1,151 matches
-
afișată, urmărind să câștige aplauze și prozeliți. Angelismul face, în trup, paradă de destrupare. Eliberat de ispitele cărnii, el e devorat, când nu e pură stupiditate, de marile păcate ale spiritului: slava deșartă și mândria. Vicioase pot fi și asceza ostentativă, iubirea idolatră, blândețea ipocrită, smerenia demonstrativă, filantropia egolatră și risipitoare (prodigalitatea). VI. Alături de viciile care derivă din practicarea excesivă și inadecvată a virtuților, există și virtuți care se nasc din transfigurarea viciilor. Lenea, de pildă, poate deveni materia primă a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mâncăruri alese? Din păcate, spectacolul tranziției nu ne lasă răgazul de a vorbi despre lux cu miez și cuminte. Așa cum patriotismul a fost confiscat de câteva flașnete obraznice, luxul a fost confiscat de o mână de țoape. El este practicat ostentativ, incult, fără vocație, ca încununare a unor cariere bazate pe malversațiune și impostură. Toate viciile luxului ies astfel, necenzu rate, la iveală: ostentația, violarea moralității și a bunei-cuviințe, asfixia spirituală prin supralicitarea apetitului material, disproporția între venitul curat și cheltuiala
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pentru a deveni terorism. Departe de mine gândul de a ridica osanale acestui fenomen. Dar nu pot trece cu vederea faptul că, la fel ca’n cazul unui furt ori viol, victima poartă multă vină, prin provocarea care este afișarea ostentativă a ceea ce are. Și, desigur, condamnă actul, care nu Întotdeauna e crud, cum e o răpire pentru a stoarce ceva bani, doar pentru că Încalcă niște reguli. Dar ce regulă e universală? Bașca că regula e stabilită chiar de către victimă. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
valoare personalitatea celui care le poartă: nu în zadar au fost inventate uniformele militare, monahale, profesionale, școlare. Citind cartea pe care o prefațez vom înțelege mai bine raportul dintre vestimentație, personalitate și societate; ne vom pronunța mai avizat în legătură cu afișarea ostentativă a hainelor de firmă de către "alesele" și "aleșii" din Parlamentul României sau despre propunerea de reintroducere a uniformelor în școli, despre influența pe care o are vestimentația candidaților asupra evaluatorilor, fie ei profesori sau specialiști în domeniul resurselor umane. Septimiu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
prin temele societății de consum. O altă notă definitorie, care desparte cele două concepții, ar fi că la Georg Simmel mecanismul de propagare a modei este unul imitativ, în timp ce ideea principală pe care Thorstein B. Veblen o dezvoltă este consumul ostentativ, prin intermediul căruia clasa de sus își conservă identitatea și poziția socială. În ceea ce privește dezvoltările ulterioare ale teoriei imitației, reținem că acestea au încercat să surprindă dinamica modei între două sau mai multe grupuri sociale care se află la un moment dat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sociologia comportamentului de consum" sau "sociologia consumului" (J.I. Nelson, 2007, 178). Pornind de la premisa că timpul liber este o resursă diferențiată a oamenilor, Thorstein B. Veblen ajunge să descrie o societate bazată pe principii economice, în care plăcerea de consum ostentativ caracterizează clasa de sus, adică elita inactivă a celor care nu sunt implicați în procesul de muncă industrială și care domina ierarhia socială prin reputație (T.B. Veblen, 1899/2009, 81). Așadar, la nivelul societății pot fi distinse două mari clase
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
viață aflat în vogă printre membrii stratului imediat superior și își consacră energia aspirației de a trăi conform acestui ideal (T.B. Veblen, 1899/2009, 81-82). Fenomenul modei vestimentare i-ar privi exclusiv pe membrii clasei de lux, al cărei consum ostentativ (conspicous consumption) a devenit un simbol pentru bogăție și status social. Vestimentația elegantă este nu numai o emblemă a consumului, dar și o marcă a clasei de sus (T.B. Veblen, 1899/2009, 150), adică a celor care consumă fără să
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
clasei loisir-ului, ai cărei membri crează continuu noi articole de îmbrăcăminte, accesorii și ornamente pentru a-și reafirma poziția pe care o ocupă în cadrul ierarhiei sociale și pentru a se distinge prin "estetica pecuniară" (idem, 120). Îndeosebi regula risipei ostentative de bunuri își găsește exprimarea în vestimentație, cu toate ca și celelalte principii înrudite ale reputației pecuniare se văd exemplificate în același gen de articole. [...] cheltuiala pe haine are acest avantaj dinaintea majorității celorlalte, că lucrurile cu care ne îmbrăcăm sunt întotdeauna
