2,340 matches
-
la originea funcțiilor monedei. Se opune teoriei cantitative a monedei. Nu aplică automat analiza utilității marginale la explicarea valorii monedei, cercetînd în schimb diferența dintre valoarea de schimb "externă" și cea "internă" a monedei, factorii ce determină cererea de monedă, oscilațiile valorii acesteia și metodele cele mai indicate de măsurare a respectivei valori. Doctrina utilității marginale inițiată de Menger a fost dezvoltată de către discipolii săi, care au elaborat noi metode și au influențat gîndirea economică a mai multor generații de economiști
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
mașini, utilaje, instalații etc. Alfred Marshall reduce valoarea la un raport strict cantitativ, identifică valoarea cu valoarea de schimb, iar aceasta din urmă cu prețurile. Problema valorii a fost redusă la una a prețurilor și la analiza factorilor ce determină oscilația acestora. Autorul britanic emite așa-zisa "teorie a prețurilor fără valoare", susținînd că numai prețul este categoria economică reală, demnă de atenție și dezvoltînd teorii ale prețurilor, nu și ale valorii. Epoca marilor teorii ale valorii s-a terminat, exceptînd
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și variațiile cererii consumatorilor, alături de învechirea echipa mentelor ar fi principalele cauze ale declanșării crizelor și nu penuria de capital, minimizînd importanța factorilor monetari. Dimpotrivă, G. Cassel consideră că fluctuațiile ciclice nu sunt decît jocul acțiunilor și reacțiunilor provocate de oscilațiile ratei dobînzii, ceea ce a ridicat, de asemenea, numeroase obiecții. Dar poate că prima mare teorie a ciclului economic îi aparține lui J.A. Schumpeter. El consideră ciclul ca un element constitutiv al creșterii, al unui proces general de evoluție. El
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
măsuri fondate pe principii sociologice. Primii instituționaliști se opun vehement utilizării metodelor cantitative în cadrul științei economice. Tezele lor vizează crearea unei economii a bunăstării bazată pe o psihologie behavioristă "științifică" și pe norme obiective. Sunt analizate impactul tehnologiei asupra economiei, oscilațiile cererii, este propus un program de "gestiune socială" și o "administrație creatoare", bazată "pe o planifi care economică națională" și pe concentrarea cercetării economice asupra eficienței liberei întreprinderi. Datele trebuie extrase din experiență și folosite inclusiv la construcția de modele
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Politica bugetară ține de funcțiile economice ale statului și mai ales de funcția de stabilizare macro economică și de alocare a resurselor. Cum arată Paul Samuelson (1953), este vorba de utilizarea veniturilor și cheltuielilor publice cu scopul de a amortiza oscilațiile ciclului economic, de a menține un nivel al ocupării ridicat, și de a contracara puseele inflaționiste sau deflaționiste, după caz. Astfel definită, politica bugetară este o invenție a secolului al XX-lea, în primul rînd a lui J.M. Keynes, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
nedorite pot fi transmutate în ceva plăcut prin schimbarea vibrației spre capătul cel mai înalt al fiecărei axe; 5. Principiul ritmului, care spune că " Totul curge, în afară și înlăuntru. Totul își are propriile ritmuri; toate lucrurile cresc și coboară; oscilația de pendul se exprimă în tot; distanța pendulării la dreapta este egală cu distanța pendulării la stînga; ritmul compensează". Întregul Univers operează în ritmuri precise și previzibile, cărora trebuie să le permitem să ne stăpînească. Doar prin stăpînirea ritmurilor putem
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
o stare mentală nedorită, ne concentrăm asupra polului său opus. Astfel se modifică polaritatea și starea negativă se va schimba. Și ritmul poate fi schimbat prin aplicarea acestei arte a polarizării, deci putem menține pendulul doar în partea pozitivă a oscilației sale, obținînd astfel numeroase beneficii. De cîte ori trecem printr-o stare negativă, trebuie să ne gîndim că, dacă negativul este prezent, atunci și pozitivul este prezent. Trebuie să imaginăm pentru fiecare problemă o axă cu polii săi diferiți: pozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
sociale și politice existente, prin luptă și acțiune publică: aceasta este „luarea de cuvânt”, după expresia întrebuințată de Hirschman 6. Vocația conceptului de decepție nu constă doar în a lămuri experiențele individuale de consum, ci și în a face inteligibile oscilațiile tendinței ce se manifestă în comportamentele colective. Cum se explică faptul că societățile noastre sunt martore ale unor schimbări subite de preferințe în raport cu axa privat/public? De ce, după un ciclu dominat de căutarea fericirii personale, vedem cum urmează o perioadă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în anul 2011 la 131.364 milioane de euro; exportul, de asemenea, a scăzut în anul 2009, însă, începând cu anul 2010, acesta a depășit volumul exporturilor din anul 2008; indicatorii de efort au cunoscut pe toată perioada analizată, 1997-2011, oscilații, astfel că ISD în anul 2008 au înregistrat cel mai mare volum (3.984,4 milioane de euro), importurile au fost de 57.240 milioane de euro, iar datoria externă a României a fost în creștere în toată această perioadă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
