale aurite, astfel inserându-le simbolic în excelența sentimentelor nobile"31. Caracterul eclectic al simbolismului în artele plastice iese și mai bine în evidență în încercările de ordonare taxonomică. "Manifestului simbolist" în literatură al lui Jean Moreas, în 1886, și "Artei poetice" a lui Verlaine, din 1874, îi corespunde în pictură articolul publicat despre Gauguin de Albert Aurier în Mercure de France, în 1891. Opera de artă, consideră
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai întâi fiecare fir narativ în parte și abia apoi să le împletesc. Așa că am luat protagoniștii și i-am montat separat, după aceea am început să le împletesc și mi-am dat seama că, uneori, nu funcționează bine nici ordonarea cronologică. În momentul în care împletești aceste diverse "lanțuri" trebuie să intervii ca să narezi altfel povestea unor personaje decât dacă ar fi fost un film numai despre persoana respectivă. Așa că, în acest moment, nu mai știu la a câta versiune
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
să adune mai departe date, urmărind publicațiile științifice și continuând propriile sale cercetări de istorie naturală, fără a pierde din vedere nici un moment ideile la care ajunsese cu privire la originea speciilor. Începând din septembrie 1854, și-a consacrat forțele și timpul ordonării materialului adunat de-a lungul a două decenii și unor noi observații și experiențe. La începutul anului 1856, urmând sfatul lui Lyell, Darwin a început să-și scrie cartea despre originea speciilor, ale cărei proporții urmau să corespundă uriașului material
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a fost numit „Darwin ul secolului XX“, nota în ultima sa carte, What Makes Biology Unique?, publicată în 2004, anul în care împlinise o sută de ani de viață: „Formula darwiniană de bază - evoluția este rezultatul variației genetice și a ordonării acesteia prin eliminare și selecție - este suficient de cuprinzătoare pentru a face față tuturor posibilităților din natură. A căuta o nouă teorie (paradigmă) a evoluției pare acum o întreprindere inutilă.“ Gould a prezentat în mod sistematic propunerile sale de reelaborare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
medievală și în Renaștere, a fost unul cuprinzător. Prin știință se înțelegea organizarea sistematică a cunoștințelor într-un sistem. Corelarea diverității datelor dintr-un anumit domeniu de cercetare se înfăptuia prin raportare la anumite idei generale, la principii. Știința era ordonarea diversității cunoștințelor prin principii. Odată cu dezvoltarea științei matematice a naturii în secolele XVII-XVIII, a câștigat prestigiu și s-a impus treptat un concept mult mai restrictiv. Este vorba de conceperea științei drept sistem de legi cu valabilitate universală, legi care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]