2,158 matches
-
grăbească, începea să urce scara spre ceva amenințător, uriaș, decisiv, aflat în vîrful ei. Această amenințare pîndea întreaga umanitate dar numai el era făcut s-o confrunte, deși era un drum fără întoarcere. Urca într-un crescendo tragic în care orgi, voci și orchestre se amestecau într-un lamento care combina cele mai expresive efecte din Beethoven, Berlioz, Wagner și Puccini. Se întoarse acasă după lăsarea întunericului. — De ce ai stat atît? îl întrebă domnul Thaw. — M-am întors pe jos. — Te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
niște șuvițe de păr și zise: Tata era superior în biserica congregaționistă din Bridgeton, un loc sărman pe-atunci, dar acum și mai sărman. Odată membri bogați au strîns bani să pună în biserică o nouă masă de comuniune, o orgă și ferestre colorate. Dar el era fierar industrial cu o familie mare. Nu și-a permis să dea bani, așa că a lucrat zece ani pe gratis, măturînd, ștergînd praful, lustruind alămurile și trăgînd clopotul pentru slujbă. La turnătorie era plătit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
biserică scoțiană? — Pe cînd eram elev. — Atunci, poate c-ai observat că am revenit la anumite trăsături de care străbunii noștri s-au descotorosit. Desigur, nimic dăunător, cum ar fi cărțile de rugăciune și episcopii, cîteva mici înfrumusețări: amvoane laterale, orgi, vitralii și chiar, în cîteva situații, crucifixele de pe masa de împărtășanie. Dar o pictură murală modernă ar fi o noutate absolută; ziarele, radioul și chiar televiziunea ar putea remarca, ne-ar da un atu în fața presbiteriului. Așa că domnul Smail i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
era surprinzător de spațios și cu același plan ca biserica unde mergeau elevii de la școala lui. Un balcon o înconjura pe trei laturi, iar în a patra era pristolul, cu trei ferestre în ogivă pe peretele din spate și o orgă pe partea stîngă. Se plasă imaginar sub boltă, evaluînd suprafețele tencuite. Apoi fu cuprins de o panică teribilă că nu i se va permite să decoreze această clădire. înapoie fotografiile și murmură: — Scuzați-mă, apoi plecă în grabă spre capătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Adam și Eva. Excepția a fost un bărbat înalt, într-un costum gri, cu o croială elegantă, jurnalist la Glasgow Herald. Acesta a stat o jumătate de oră în fața stranelor, uitîndu-se la tavan, apoi s-a așezat pe scaunul de la orgă și a contemplat zidul Edenului. în cele din urmă a zis: — Asta îmi place. — Mă bucur. Desigur, mi-e imposibil să fac o critică de specialitate. Nu este nici cubistă, nici expresionistă, nici suprarealistă, nu este pictură academică sau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
goană printre șiruri de scaune cu fundul de răchită care acopereau podeaua din dale de piatră. Catedrala părea mai vastă pe dinăuntru decît pe dinafară. Coloanele din centru, care susțineau turla, ascundeau tot ce se afla în spatele lor, dar notele orgii și vocile nedeslușite care cîntau un imn indicau faptul că slujba era în toi. în același timp, ritmul unei muzici mai zgomotoase răsuna de undeva de jos. — Nu-i rău pentru un adăpost al lui Dumnezeu, nu-i așa? Cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de piatră și ecourile Bărbatului domestic se adăugau sentimentului de nesiguranță. — E Polyphemus, zise Ritchie-Smollet, în drum spre sala canonicilor. Pe onoarea mea, Viermii marini or s-o ia pe cocoașă! Cîteva trepte îi duseră spre o pasarelă între tuburile orgii și încă două-trei, la capătul unui pod lung și jos. Plafonul era înclinat de la podea spre un zid cu arcade de deasupra naosului. în timp ce coborau, Lanark observă că la stînga, podul era împărțit în nișe, fiecare conținînd cîteva mobile. într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
noi aici, nu-i loc pentru tine. își urmări o clipă fiul plin de invidie, apoi o porni încet, dar nu spre bucătărie, pentru că nu simțea nevoia de companie. Descoperi o scară în spirală lîngă spațiul în care se afla orga și urcă repede spre o altă pasarelă de sub stele. Aceasta traversa, printr-un vînt rece, spre o altă ușiță. O deschise și pătrunse într-o cameră mare, întunecată, pătrată și plină de praf, luminată de felinare de vînt așezate pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Credeam că și-a luat zborul spre institut, la fel ca tine. — Regret, dar cred că sînt puțin confuz, zise Lanark. Rămase într-o stare de tristă agitație, pînă cînd jeepul îl depuse la poarta catedralei. Din ușă auzi acordurile