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în lucrarea lui Thorstein B. Veblen (1899/2009, 31), mecanismul de diferențiere între moda clasei de sus și moda clasei de jos este determinat de proprietatea sau controlul asupra mijloacelor de producție, și, implicit, de adoptarea unor comportamente de consum ostentativ. Teoria lui Thorstein B. Veblen a cunoscut dezvoltări ulterioare mai ales în sociologia consumului. Astfel, analizând preferințele consumatorilor în materie de modă, Hartley Leibestein (1922-1994) a postulat trei efecte: efectul bandwagan, efectul de snob și efectul Veblen. Primul se explică
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
le consumă (H. Leibenstein, 1950, 189). Efectul de snob ar apărea când indivizii se opun normei majorității de a consuma anumite bunuri (automobile, articole vestimentare, mobilă), care înregistrează o creștere a consumului. Prin efectul Veblen autorul se referă la consumul ostentativ ca urmare a prețurilor ridicate ale unor bunuri de lux. Cinzeci de ani mai târziu, Q. Bell (1976) reafirmă teoria consumului dominant descriind competiția economică ca o forță care dictează schimbările din domeniul modei. Atât pentru clasa de sus, cât
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dominant descriind competiția economică ca o forță care dictează schimbările din domeniul modei. Atât pentru clasa de sus, cât și pentru clasa de jos, consideră autorul, vestimentația este o expresie a bunăstării, care se poate manifesta sub diverse forme: consum ostentativ (conspicuous consumption), divertisment ostentativ (conspicuous leisure), pierdere ostentativă (de timp și bani) (conspicuous waste) și violență ostentativă (conspicuous outrage) pentru a transforma sensul și alegerile în materie de îmbrăcăminte astfel încât să nu coincidă cu norma dominantă (apud A.-M. Sellerberg
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ca o forță care dictează schimbările din domeniul modei. Atât pentru clasa de sus, cât și pentru clasa de jos, consideră autorul, vestimentația este o expresie a bunăstării, care se poate manifesta sub diverse forme: consum ostentativ (conspicuous consumption), divertisment ostentativ (conspicuous leisure), pierdere ostentativă (de timp și bani) (conspicuous waste) și violență ostentativă (conspicuous outrage) pentru a transforma sensul și alegerile în materie de îmbrăcăminte astfel încât să nu coincidă cu norma dominantă (apud A.-M. Sellerberg, 2001, 5415). Astăzi, se
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dictează schimbările din domeniul modei. Atât pentru clasa de sus, cât și pentru clasa de jos, consideră autorul, vestimentația este o expresie a bunăstării, care se poate manifesta sub diverse forme: consum ostentativ (conspicuous consumption), divertisment ostentativ (conspicuous leisure), pierdere ostentativă (de timp și bani) (conspicuous waste) și violență ostentativă (conspicuous outrage) pentru a transforma sensul și alegerile în materie de îmbrăcăminte astfel încât să nu coincidă cu norma dominantă (apud A.-M. Sellerberg, 2001, 5415). Astăzi, se pare că dinamica consumului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sus, cât și pentru clasa de jos, consideră autorul, vestimentația este o expresie a bunăstării, care se poate manifesta sub diverse forme: consum ostentativ (conspicuous consumption), divertisment ostentativ (conspicuous leisure), pierdere ostentativă (de timp și bani) (conspicuous waste) și violență ostentativă (conspicuous outrage) pentru a transforma sensul și alegerile în materie de îmbrăcăminte astfel încât să nu coincidă cu norma dominantă (apud A.-M. Sellerberg, 2001, 5415). Astăzi, se pare că dinamica consumului s-a schimbat (G. Lipovetsky, 2006/2007, 35). Funcția
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
devenit o formă de comportament colectiv a cărei normă constă în "a conduce o mașină scumpă, a bea cel mai bun scotch și a fi îmbrăcat îngrijit și după ultima modă" (ibidem). Cercetarea a revelat că, pentru majoritatea subiecților, consumul ostentativ reprezintă o formă de a câștiga aprecierea socială din partea populației albe și de a contracara stereotipurile legate de negrii din ghetouri. Hainele "la modă", ca și automobilele de lux sau vilele din zonele rezervate, petrecerea vacanțelor în locuri exotice sau
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Hirsch (1977, citat de A.G. Johnson, 2000/2007, 52) -, numărul bunurilor poziționale crește, fapt ce poate genera conflicte, dată fiind distribuția lor inegală. Pamela N. Danziger (2005, 8) consideră că anii '80 ai secolului trecut au marcat trecerea de la consumul ostentativ la consumul de lux, nu atât pentru valențele distinctive, cât mai ales ca expresie a individualismului egalitar. Activitatea de cumpărare, ca mod de viață și sursă de fericire, a fost pusă în evidență de o cercetare desfășurată pe teritoriul Statele Unite
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