3,27 și 1,48 ori, ceea ce relevă că firmele respective își transferă practic cea mai mare parte a veniturilor în țara de origine, iar profitul reinvestit în țara-gazdă mai degrabă capătă o poziție reziduală; raportul anual scoate în evidență oscilații sensibile de la un an la altul între cei doi indicatori macroeconomici ai profitului, anii de criză 2008 și 2009 marcând o creștere a volumului profiturilor repatriate față de profitul reinvestit de 3,27 și 3,09 ori; anul 2010, care a
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ori, în timp ce PIB a scăzut cu 1%, iar investițiile străine directe au înregistrat o reducere de flux anual de la 9,307 miliarde de euro în anul 2008 la 1,714 miliarde de euro în anul 2012. Serviciul datoriei externe arată oscilații de la un an la altul, atingând un maxim de 17,66 miliarde de euro în trimestrul IV al anului 2012, față de 13,05 miliarde de euro în anul 2008. Contractarea de noi împrumuturi în perioada viitoare ajunge să ridice cu
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
întâmplă rar să regăsim la părinți o problematică depresivă subiacentă sau manifestă, trecută sau actuală. Poate fi vorba de antecedente de episoade depresive, de doliu non-elaborat, de depresie la adolescență a unui părinte, problematică reactualizată pe de o parte prin oscilațiile afective ale copilului lor devenit adolescent, și prin amenințările cu separarea pe de altă parte. Această depresivitate parentală este adesea observată așa cum o atestă rezultatele anchetelor epidemiologice. Atunci când părinții „folosesc” copilul într-o manieră proiectivă, ești mai ușor confruntat cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
descriu episoade depresive din timpul adolescenței; - referirile asupra existenței unei simptomatologii depresive care precede o fază maniacală sunt prezente în mod frecvent în literatură; - debutul unei tulburări bipolare în prima adolescență constituie un factor defavorabil cu mare incidență suicidară, cu oscilații frecvente ale dispoziției cu efecte necontrolabile asupra dezvoltării afective și cu probleme pe termen lung în ceea ce privește dezvoltarea personalității. Din toate aceste studii tragem concluzia că evoluția depresiei în adolescență este legată de efectul negativ pe care îl are aceasta asupra
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
față de copilul lor. Într-adevăr, acesta nu se mai arată la fel de supus proiecțiilor lor idealizante ca atunci când era copil. Mai rămâne atunci a treia sursă: idealizarea sinelui prin sine însuși. În adolescență se observă în mod efectiv aceste tipuri de oscilații în idealizarea sinelui: adolescentul trece uneori prea repede prin perioade de mulțumire de sine, un fel de narcisism exacerbat, apoi prin faze de profundă repliere, de subestimare, de neliniște amplificate adesea. Linia de demarcație dintre devalorizarea celuilalt, mai ales a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
însoțită, în general, de un sentiment de proastă dispoziție, de dezinteres, de plictiseală și mai ales de vid. Invers, a se privi pe sine ca pe propriul său ideal poate provoca stări de jubilație, de excitare, sentimentul că este „grandios”. Oscilațiile frecvente între aceste momente în care adolescentul trăiește un sentiment de grandoare și aceste momente de vid exprimă elaborarea propriului său sistem de valori ideale. Totuși, pe perioade lungi, adolescentul poate fi invadat de această senzație de vid, de această
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se exprimă prin intermediul crizelor lacrimogene, a momentelor de proastă dispoziție, de repliere spre sine însuși cu sentimente de vid și de plictiseală care succed altor perioade de excitare, de jubilație sau de exaltare. Astfel, adolescentul trebuie să se confrunte cu oscilații neîntrerupte ale dispoziției sale și putem defini această perioadă ca fiind aceea a unei veritabile disfuncții fiziologice a timiei, ceea ce noi vom numi: disforie pubertară”. În afara manifestărilor clinice amintite mai sus, semnele epidemiologice ale acestei „disforii pubertare” se regăsesc în cadrul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
