12,062 matches
-
abilitatea de a crea stări de exaltare incredibile: picură peste secvențele „fierbinți” nevoia de tandrețe și romantism sau construiește declarații de dragoste desprinse parcă din nemuritoarea poveste a sultanei Hafsa și a lui Yavuz Sultân Selim Khan (conducător al imperiului otoman, dar și un erudit creator de poezie arabo-persană din secolul al XVI-lea): „...acum sunt ca o adiere a brizei care-ți șoptește, suspinând de dor, numele în noapte, când nisipul umed mi se împletește în părul răsfirat peste umerii
ÎN LOC DE PREDOSLOVIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345202_a_346531]
-
ceea ce va deschide drumul cuceririi litoralului nordic al Mării Negre. Hanatul întemeiat de el, Hoarda de Aur, își va extinde autoritatea și asupra Dobrogei.Una din primele mențiuni ale prezenței tătare în Dobrogea o găsim într-un document din timpul sultanului otoman Mahomed II și se referă la epoca lui Genghis (m. 1229), când șefului tătar Ebruzata i-a fost dăruit un domeniu în zonă. De numele lui Berke, urmașul lui Batu, sunt legate două evenimente importante: colonizarea în Dobrogea a câtorva
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
Dobrogea va deveni un teritoriu în care se vor împleti destinele celor două populații înrudite. După ce Hanatul Crimeii, un rest al Hoardei de Aur, a fost anexat de Rusia în 1783, mulți tătari au migrat în valuri succesive în Imperiul Otoman. Aici, în Dobrogea, ei au conferit o nouă dimensiune civilizației de stepă care le era specifică. Tătarii în cadrul statului român O primă evaluare a numărului tătarilor din Dobrogea imediat după războiul de independență a fost făcută de Ubicini. Rezultatul său
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
munților". Mulți ani, localitatea a fost o garnizoană militară dar și un centru cultural. Un nou val de etnici turci sosește după cucerirea orașului Varna în 1484, dar și în anii următori, odată cu sporirea relațiilor economice dintre România și Imperiul Otoman. Cea mai impresionantă figură din zona Dobrogei a fost liderul spiritual Sari Saltuk Dede care a avut o atât de mare influență asupra etnicilor turci încât la 1641 când Petru Bogdan Bagsik vizitează Babadagul, menționează că în acest oraș turcii
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
de pregătire a dascălilor și hogilor. În perioada interbelică se poate vorbi și despre o dezvoltare a intelectualității turcești. Apar reviste și ziare, la început numai în limba turcă osmană, apoi bilingve. Dacă până în 1923 elevii purtau uniforme caracteristice perioadei otomane, odată cu instaurarea Republicii Turce și sub influența reformei kemaliste, uniformele capătă o alură europeană. Totodată, alături de limba turcă cu caractere latine se introduce și limba română. Trebuie menționată și existența vakifurilor, a fundațiilor care au contribuit foarte mult la dezvoltarea
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
Începând cu secolul al XIII-lea,datorită extinderii puterii maritime a comunelor italiene Veneția și Genova îndeosebi, ce vor ajunge să dețină supremația navală și comercială în Marea Mediteraneană, genovezii fiind aceea ce vor crea la Peră, în inima Imperiului Otoman, o nouă colonie comercială, nici litoralul Mării Negre nu le va scăpa din atenție. Așezarea prielnica, la întretăierea unor mari drumuri comerciale ce ii atrăseseră și în antichitate pe vrajnicii navigatori și negustori greci, va da spațiului românesc de la Dunărea de
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
-se și realizând pe viitor noul, plusul adăugat continuu.[21] Fără acest comerț,fără această deschidere spre Orient,spre Mediterana, regiunea Dunării de Jos nu ar fi putut să-și mențină ființă vreme de patru secole și jumătate sub stăpânirea otomană,ființa etnică și culturală a autohtonilor,cum dealtfel fără această deschidere dată de poziția geografică a Dobrogei, nici grecii, nici bizantinii, nici genovezii, nici otomanii, nici alții nu ar fi orit să ocupe sau măcar să-și exercite supremația comercială a