au încercat să răspundă întrebării dacă moda poate fi considerată o formă de comportament colectiv. Argumentele autorilor citați anterior privind motivațiile comportamentelor dictate de modă respectiv cursa pentru status social, pentru diferențiere individuală și de clasă, pentru loisir și consum ostentativ au reprezentat un punct de referință în conceptualizarea modei ca tip de comportament irațional și spontan. În general, obișnuim să asociem adjectivul "colectiv" numeroaselor activități și comportamente umane realizate de un ansamblu numeros de indivizi. Însă în abordările sociologice, asocierea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ani. 1. Păr lung, în special cu bucle mari și vopsit în culori extreme. 2. Coafură care acoperă fruntea. 3. Machiaj strident care nu se asortează cu vestimentația. 4. Adoptă o ținută cu bluze strâmte, transparente, fără sacou. 5. Bijuterii ostentative. 6. Nu stabilește un contact vizual cu interlocutorul. 7. Tânără, sub 30 de ani. În cea de-a treia cercetare, Thomas F. Cash a vizat obținerea unor rezultate semnificative în raport cu populația Statelor Unite ale Americii, precum și determinarea factorilor care pot influența evaluarea profesională
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a fost valorificată în interacționismul simblic. O altă notă definitorie care desparte cele două concepții ar fi că la Georg Simmel mecanismul de propagare a modei este imitativ, în timp ce ideea principală pe care Thorstein B. Veblen o dezvoltă este consumul ostentativ, prin intermediul căruia clasa de sus își conservă identitatea și poziția socială. În sociologia modei, din păcate, contribuțiile lui Norbert Elias (1939) și Alfred L. Kroeber (1919) au trecut aproape neobservate. O asemenea opțiune metodologică care exclude consemnarea acestor autori își
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
liber, mai puțin costisitor și mai ales relaxant. După ce se pregătește și se servește cina, de obicei o friptură de porc sau pui, cu salată asortată, și nelipsita sticlă de vin roșu, Într-o atmosferă plăcută, familială, nu zgomotoasă și ostentativă ca pe la noi balcanicii, se strâng toate resturile menajere și se pun În containerele din apropiere. Totul este lăsat curat pentru familia sau perechea următoare, fără certuri sau altercații de priorități ale locului. Tineri mai curajoși și Înfierbântați, cu adrenalina
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
zonă descrisă cu sensibilitate În carte, ca un ținut impresionant al munților, dar și cu o durere transmisă prin surâs involuntar, unde drama Însângerată a oamenilor se consumă prin ochii calzi și umezi, dar și prin persiflarea zilnică a ospitalității ostentative față de străin. 687 În sfârșit, marele merit al autoarei acestei cărți este acela că ne-a dovedit că, dincolo de frumusețea mistică și tantrică, India și-a Învins greutatea-i elefantină cu relaxarea Împăciuitoare a Marelui Suflet și a pășit cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
iar atitudinea ostilă a regimului comunist față de prezența masivă a religiei în spațiul public, ignorată. Un grup mare de rromi, de toate vârstele, aduce în curtea mănăstirii un cazan mare cu sarmale. Cazanul, acoperit cu un ștergar înflorat, este purtat ostentativ, expus privirilor celor din jur, „să-l vadă lumea”. După ce este depus lângă zidul de incintă al bisericii, cel care părea a fi șeful adunării cheamă un călugăr, „să binecuvânteze mâncarea, să servim și noi la lume, se răcesc sarmalele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
întrajutorare” față de aceștia. Cel mai vizibil semn al relațiilor de ostilitate față de massa pelerină din apropiere mi s-a părut a fi prezența într-o curte adiacentă a trei câini fioroși, masivi, lăsați să zburde liber, gestul având aproape ceva ostentativ în el din partea stăpânilor, de altfel, oameni cu o situație bună dacă ținem cont de cele două limuzine luxoase ale lor. Cei trei zăvozi alungau cu eficacitate orice pelerin care încerca să se așeze pe marginea înaltă a gardului de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în condițiile specifice de pelerinaj (stres, înghesuială, privațiuni diverse), diferențele dintre bărbați și femei în modul de a se îmbrăca se accentuează, hainele ritualizând la rândul lor transgresiunile dintre sexe. Imaginea de ansamblu a corpului nu trebuie să fie una ostentativă, de unde și necesitatea unor veșminte specifice. Orice exces este imediat denunțat de către pelerinii înșiși (Hammoudi, 2005 : 46). Afirmație verificată și pe terenul pelerinajelor din România : am asistat la multe situații în care pelerinele de sex feminin încercau să improvizeze în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai elaborate, cum ar fi, de pildă, viața monastică, chiar și vieții obișnuite de parohie. Pelerinii înșiși sunt conștienți de diferențe. Iar cel mai adesea este vorba de oameni săraci, a căror practică religioasă se deosebește consi derabil de religiozitatea ostentativă a noilor elite din Rusia. Piața „emer gentă” a pelerinajelor este disputată, în Rusia, de către mai mulți actori. Ar fi vorba în primul rând de agenții de pelerinaj independente, conduse în cea mai mare parte a cazurilor de către persoane charismatice
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]