orgii și înăuntru erau grupuri răzlețe de oameni bătrîni și între două vîrste. îDar și eu sînt între două vîrste, își zise.) Stăteau între șirurile de scaune și cîntau că timpul, ca un pîrîu care curge la nesfîrșit, și ia toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fiii, și zboară, uitați, cum moare visul în zori de zi. Trecu în grabă pe lîngă ei cu gura schițînd acuze, și se duse la ușiță, alergă pe scara în spirală și apoi merse pe marginea ferestrei, prin podul cu orgă și pe lîngă nișele mansardei. Rima și Alex nu erau în nici una. O apucă spre bucătărie și se uită lung la Frankie și Jack, care își ridicară privirea, speriați, de pe cărți. — Unde sînt? întrebă el. Urmă un moment de tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
sunet limpede, melodios, al cărui ecou stărui multă vreme în aer. - Ce asociații ți-a trezit acest sunet? îl întrebă Grosvenor pe geolog. McCann păru să șovăie. Fața lui avea o expresie ciudată. - Mi s-a părut că văd o orgă într-o biserică. Apoi imaginea s-a schimbat: m-am pomenit la o adunare electorală, unde candidatul recurgea la o muzică antrenanta pentru a-și înveseli publicul... Așadar, acesta e mijlocul prin care ai putea câștiga alegerile?! - Unul din mijloace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
mult o jumătate de oră înainte. Tu îți vei petrece vremea închinîndu-te Sfântului Anton de Padua. Oricine își va imagina că te rogi pentru ca nepoata, sau chiar fiica ta să se mărite." Pătrunse în catedrala aproape pustie. Cineva exersa la orgă pe un motiv de Bach. Melania Lupu își muie degetele în apa sfințită și se închină. " Desigur, acesta este un obicei catolic, dar e bine, draga mea, să-ți asiguri prieteni pretutindeni." " El este, fetițo! Puteai să juri că va
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
băncile goale, încercau să pătrundă întunericul ungherelor. În catedrală se afla o singură femeie. Stătea în prima bancă, nemișcată, ținîndu-și fruntea în palme. Nu întorsese capul când auzise pașii tânărului. Bărbatul ezită câteva clipe și se apropie de confesional. Sunetele orgii alunecau pe lângă chipurile sfinte. Ești punctual. Șoapta din spatele draperiei părea alterată de tutun și alcool. " Hm, gândi Raul Ionescu, una din ororile alea care răsucesc tot felul de combinații prin baruri. Cu atât mai bine." ― Nu mă las niciodată așteptat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
SĂ-ȘI PIARDĂ RĂBDAREA. ALTE MOGÂLDEȚE URCAU SCĂRILE MARI ȘI SE ÎNDREPTAU SPRE PORTIC. ȘI-A APRINS O ȚIGARĂ, APOI I-A TRECUT PRIN MINTE CĂ LOCUL UNDE SE AFLA NU PERMITEA POATE ACEST LUCRU. La opt și un sfert, orgile catedralei au început să cânte în surdină. Rambert a intrat sub bolta întunecoasă. După o clipă, a putut să zărească, în naos, umbrele negre care trecuseră prin fața lui. Erau toate adunate într-un colț, în fața unui altar improvizat, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
grabă într-unul din atelierele orașului nostru. În genunchi, ele păreau că se chirciseră și mai mult, pierdute în cenușiul din jur ca niște bucăți de umbră coagulată, puțin mai negre ici, colo, decât ceața în care pluteau. Deasupra lor, orgile executau variațiuni fără sfârșit. Când Rambert a ieșit, Gonzales tocmai cobora scările și se îndrepta spre oraș. \ Credeam că ai plecat, i-a spus el ziaristului. Era normal. I-a explicat că își așteptase la rândul lui prietenii la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ridica trîmbe Învîrtejite de apă, asta era dragostea lui pentru mine. Milioanelor de globule roșii pe care inima lui le propulsa În sistemul circulator li se adăuga această dîră de lavă fluidă, această pastă compactă amestecată cu cristale și bazalt - orgile bazaltice! - a dragostei posesive și dominatoare, ale dragostei neliniștite, anxioase, Înspăimîntătoare, pe care mi-o arăta tatăl meu și În care mă zbăteam ca o veveriță În cușcă. Nu dragostea lui mă Întemnița, ci neliniștea lui. O regăsim În cărțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
mai presus de toate, una era să creezi modelul abstract al combinărilor posibile, și alta era să te gândești la o mașină capabilă să le și facă. Și iată că atât Kircher, cât și discipolul său, Schott, proiectează niște mici orgi mecanice, niște mecanisme cu fișe perforate, computere ante litteram. Bazate pe calculul binar. Cabală aplicată la mecanica modernă. IBM: Iesus Babbage Mundi, Iesum Binarium Magnificamur. AMDG: Ad Majorem Dei Gloriam? Nici vorbă: Ars Magna, Digitale Gaudium! IHS: Iesus Hardware & Software