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
a lui Bismarck în pozițiile de: lider al națiunii germane; garant al păcii în Europa; mediator neutru (în cadrul Congresului de pace de la Berlin) al conflictelor militare din Balcani datorită mișcărilor de independență ale popoarelor din sud-estul Europei, subjugate de Imperiul Otoman în concurență cu Rusia pentru dominație zonală. Al zecelea ciclu de șapte ani (X =1878-1885) este ciclul unor reușite mari în plan politic: regândirea și întărirea alianțelor, dar, mai ales, câștigarea unui imperiu colonial. Al 11-lea ciclu de aproximativ
VIAŢA LUI BISMARCK ÎN 12 CICLURI DE CÂTE 7 ANI (INTERPRETĂRI INTERFERENŢIALE) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340378_a_341707]
-
educi instinctul, nu faci decât să amâni conflictul pentru următoarea întâlnire. Citeam, într-un volum de Eliade, una dintre scrisorile lui Ștefan cel Mare către principii vest-europeni, în care sublinia că a slăbit ca forță în fața puterii crescânde a Imperiului Otoman și că e necesară o coagulare a forțelor occidentale. Pe ce element mizează domnitorul român să realizeze coeziunea? Pe creștinătate, amenințată de islam. Religia a fost mereu un instrument politic de impunere a dominației. Creștinii au făcut pretutindeni uz de
Bătrâna Europă nu este decapitată. Superioritatea Occidentului în fața terorismului islamic () [Corola-blog/BlogPost/338532_a_339861]
-
dintre Napoleon și țarul Alexandru, care insista să anexeze ambele principate, n-a durat prea mult - n.n.), Basarabia, indubitabil, nu ar mai fi fost cedată rușilor de către turci. Marx scria: „Turcia nu putea ceda ceea ce nu-i aparținea, pentru că Poarta Otomană n-a fost niciodată suverană asupra țărilor române”. Asta ar însemna, așadar, că Rusia nu avea niciun drept să ia ceea ce nu-i aparținea, dar o asemenea Rusie (lecturați-l atent pe Marx în cazul dat - n.n.) nu a existat
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români () [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]
-
al Universităților din Strasbourg, Lyon, Geneva, Vilnius, Orford, Paris, Bratislava, Roma, Alger, vicepreședinte al Comitetului internațional al Istoricilor.N. Iorga a scris 1.003 volume, între care istoria românilor în 10 volume, istoria Imperiului Bizantin, istoria statelor balcanice, istoria Imperiului Otoman, istoria românilor din Transilvania, istoria presei, istoria bisericii, istoria armatei, istoria comerțului, istoria învățământului, istoria artei etc. etc. - multe dintre acestea publicate în limbi străine (franceză, germană).A fost un reputat istoric și critic literar, autor a peste 40 de
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” () [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
un război cu puternicul Regat Ungar unde la domnie se afla „românul” Matiaș Korvin. Marele domnitor moldovean a ordonat ca zidurile Chiliei și Cetății Albe să fie renovate și bine fortificate. Acest fapt, însă, nu a salvat situația, deoarece Poarta Otomană avea nevoie stringentă de ele pentru a transforma definitiv Marea Neagră într-un lac intern („mare nostrum”) turcesc. În anul 1484, printr-un atac-surpriză combinat dinspre uscat și Mare, aceste cetăți au fost luate cu asalt de către turci. Despre importanța Chiliei
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
