3,729 matches
-
Toate Articolele Autorului GERMISARA, IZVOR DE POPOR (Poem istorico-turistic, pentru Festivalul de Literatură Satirică din Geoagiu, fosta Germisara, cu Băile termale "Dodonae"...) 1. Epoca romană Pe-un drum roman plin de dudău, Aveau un Castru la Cigmău. Patru centurii de ostași, Conduse de patru sutași, Păzeau cu strășnicie drumul Pe care transportau uiumul, Luat de la dacii supuși, Romanii de Traian aduși. Ei se distrau în Germisara, Loc fain cum nu-i în toată țara! Pe daci i-o-mpins, ah, mama
GERMISARA, IZVOR DE POPOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376465_a_377794]
-
cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de veacuri, să dezvăluie impudice secretele adâncurilor, păzite cu strășnicie de neînduplecatul Neptun. Din depărtări, sosesc călare pe crestele înspumate, ostașii nevăzuți ai apelor, înarmați cu harapnice de foc, ce pocnesc crunt telegarii înaripați ai regatului alb, făcându-i să urle înnebuniți. Peste lume se năpustește viscolul slobozit de perfida regină a ghețurilor, care a plecat cu oaste năprasnică, să cotropească
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de veacuri, să dezvăluie impudice secretele adâncurilor, păzite cu strășnicie de neînduplecatul Neptun. Din depărtări, sosesc călare pe crestele înspumate, ostașii nevăzuți ai apelor, înarmați cu harapnice de foc, ce pocnesc crunt telegarii înaripați ai regatului alb, făcându-i să urle înnebuniți. Peste lume se năpustește viscolul slobozit de perfida regină a ghețurilor, care a plecat cu oaste năprasnică, să cotropească
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
trei oușoare Și cu grijă le-au clocit Pe soare, în ploi și vânt. Mai aveau câte-o surpriză, Când o coțofană-n criză De hrană pentru odrasle Ataca lovind sub coaste. Ei, săracii, guguștiucii Se luptau ca mamelucii... Ca ostași în apărare Pentru copii și... mâncare. Ceva... ce nu face omul Și nici roade cum dă pomul; Animale, păsări, gâze, Se luptă și... ard în spuze. Noi, oameni, avem pretenții Să trăim doar din subvenții, Iar ei, niște guguștiuci Ne
GUGUȘTIUCII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375863_a_377192]
-
1451 din 21 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului REMEMBER-1989 -in memoriam, eroii revoluției- Foc de arme-n Timișoara cu ecou la Bucureși, a-nflăcărat toată țara. După secol douăzeci. Ne-au plecat înaintașii după idealul sfânt, dar au murit ca ostașii. Ducând gloria-n pământ. Libertatea câștigată prin prea mult sânge vărsat, astăzi e încriminată de probleme grave-n stat. Economia prădată a ajuns la fiare vechi. Și vândute la bucată, azi asistăm la priveghi. Cum să supraviețuiască de șacali înfometați
REMEMBER 1989 -ÎN MEMORIAM, EROII REVOLUȚIEI- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376696_a_378025]
-
mândru, ai tăi frați! Să ne unim din nou, la Alba, De ziua României sfinte! Să-i strângem de prin lume, salba, Să-i punem jerbe pe morminte! Să ne cinstim înaintașii, Să ridicăm spre Cer, drapel! Regii Unirii și ostașii Să îi pictăm din nou, pe el! Să mai sorbim din Cer și Mare, Puterea de a înflori! Să rezistăm la încercare Și să trăim spre a iubi! Referință Bibliografică: Să ne unim din nou, la Alba! / Virginia Vini Popescu
SĂ NE UNIM DIN NOU, LA ALBA! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375088_a_376417]
-
le venea să creadă că va fi iar război ca-n 1916. Omului de ce îi e frică nu scapă! Crăcănel, cântărețul de la biserică, aduse vestea că a început războiul pentru eliberarea provinciilor ocupate de ruși. În noaptea aceea, Mareșalul ordonase: „Ostași, treceți Prutul!” Bărbații buni de armată care mai erau pe acasă rămaseră încremeniți și, duși cu gândul la ce-i așteaptă, începură să se închine. Femeile, deznădăjduite și îngrijorate de neprevăzut, gândindu-se la „ce se vor face singure cu