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
la moarte. Trăind de mic pe stradă trecând în timp prin toate clasele sociale și intrând în contact cu unii și alții crezând că undeva îmi voi găsi locul, am constatat peste tot numai falsitate, lăcomie, bârfă, batjocură, desmăț, și orgii acest lucru m-a făcut să cred și cred în continuare că ceea ce am făcut până în prezent nu am făcut rău. Că am luat vieți omenești este adevărat, dar sunt sigur că atunci nu eram eu, nu pot explica mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
patrimoniului cultural. După cucerirea puterii de către bolșevici în Rusia, are loc însă un import de revoluție futuristă: programul estetic al futurismului marinettist fuzionează cu ideologia revoluționară a LEF-ului sovietic. În 1917 apar două „școli” poloneze, ambele tributare futurismului: Katarinka („Orga barbariei”), întemeiată în 1917 la Cracovia de către Bruno Jasienski, Stanislaw Mlodojenic și Titus Czyzewski, este afină artiștilor formiști; liderul ei, Jasienski, lansează în 1921 o serie de proclamații incendiare, precum „Manifest către poporul polonez despre «futurizarea» imediată a vieții“ și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
începem mai devreme. Hai sus! Hai sus repede! VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Pe unde naiba să vin? Unde-ai lăsat funia aia? BĂRBATUL CU BASTON: Am lăsat-o unde-am lăsat-o. Trebuie s-o vezi, e jos... (Muzica de orgă crește în intensitate.) N-o vezi? Acum o vezi? (Muzică însoțită de voci omenești în adorare care cresc în intensitate.) Gata, gata, stai acolo! Rămâi acolo acum! VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Nu rămân aici! Unde-i funia? Nici n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
frânghie groasă de care este legat un imens ceas electronic; acesta indică: ziua - 13 luna - iulie anul - 1789 ora - 23 și 55 personajele sunt fascinate de coborârea solemnă a ceasului; această coborâre poate fi însoțită de un imn cântat la orgă; tic-tac-ul ceasului s-a auzit încă de mult, el a însoțit tot mai puternic ultimele replic,i iar acum, suveran, a pus stăpânire pe sală; acest tic-tac, care la început va fi neglijat și de actor și de spectatori, merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
doar ciorile-s culoarea din iureșul alb Pescăruși și ciori zburând prin fulgii de nea fluviul lenevind După ninsoare eternitatea în alb - cruci fără nume Parcul albit de nea - trandafirii doar obrajii iubitei Strada patinoar - sub streșini vântul cântă-n orga țurțurilor De pe ramuri doar puful alb alunecând - singurul zbor Țurțuri sub streșini - mușcând din mărul roșu zâmbesc unui gând Țipătul ciorii - printre ramuri lunecâd cascada de nea Pretutindeni alb - peste troiene calcă țanțoșă cioara Urme de vrăbii filigran pe zăpadă
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
strigau cu toții, ”Prea târziu... Prea târziu!” și dispăreau în beznă. Simțea cum îl cuprinde o disperare nemărginită. Se trezea și se uita uimit împrejur, asculta cum șuiera vântul afară prin pereți și pe acoperiș, pe multe glasuri, cântând ca la orgă prin toate crăpăturile... ” Prea târziu... Prea târziu”. Un om fuge cu obrazul ascuns în palma încleștată... fuge spre margine de lume... fuge unde a pus stăpânire întunecarea... Fuge gonit de el însuși, cu inima zvâcnind în care s-a cuibărit
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Victor începu să-i deplieze diversele accesorii pentru a-mi explica modul de funcționare. Un fel de insectă gigantică începu să crească în fața mea, împănată cu antene, căști, microfoane, camere infraroșii precum și diverse cabluri colorate. tastatura monstrului amintind de o orgă se etala pe mai multe etaje, toate ieșind ca niște limbi dintr-un cap de mini-robot agresiv în intențiile sale, dar umanizat printr-un design subtil, plăcut văzului și chiar altor simțuri. — este un computer patch, îmi explică Victor. ai
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
are alt rost decât uitarea timpului, a principiului demonic ce veghează în el. În biserici mă gândesc adesea ce lucru mare ar fi religia dacă n-ar fi credincioșii, ci numai neliniștea religioasă a lui Dumnezeu, de care ne vorbește orga. Mediocritatea filozofiei se explică prin faptul că nu se poate cugeta decât la o temperatură scăzută. Când ești stăpân pe febră, orânduiești gândurile ca păpușile; tragi ideile de ață și publicul nu se refuză iluziei. Dar când orice privire spre
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]