fortărețele moldovenești din Bugeac aflate în apropierea nemijlocită a gurilor Dunării, făceau inutilă stăpînirea turcească pe porțiunea dunăreană de la Pojon (Bratislava) pînă la Brăila și puteau servi în calitate de cap de pod pentru o pătrundere în peninsula Balcanică aflată sub dominație otomană. Ștefan cel Mare și urmașii săi au încercat în repetate rînduri să-și elibereze porțile maritime de păgîni, însă fără succes. Marele domnitor moldovean, dîndu-și seama că propriile forțe nu sînt de ajuns pentru recuperarea cetăților pierdute, a cerut ajutor
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
sau tatarlîcuri tătărăști. În anul 1538, în urma războiului cu turcii purtat de „fiul natural” (alias - bastard sau baistruc, adică - copil din flori) al lui Ștefan cel Mare, Petru Rareș, turcii răpesc Moldovei regiunea Tighinei, transformată și ea într-o raia otomană. În locul vechii întărituri românești de pe malul Nistrului, turcii construiesc o puternică cetate de piatră pe care o numesc Bender. Aceasta va constitui un avanpost turcesc în fața Ak-Kermanului (Cetății Albe) și un cap de pod pe cursul de mijloc al Nistrului
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
cursul de mijloc al Nistrului. Pe teritoriile anexate de la Moldova, Poarta creează două sangeacuri (județe): Tighina și Cetatea Albă (Ak-Kerman). În componența ultimului intra și cetatea Vozia (Oceakov) preluată în anul 1538 de la tătarii din Crimeea. Datorită acestor achiziții, Imperiul Otoman nu numai că și-a asigurat o legătură teritorială neîntreruptă între posesiunile sale balcanice și cele din sudul Crimeei, dar și stăpînirea efectivă asupra estuarelor principalelor fluvii din zonă: Dunărea, Nistru, Bugul de Sud și Nipru. Formarea sangeacurilor Tighina (Bender
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
sale balcanice și cele din sudul Crimeei, dar și stăpînirea efectivă asupra estuarelor principalelor fluvii din zonă: Dunărea, Nistru, Bugul de Sud și Nipru. Formarea sangeacurilor Tighina (Bender) și Cetatea-Albă (Ak-Kerman) mărturisesc despre importanța geostrategică a acestor regiuni pentru Imperiul Otoman. Or, sangeacurile reprezentau una dintre principalele structuri militar-administrative ale Porții. Pînă atunci, raialele din Basarabia (Bugeac) și Bugo-Nistria (Vozia) intrau în componența sangeacului Silistra cu reședința pe teritoriul Bulgariei[x]. O deosebită importanță era acordată sangeacului Bender care era condus
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
numele dat de turci creștinilor - n. a.). Între anii 1593-1617, în stepa Bugeacului se stabilesc tătarii nogai din Crimeea. Marile puteri ale timpului, sesizînd importanța geostrategică a Bugeacului, s-au străduit, cel puțin, să restabilească „status-quo”-ul de pînă la cucerirea otomană. Desigur, la mijloc erau propriile interese egoiste și nicidecum bunăvoința (de fapt, inexistentă) față de Țara Moldovei. Granzii Europei medievale preferau o Moldovă mică și slabă la gurile Dunării decît un puternic Imperiu Otoman. La sfîrșitul secoluluii XV, Polonia și Ungaria
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
restabilească „status-quo”-ul de pînă la cucerirea otomană. Desigur, la mijloc erau propriile interese egoiste și nicidecum bunăvoința (de fapt, inexistentă) față de Țara Moldovei. Granzii Europei medievale preferau o Moldovă mică și slabă la gurile Dunării decît un puternic Imperiu Otoman. La sfîrșitul secoluluii XV, Polonia și Ungaria au dorit restabilirea hotarelor Moldovei dinaintea anului 1482 și din cauza faptului că sperau, în așa mod, să-și restabilească pozițiile pierdute la Marea Neagră. Ungaria - la Chilia (deja, prin Moldova atunci vasală a Coroanei
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
în 1711 - prin Petru I) și a Austriei (tratativele de la Karlowitz din anul 1699)[xii]. Și în acest cazuri, marile puteri au urmărit propria lor dezenclavizarea la Marea Neagră prin intermediul Moldovei. În timpul tratativelor de pace de la Karlowitz, Polonia a cerut Imperiului Otoman ca acesta să părăsească Bugeacul și să-i cedeze dacă nu întreaga Moldovă, atunci „măcar”... Bucovina. Turcia a respins pretențiile poloneze, motivînd prin faptul că sultanul nu are nici un fel de drepturi asupra teritoriului vasalului său și nu putea să