CLEPSIDRA TIMPULUI MINIFRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372632_a_373961]
-
-se cu lacrimi amare în Grădina Ghetsimani, iar El a trebuit să își întoarcă fața de la el ca să nu-¬i îndeplinească această rugăminte, lăsându-¬l să-¬Și bea paharul suferințelor? Noaptea de joi spre vineri, El a fost prins de către ostași și dus înaintea Marelui Preot Caiafa. Acolo este legat la ochi, batjocorit de nenumărate ori, scuipat, lovit peste față și îmbrâncit. În curtea lui Caiafa, Iisus trăiește al doilea stadiu al suferințelor Sale. Și câte încă avea să mai îndure
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
între chingi adânci, Ies lăstari cărora li s-a Rupt buricul ca la țânci. Musculițe parcă bete Zbor spre soarele firav, Din pământ iese-un orbete Ce, la ochi, pare bolnav. Vrăbiuțele fac larmă Și-și iau zborul ciorile: Ies ostași dintr-o cazarmă Și stârnesc furorile: Trece-o fată mai sprințară Îmbrăcată cam sumar, Semnul că-i semn de primăvară Look-ul ei vestimentar. Nu că nu cumva nu-mi place În fustița-i de damasc, Ba-mi și sare
PARCĂ-L VĂD PE TOPÂRCEANU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373211_a_374540]
-
proscrișii propriei ființe, ci să ne întărim cu datini rădăcina, ce sângeră și plânge, picurând peste semințe... Pe noi ei să ne facă să nu știm a cui e vina? Ni-s mărginite sfintele hotare, ce puse-au fost de-ostașii geți și de romani legionari, și plângem Biblia -n adânci sertare, vrând să ne întoarcem spre drumul temerar. De-a lungul vremii, și firul se subție, de o deplângem, ia nu ne iartă cel trecut, spălată e cu lacrimi, cu
LACRIMĂ ROMÂNĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373226_a_374555]
-
a spus din nou ! Dar cu venin, L-a dat să-l chinuie 2 Sfetnici : Victor și cu Saturnin... Valens a fost ars în foc...așa cum Ceru' l-a-nștiințat Iar Sfântul din Constantinopol, la Cer în Pace, s-a mutat ! Dalmat, ostaș Imperial, de Împărat a fost cinstit (Teodosie cel Mare), pentru cum a fost slujit ! Din fiii săi, l-a luat pe Faust și-au mers la Isachie Monahi în Post și-n Rugăciune, cu viață în chinovie. Simțind că trece
SF.MC.SALOMEEA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372107_a_373436]
-
nu departe de locul său de origine, Miroslovești, și aproape de locul în care sora lui, măicuța, se ruga pentru soarta fratelui și a celorlalți bărbați aflați sub arme . Maica Antonia nu știa însă locul în care se afla fratele său, ostașul, ci știa doar că și el și-a pus viața în slujba patriei, alături de ceilalți soldați ai țării. Într-o noapte a acelei veri de foc și de moarte, tânăra măicuță avu un vis-coșmar. Se afla pe un câmp care
VISUL PREVESTITOR AL MĂICUŢEI ANTONIA (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379706_a_381035]
-
o temă cutremurătoare, căci în secvența focalizată cu claritate în visul ei se afla chiar fratele său, din trupul căruia corbii lacomi îi smulgeau carnea sângerândă. Unele elemente topografice ale peisajului auroral, contrastant însă cu centrul său de interes - supliciul ostașului care-i era frate -, prefigurau indicii că locul nu era departe de mănăstire și că, vag, măicuța părea să vadă un peisaj ce nu-i era nici complet străin. Atât de răvășită era maica Antonia în urma visului, încât nu făcea
VISUL PREVESTITOR AL MĂICUŢEI ANTONIA (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379706_a_381035]
-
