1,187 matches
-
se sinucisese din dragoste pentru o franțuzoaica de moravuri ușoare. Între anii 1907-1908, s-au efectuat lucrări de reparații pe cheltuiala proprie a Doamnei Elenă Cuza (1825-1909). Cu această ocazie, a fost construită o cripta în biserică. În anul 1907, osemintele domnitorului au fost spălate și puse în cripta amenajată în biserică, într-o cutie de argint așezată într-un sicriu de stejar. Cripta a fost acoperită cu o lespede de mormânt din marmură albă de Carrara. Cu acest prilej, a
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
în biserică, într-o cutie de argint așezată într-un sicriu de stejar. Cripta a fost acoperită cu o lespede de mormânt din marmură albă de Carrara. Cu acest prilej, a fost depusă în biserică și racla din lemn cu osemintele celor doi fii adoptivi, Alexandru și Dimitrie. În primăvara anului 1944, ca urmare a apropierii frontului, osemintele domnitorului au fost scoase din biserică de către un soldat din Ruginoasa și duse la Mănăstirea Curtea de Argeș. Biserică a fost distrusă parțial în timpul celui
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
cu o lespede de mormânt din marmură albă de Carrara. Cu acest prilej, a fost depusă în biserică și racla din lemn cu osemintele celor doi fii adoptivi, Alexandru și Dimitrie. În primăvara anului 1944, ca urmare a apropierii frontului, osemintele domnitorului au fost scoase din biserică de către un soldat din Ruginoasa și duse la Mănăstirea Curtea de Argeș. Biserică a fost distrusă parțial în timpul celui de-al doilea război mondial, rămânând mai mulți ani în ruine. În consecință, după terminarea războiului, osemintele
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
osemintele domnitorului au fost scoase din biserică de către un soldat din Ruginoasa și duse la Mănăstirea Curtea de Argeș. Biserică a fost distrusă parțial în timpul celui de-al doilea război mondial, rămânând mai mulți ani în ruine. În consecință, după terminarea războiului, osemintele lui Cuza au fost strămutate în anul 1946 în Biserică Trei Ierarhi din Iași, unde s-a amenajat o cripta. a fost reparata între anii 1955-1958 cu purtarea de grija a preotului Constantin Enache. A fost refăcut acoperișul, cu acordul
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
parte din Protoieria Pașcani a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Biserică are două hramuri: "Adormirea Maicii Domnului" - 15 august și "Sfântă Mare Mucenița Ecaterina" - 25 noiembrie. În curtea bisericii se află cavoul familiei Cuza, de unde au fost deshumate în anul 1907 osemintele domnitorului și ale unor membri ai familiei sale pentru a fi reînhumate în cripta din biserică. Biserică este o construcție solidă din piatră și cărămidă groasă. Stilul arhitectural aparține epocii decadente moldovenești, cu planul în formă de cruce, cu multe
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
realizarea acestui monument au contribuit: arhitectul Ioan Bălău (arhitectura și pictura murală interioară, cel care avea să devină savant de talie mondială, Henri Coandă (sculptura), iar antrepriza lucrării le-a aparținut fraților Marconini. La baza monumentului se află cripta cu osemintele ostașilor români căzuți pe front în timpul primului război mondial. Ansamblul monumentului era format din mausoleul propriu-zis, unde au fost depuse osemintele eroilor cadre militare căzuți în primul război mondial, cimitirul cu osemintele a 6.000 de eroi soldați, reprezentat prin
Mausoleul Eroilor din Iași () [Corola-website/Science/300098_a_301427]
-
mondială, Henri Coandă (sculptura), iar antrepriza lucrării le-a aparținut fraților Marconini. La baza monumentului se află cripta cu osemintele ostașilor români căzuți pe front în timpul primului război mondial. Ansamblul monumentului era format din mausoleul propriu-zis, unde au fost depuse osemintele eroilor cadre militare căzuți în primul război mondial, cimitirul cu osemintele a 6.000 de eroi soldați, reprezentat prin 6 cruci mari din ciment și 600 de cruci de format mic, cantonul paznicului monumentului (aflat la mică distanță de mausoleu
Mausoleul Eroilor din Iași () [Corola-website/Science/300098_a_301427]
-
Marconini. La baza monumentului se află cripta cu osemintele ostașilor români căzuți pe front în timpul primului război mondial. Ansamblul monumentului era format din mausoleul propriu-zis, unde au fost depuse osemintele eroilor cadre militare căzuți în primul război mondial, cimitirul cu osemintele a 6.000 de eroi soldați, reprezentat prin 6 cruci mari din ciment și 600 de cruci de format mic, cantonul paznicului monumentului (aflat la mică distanță de mausoleu, unde locuia paznicul) și o suprafață de protecție de 4.400
Mausoleul Eroilor din Iași () [Corola-website/Science/300098_a_301427]
-