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
marelui cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea care, după căsătoria sa cu Sofia Paleolog, își ia titlul de țar[xvi]. Prin acest act, Ștefan cel Mare a intenționat să-și asigure sprijinul Rusiei Moscovite în lupta sa cu Imperiul Otoman și vasalul acestuia, Hanatul Crimeei. Un atac rusesc sau cel puțin amenințarea cu acesta, ar fi asigurat neimplicarea tătarilor în iminentul război cu turcii. Rusia, însă, era preocupată de rivalitatea cu Polonia și ea însăși avea nevoie de sprijinul tătarilor
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
de sprijinul tătarilor din Crimeea. În afară de aceasta, lipsa unui hotar comun între cele două țări ortodoxe, împiedica o colaborare militară directă și efectivă. Contactele militare și diplomatice dintre Moldova și Rusia au fost, practic, întrerupte pentru aproape două secole. Imperiul Otoman se afla în ascensiune și statul rus aflat în plin proces de consolidare nu se putea implica în problemele vecinilor săi. Războaiele dintre Rusia și Polonia au continuat aproape pe tot parcursul secolului XVIII și primei i-au fost necesare
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
numai cu Ucraina de pe malul stîng al Niprului și să renunțe la preconizata alianța anti-otomană cu Moldova. Țara Moldovei revine în vizorul atenției Moscovei o dată cu întronarea ca țar a lui Petru I (din anul 1721 - împărat). În această perioadă, Imperiul Otoman intrase într-o perioadă de criză care s-a prelungit trei secole și s-a încheiat definitiv în anul 1922, odată cu abrogarea monarhiei și proclamarea Republicii Turce. Ambițiosul țar rus intenționa cu tot dinadinsul să traducă în viață proiectul geopolitic
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
nu a avut de gînd să-și respecte angajamentele asumate. În contestatul „Testament al lui Petru I”[xxii] au fost dezvăluite într-un mod destul de franc adevăratele scopuri urmărite de politica externă rusă vizavi de popoarele creștine aflate sub dominația otomană. Rușinoasa înfrîngere de la Stănilești[xxiii] l-a făcut pe țarul rus să renunțe temporar la proiectele sale geopolitice în această regiune, iar Moldova a mai pierdut încă o cetate de o importanță strategică - cea a Hotinului aflată în nordul țării
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
încă o cetate de o importanță strategică - cea a Hotinului aflată în nordul țării. După Campania de la Prut a lui Petru I, armatele ruse încă de douăsprezece ori au folosit teritoriul Țărilor Românești în calitate de teatru al operațiunilor militare împotriva Turciei Otomane. Aceste campanii au spulberat definitiv iluziile românilor și celorlalte popoare balcanice legate de rolul „eliberator” al Rusiei. Alexandru Savin, Benedict Moldoveanu Sursa: http://mdn.md [i] Un uriaș imperiu cu centrul în orașul Horezm (Uzbekistanul de astăzi - n. a.) care cuprindea
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
a introdus un obiect anodin, care se numește “Istorie”. Pe baza noii legi a educației, care nu știu dacă face educație, istoria a ajuns în urma unor materii, cum ar fi sportul și are o oră pe săptămână. La 1812, Imperiul Otoman a cedat un teritoriu care nu-i aparținea. Moldova, la fel ca Țara Românească, nu făcea parte din Imperiul Otoman. Erau state cu autonomie și organizare proprie. Pacea de la București a fost și rezultatul unei înțelegeri cu marile puteri, îndeosebi
Vitalia Pavlicenco, preşedinta Partidului Naţional Liberal(Basarabia) () [Corola-blog/BlogPost/340021_a_341350]