chiar dacă nu știe prea bine ce așteaptă. Majoritatea descrierilor fenomenologice ale conduitelor clinice caracteristice acestei stări pun accentul pe timp, pe durată: proasta dispoziție, plictiseala, tristețea, sunt stări strâns legate de un sentiment al timpului suspendat. Am putea chiar compara „oscilațiile dispoziției” cu un film a cărui viteză de proiecție ar fi variabilă, când încetinită, când accelerată. Adolescentul a pierdut obiectele oedipiene dar acceptă ideea acestei pierderi și eventualitatea unei înlocuiri, chiar dacă această eventualitate rămâne inconștientă. În Trei eseuri asupra teoriei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dorința de a se răzbuna, de a-i distruge pe ceilalți, dar este copleșită de teama de propria sa capacitate distructivă și de un sentiment de vinovăție insuportabil. Alături de această semiologie depresivă sunt constatate, de asemenea, unele manifestări care exprimă oscilații și/sau incertitudini privind limitele proprii: Christine declară că îi este frică de toate, de ceilalți. Are impresia că se vorbește despre ea, că cineva vrea să-i facă rău. Se simte în permanență spionată, observată. Ea prezintă stări de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
decesul acestui prieten... În perioada celei de a doua spitalizări este evocat diagnosticul de melancolie datorită tulburărilor timice manifestate intens (sau potrivit clasificărilor actuale: episodului depresiv sever cu manifestare psihotică congruentă dispoziției afective). Aspectul variabil al acestor tulburări manifestat prin oscilații non-ritmate, prin treceri rapide de la atitudini de repliere, de prostrație la cele de împotrivire, de provocare pare să fie într-adevăr o caracteristică a manifestării lor în adolescență. În ciuda acestei variabilități a comportamentului ce evocă păstrarea unei capacități de reorganizare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
apreciat, dacă ținem seama de modul intermitent în care a fost urmat tratamentul. Această observație demonstrează de asemenea caracterul aleatoriu al unui tratament medical coerent în aceste cazuri de tulburări bipolare în adolescență: într-adevăr, înclinațiile naturale ale adolescenței spre oscilații ale dispoziției, spre idei extreme, spre o oarecare impulsivitate însoțită de treceri la acțiune par să indice o asemănare cu semiologia proprie acestei afecțiuni. Raționalizările secundare atât ale adolescentului cât și ale părinților, recuperarea adesea foarte satisfăcătoare dintre episoadele critice
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai întâi problema dintr-o perspectivă psihopatologică, dar dacă ne referim strict la acest punct de vedere este interesant de constatat că acest autor preferă mai degrabă să se exprime în termeni de „ruptură psihotică”, deși constată prezența clinică a oscilațiilor de dispoziție, decât în termenii patologiei timice. În ciuda acestor constatări repetate, poziția academică nu se schimbă și articolul lui Samuel-Lajeunesse și Heim (1994) din EMC asupra psihozelor delirante acute este un bun exemplu în această direcție. Constatând în același timp
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
imposibil de evitat (vezi mai departe). Dar tratamentul medicamentos reprezintă foarte des, în aceste patologii grave, un complement indispensabil (pentru tratament vezi capitolul 12). Noi susținem ipoteza conform căreia prescripția trebuie axată cu prioritate asupra axei depresive, în special asupra oscilațiilor timice caracteristice formelor BP II. Ne referim aici la importanța prescrierii de timoregulatori în cazul formelor pentru care tratamentele cu antidepresive au putut fi suspectate de a fi favorizat apariția ciclurilor rapide și a formelor rezistente (Akiskal și colab., 1985
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
după un episod depresiv reprezintă un semn sigur al unei afecțiuni genetice și biologice clare. Dar, putem considera, de asemenea, că travaliul psihic al adolescenței, prin disforia pubertară pe care o implică acesta, predispune numeroși subiecți să exprime, prin aceste oscilații ale dispoziției, problemele pe care le întâmpină în efectuarea travaliului de integrare și de interiorizare pe care îl necesită perioada pubertară (Gutton, 1991). În urma experienței noastre clinice am putut constata de mai multe ori că manifestările de tip hipomaniac apăreau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
într-un IME) acceptat de adolescentă. După o perioadă de diminuare a simptoamelor de șase ani, situația clinică a lui Jeanne s-a stabilizat într-o oarecare măsură datorită, în special, faptului că îngrijirea s-a putut face fără întrerupere, oscilațiile timice diminuându-se foarte mult. Sigur, un astfel de tratament n-a „vindecat” tulburările de personalitate asociate, dar a permis organizarea unui cadru mai stabil și mai eficient pentru îngrijirea adolescentei. Dacă, așa cum am spus deja, abordarea psihoterapeutică rămâne prescrierea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu consecințele, pot să declar că suntem într-o poziție din inventarul exceselor, în sens de criză, ca îndepărtare în sus sau în jos de templul bunului-simț. În Economie (când urmează fizica) recursivitatea ne sugerează să vedem ciclul ca o oscilație infinită a cărui regularitate este predictibilă, în timp ce în termeni propriu-zis economici (urmând sugestia de știință socială) ciclul este o abatere excepțională, întâmplătoare de la singurul parametru consistent cu ideea de echilibru: bunul simț. Chiar și ceea ce pare să fie ciclu, ca
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]