reperele călăuzitoare, după elementele spațiale din vis. Trecu de Tg Neamț când căruța unui sătean ce-i oferise măicuței prilejul de a înfrunta mai facil spațiul se opri la somația soldatului-sentinelă, care le aținu calea cu ordin de întoarcere. Păcălind ostașul de pază și stârnind rumoare în rândul militarilor aflați peste tot, măicuța fu oprită spre seară de un ofițer bandajat la frunte și cu uniforma neorânduită, deloc potrivită cu rangul său de oștean superior. Îi ceru acestuia lămuriri despre fratele
VISUL PREVESTITOR AL MĂICUŢEI ANTONIA (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379706_a_381035]
-
superior. Îi ceru acestuia lămuriri despre fratele său, presupus soldat în mulțimea aceea de luptători care fie își bandajau rănile proprii, fie acordau ajutor celorlalți, după o lupta crâncenă ce tocmai se potolise. Maica Antonia află de la ofițer că printre ostașii răniți se află și sergentul Neculai Pârlea. Sora lui îl găsi, zăcând pe o targă, în incinta punctului sanitar, o baracă camuflată de câțiva brazi semeți, rămași în viață după războaiele lor cu viforele și oamenii trecutului. Visul prevestitor al
VISUL PREVESTITOR AL MĂICUŢEI ANTONIA (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379706_a_381035]
-
încercările purificatoare ale vieții încă din copilărie și de aceea gândurile și faptele sale au azi un maximum de sinceritate, o claritate, o țintă dreaptă și o consecvență. A copilărit fără ocrotirea paternă, tatăl său Gheorghe Rebenciuc numărându-se printre ostașii căzuți în Bătălia de la Stalingrad. A crescut împreună cu Aurel, fratele său, în grija mamei și bunicilor materni, în condiții materiale ades precare. Experiențele de viață i s-au adunat pe aceast suport de receptivitate tristă a ei într-o colecție
VICTOR REBENCIUC. EXCLUSIVĂ OMENIE DEFINITĂ ÎN ADEVĂR, DREPTATE ŞI VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379797_a_381126]
-
zeci de ani în străinătate: el revine ori de câte ori simte că țara îi cere ajutorul, revine și luptă cu toate forțele, pe baricade să-și apere Cetatea: „Mulți cred că-i absurditate / Să revii când arde glia / Apărători de cetate / Ca ostaș de România // Revin, onorată țară / Fără pic de ezitare / Am trăit prea mult afară / Sunt sătul de deportare”. În această poezie răzbate spiritul de luptător al poetului. Ca o caracteristică a poetului Virgil Ciucă este ușurința în versificare, versul clasic
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
înfloriți și plini de rod, larma, veselia și nebunia bahică din perioada culesului de vii”. A iubit ca nimeni altul, caii, pe care i-a învăluit cu acea căldură izvorâtă din marele său suflet și talent. I-a iubit pe ostașii români și le-a descris tragedia cu toate suferințele îndurate pe front și în prizonieratul din iadul siberian. Le-a revelat omenia și comportamentul din situațiile extreme în care erau purtați în război. A sondat în adâncurile sufletului românesc, în
ROMANCIERUL GHEORGHE CHIRTOC A PLECAT!... de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374798_a_376127]
-
de securitate euroatlantică, precum NATO, a presupus nu numai faptul că țara noastră este beneficiarul securității colective, ci România a devenit și producător de securitate, zonală, regională și mondială. În acest sens, România a participat cu tehnică militară și cu ostași în misiuni multinaționale în cadrul teatrelor de operații, alături de militarii altor state membre NATO. Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 50 din 22.10.2014, România se alătură Australiei, Canadei, Statelor Unite ale Americii, precum și altor state din Europa care, la 11 noiembrie