Principate. Fostul domnitor a murit la 3/15 mai 1873 în orașul Heidelberg (Germania), iar rămășițele sale pământești au fost aduse la Ruginoasa, potrivit ultimei sale dorințe, fiind înmormântate la 17/29 mai 1873 într-un cavou amenajat lângă biserică. Osemintele domnitorului au fost strămutate de mai multe ori: în anul 1907 au fost puse în cripta amenajată în biserică, într-o cutie de argint așezată într-un sicriu de stejar; în primăvara anului 1944 au fost scoase din biserică de către
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
și cele mai bogate din Banat, după Cenad. În anul 1241, multe mănăstiri din Banat au fost distruse de năvălirile tătarilor. Atrași de măreția mănăstirii și a bisericii, tătarii au purtat aici bătălii crâncene. În șanțurile cetății s-au găsit oseminte arse ale oamenilor care au luptat și ale căilor acestora. Clădirea Mănăstirii din Bulci, distrusă de tătari, a fost refăcuta de episcopul Bulcsu, de la al cărui nume se pare că vine denumirea satului Bulci. În secolul al XIV-lea mănăstirea
Bulci, Arad () [Corola-website/Science/300285_a_301614]
-
monumente reprezentând un gest de mulțumire adus lui Dumnezeu pentru ajutorul în lupte. Unul din principalele monumente istorice, vatră de credință și de cultură românească, ostrov al evlaviei străbune, cu o existență de mai bine de șase sute de ani, adăpostind oseminte domnești și fapte de neuitat din istoria și viața spirituală a neamului nostru este și Mănăstirea Bistrița din Județul Neamț. Ctitorie a patru voievozi mușatini, Alexandru cel Bun (1400-1432), Ștefan cel Mare (1457-1504), Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și Alexandru Lăpușneanu
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
maici de la Mănăstirea Paltinu îi cântau cu ocazia aniversărilor a 90 respectiv 92 de ani, cîntece legionare. În noiembrie 2013 la împlinirea a șapte ani de la înmormîntarea în cimitirul lăcașului a părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa, s-a consumat episodul deshumării osemintelor sale, lucru petrecut contrar dispozițiilor sale testamentare. La scurt timp în ianuarie 2014 pe siteul lăcașului, un comunicat sub forma unei scrisori deschise - neasumate ulterior de mănăstire, a adus serviciilor de informații acuzația că ar superviza și controla activitatea monahilor
Petru Vodă, Neamț () [Corola-website/Science/301660_a_302989]
-
dovadă istorică despre comuna Pipirig este încă din secolele al III-lea și al IV-lea, mărturie fiind faptul că în anul 1978, la marginea satului Leghin, în urma unor săpături arheologice s-a scos la iveală un cimitir ce cuprinde oseminte umane și animale, fragmente de ceramică și catarame de fier. 12 martie 1437: Ilie Voievod, domnul Moldovei, a stabilit hotarul moșiei “Munții”, arătând că : “[...] hotarul am început a alege din gura pârâului Mustei , în sus de Cetatea Neamțului, până la drumul
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
noroc în iubire și fereste pe cei care o poartă de "Dragaică" și de "Iele", întruchipări ale vrăjitoarelor și ale spiritelor rele ce amenință sănătatea și iubirea tinerilor. Cimitirul eroilor din localitate, ridicat prin grija Asociației "Cultul Eroilor", a adunat osemintele tuturor ostașilor căzuți pe câmpurile de luptă în această zonă, atât români, cât și de alte naționalități. An de an, de sărbătoarea "Înălțării Domnului", când este serbată și "Ziua Eroilor", sunt rostite rugăciuni în acest cimitir și sunt pomeninți toți
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
18 sași iar 42 alții. Numirea veche a satului a fost Blașfalăul de Jos. Cândva pe acest teritoriu ar fi locuit sași pentru că pe locul unde se află astăzi edificiul școlii ar fi fost un cimitir, după cum rezultă din aflarea osemintelor omenești, iar numirea cea mai veche a fost Blasendorf (denumirea săsească). După datele și scriptele găsite la Parohia Blăjenii de Jos, clădirea fostei biserici cu hramul "Sfinții Arhangheli" a fost sfințită de Dionisie Novacovici, episcopul Budei, în anul 1768 după
Blăjenii de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300866_a_302195]
-
biserică din Bârzești deține o valoroasă bibliotecă cu cărți vechi de cult care au numeroase însemnări(în chirilică) ale ctitorilor, foarte importante pentru cercetătorii avizați. În peretele dinspre vest al naosului(cu prelungire în pronaos) au fost reînhumate în 1942 osemintele ctitorilor dar și cele ale spătarului Gh.Cuza.Prima școală din Bârzești a început să funcționeze din anul 1865 în local închiriat și avea 16 elevi. Primul învățător a fost T.Mardari. Școala de aici a fost inspectată de către Mihai
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
care dura o lună de zile; el avea ca scop nu numai schimbul de produse, ci și întâlnirea românilor din ambele părți ale Carpaților; în Cimitirul eroilor, situat între Boișoara și Titești, construit după primul război mondial, au fost adunate osemintele ostașilor români și străini morți în timpul luptelor din toamna anului 1916, cu armata austro-germană. Comuna Boișoara este alcătuită din trei sate: Boișora, sat de reședință, Găujani și Bumbuiești; fiind sate de munte sunt răsfirate, formate din mai multe cătune. Centrul