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371653_a_372982]
-
stângă să fie sub capul meu, și dreapta lui să mă îmbrățișeze! (din Cântarea cântărilor) Poetul ne prezintă o mulțime de sentimente, gradat la diverse intensități. Începând cu dorința de a fi iubit de alesul inimii. E poate unul dintre ostașii lui Solomon. Exemple de acest fel vom găsi deasemenea în cartea ,,Împărații''din Biblie. În versurile de mai sus ni se povestește că în unul din sate o tânără își aștepta prietenul. În speranța revederii ea își face planuri, căci
DRAGOSTEA MAI PRESUS DE ORICE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371742_a_373071]
-
decorații militare. Tehnica militară, în special aviația, cu toată splendoarea ei. Ne produce senzația de siguranță și putere, dar și de uimire, fascinație, dragoste și bucurie. Dar, ceea ce este dincolo de toate acestea, frământările, gândurile, suferințele, căutările și starea sufletului de ostaș, acest erou necunoscut, nu putem ști. Dar nici-o suferință nu e de ajuns pentru dragostea de țară despre care se vorbește din ce în ce mai puțin. Mulți ar dori să știe ce se ascunde în mintea și sufletul eroului, ce gândește el atunci când
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379204_a_380533]
-
cunoștințele acumulate. Un strălucit strateg de oști întrebat fiind: cum poate omul deveni erou, el a răspuns; „Pot să spun cum să ajungi soldat nemuritor ... să ai mari comandanți”. Pentru că întâmplarea nu ajută decât spiritele pregătite. Iar, trăsăturile esențiale ale ostașului foarte bine pregătit pentru a se confrunta cu spaimele morții sunt curajul și îndrăzneala, așa cum avea să ne prevină și marele Plutarh: „Nimic nu este de necucerit pentru cei curajoși, nimic nu este greu pentru cei îndrăzneți!”. Instituția veteranului este
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379204_a_380533]
-
căpetenie al popoarelor și al fiecărui om. Cine nu a visat că zboare? Cine nu ar dori să zboare precum pasărea măiastră? Cele mai înalte izbânzi, cele mai slăvite fapte nu vedem oare că s-au îndemnat prin visuri mărețe? Ostașul vede în avionul de luptă înălțimea și adevărul strategiei militare, dar și speranța izbânzii mult așteptate; filosoful vede în zbor urcușul duhovnicesc lăuntric, dar și pricinile neștiinței, a superstiției și a întunericului. Doi tineri, doi camarazi, doi prieteni, Jianu Nicolae
VISURI NEÎMPLINITE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379203_a_380532]
-
fi tulburat rugăciunea. Viața sa de sihăstrie s-a asemănat cu cea a Sfântului Antonie cel Mare, din pustiul Egiptului, și cu cea a Sfântului Ioan Gură de Aur, căci nu dormea niciodată pe pat, ci rezemat puțin, ca un ostaș al lui Iisus Hristos în război permanent cu dușmanii cei nevăzuți. Rugăciunea sa fierbinte era însoțită întotdeauna cu lacrimi de pocăință. Pentru multele sale osteneli, cuviosul a primit de la Dumnezeu darul înainte-vederii și al vindecării. Celor care veneau la peștera
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
Romei (Celerin), de păgâni fiind somat Pe Hrisant și Daria, degrabă i-arestat... Și la Claudiu (Tribunul), i-a trimis la cercetat Unde întrebări și chinuri, cu stoicism au îndurat... Pentru că Daria și Hrisant, cu-nțelepciune au răspuns, Claudiu cu ostașii săi, primitu-L-au pe IISUS ! Împăratul de la Roma (destul de contrariat) : Ostașii decapitați și Claudiu înecat ! Iar Hrisant și Daria, de vii să fie îngropați Să piară din astă lume și definitiv uitați !" Dar când a-ncetat prigoana, Sfântul Constantin cel Mare La
SF.MC.HRISANT, DARIA ȘI CLAUDIU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374227_a_375556]