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
răfuiala personală premeditată.". Gavrilă Olteanu nu a fost condamnat pentru evenimentele de la Aita Seaca, dosarul fiind clasat. În 4 septembrie 2004, la 60 de ani de la evenimente, în curtea bisericii ortodoxe din Aita Seaca, au fost reînhumate cu ritual creștin osemintele ostașilor români uciși în urmă cu 60 de ani la Aita Seaca. Inițiativa și organizarea acestui "act necesar și reparatoriu" aparține Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei prin Protopopiatul Ortodox din Sf. Gheorghe și Centrului Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
Mii de oameni vin și se roagă la mormântul lui. Se spune că aici s-au întâmplat minuni, la rugăciunile pelerinilor, drept răspuns din partea lui Dumnezeu. Întrucât fiecare episcop are dreptul să fie înmormântat în biserica în care a slujit, osemintele episcopului Vasile Aftenie au fost exhumate din Cimitirul Bellu Catolic și au fost transferate la biserica greco-catolică "Adormirea Maicii Domnului" (Acvila), de pe strada Sirenelor nr. 39, din București, în ziua de 13 mai 2010. Este un pas în procesul de
Vasile Aftenie () [Corola-website/Science/299129_a_300458]
-
iar capul său împăiat a fost trimis la Constantinopol. Istoria lui Despot a fost dramatizată de Vasile Alecsandri în drama sa "Despot-Vodă". În Calendar 1916 - Viena, dr. Ștefan Koczinski, nepotul episcopului Teoctist Blajevici, identifica locul unde se afla sicriul cu osemintele lui Despot. „Lângă grădina mănăstirii (din Suceava) într-un vechi cimitir“a descoperit mormântul domnitorului. Pe capacul sicriului se găsea o inscripție în limba latină: "Johanes Jacobus Heraclides basilicus despota dominus, regni Moldaviae, ingratitudine nefada, proditus miserime trucidatus interit nonis
Despot Vodă () [Corola-website/Science/299212_a_300541]
-
au plătit și el datorie după obiceiul acestei lumii". În perioada 1705-1706, în timpul celei de-a doua domnii, Antioh Cantemir (1695-1700, 1705-1707) a refăcut Mănăstirea Mera (astăzi în județul Vrancea) , ctitoria tatălui său din 1686, după care a mutat acolo osemintele lui Constantin Cantemir. Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” din Iași face parte din grupul bisericilor orășenești construite de Ștefan cel Mare , caracterizate prin mărirea pronaosului prin lărgirea acestuia (Biserica Sfântul Ioan din Vaslui - 1490, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Bacău - 1490-1491
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Vinci, pictată cu trei ani înainte de moartea artistului, îl reprezintă pe Ioan Botezătorul. Pentru amănunte vezi: Ioan Botezătorul (tablou de Leonardo da Vinci). În 2010, în podeaua unei biserici bulgare de pe insula Sf. Ivan ("Sveti Ivan") au fost descoperite niște oseminte care, după ce au fost datate cu carbon-14, s-au dovedit că aparțin primului secol d.Hr. Cercetătorii de la Universitatea Oxford au tras concluzia că acestea aparțin lui Ioan Botezătorul deși nu pot dovedi cu certitudine acest lucru.
Ioan Botezătorul () [Corola-website/Science/299282_a_300611]
-
călâului. Cronicarul Miron Costin arată că părintele său, postelnicul Iancu Costin, care îl însoțise pe Miron-vodă la Istanbul, i-a „astrucat” [înhumat] oasele în noaptea de 2 iulie 1633, în cimitirul bisericii Patriarhiei din Constantinopol. Se presupune că mai tarziu osemintele voievodului au fost aduse în Moldova, dar locul înhumării sale nu este încă cunoscut. A fost un domn drept, blând, nelacom și evlavios, despre care postelnicul sau, Toma Cantacuzino, zicea că : "în multe nopți l-a zărit în miezul nopții
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
fost înfrântă și convoiul și-a continuat drumul spre apus, ajungând în cele din urma la ținta finală a călătoriei, Alexandria. Sfântul Sisoe, ucenic al Sfântului Antonie cel Mare, s-a oprit lânga mormântul lui Alexandru cel Mare. Privind spre osemintele celui care fusese până nu demult unul dintre cei mai mari cuceritori și împărați ai lumii, sfântul a început să cugete la zădărnicia vieții omenesti, vârsând lacrimi pentru neajunsurile vieții. În zilele noastre, mormântul și trupul cuceritorului par a fi
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
I, care avea o reședință în Köln. Începând cu secolul al X-lea, orașul, devenind centru politic și religios ca sediu al Arhiepiscopiei de Köln, cunoaște o continuă dezvoltare. În acest timp începe construcția primelor biserici în stil romanic. Aducerea osemintelor celor Trei Crai de la Răsărit de către arhiepiscopul Rainald von Dassel în anul 1164 a făcut din Köln un important loc de pelerinaj. În perioada târzie a Evului Mediu Kölnul a devenit cel mai mare oraș al Germaniei; în 1180 se
Köln () [Corola-website/Science/298863_a_300192]