1,838 matches
-
acela ca întotdeauna cel ce este la masă să se ferească de săturarea pântecului, căci odată cu aceasta vin alte patimi precum gândul curviei. Sfântul Casian îi îndeamnă pe creștini să nu se amăgească că postesc, dar ei mănâncă până la îmbuibarea pântecului, pentru că nu contează cu ce se satură pântecul, fie ea și numai apă, duhul curviei apare și odată ce apare este aproape imposibil de alungat. Căci până și Sodoma nu s-a îmbuibat cu vin și alte bunătăți, ci îmbuibarea cu
INVATATURA BISERICII DESPRE POSTUL ORTODOX... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372738_a_374067]
-
să se ferească de săturarea pântecului, căci odată cu aceasta vin alte patimi precum gândul curviei. Sfântul Casian îi îndeamnă pe creștini să nu se amăgească că postesc, dar ei mănâncă până la îmbuibarea pântecului, pentru că nu contează cu ce se satură pântecul, fie ea și numai apă, duhul curviei apare și odată ce apare este aproape imposibil de alungat. Căci până și Sodoma nu s-a îmbuibat cu vin și alte bunătăți, ci îmbuibarea cu pâine după cum zice Proorocul[8]. Inima devine puternică
INVATATURA BISERICII DESPRE POSTUL ORTODOX... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372738_a_374067]
-
2358 din 15 iunie 2017 Toate Articolele Autorului De ani încerc să-ți fur din har! Dar mă îmbăt cu apă rece, Îmi torn cu stropul în pahar Mă frământ,dar tot nu-mi trece. Poeți suntem de când mișcăm, În pântecul mamei, Româncă, Dar n-am putut să egalăm Geniul tău,...sculptat în stâncă! Am fi nedrepți cu nume mari, Izvoare de latinitate, Poeți din tagma celor rari Din slova lor azi luăm citate. Urmași au fost și încă sunt Îndrăgostiți
EMINESCU, HAR DIVIN... de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372119_a_373448]
-
impune din start, „VII” este confesiune ( „Cum să scapi de moarte când tu o folosești că pe o armă ce face parte din mintea, spiritul și trupul tău?”), mirare („Căprioara vie/ Privire spre moarte / Tu sau eu ?”) creație („inundă-te pântec afară/ în gheare și urlă cu biciul “), ruga (“Ascultă-le și ajută-mă să fac / Un mic popas, /Râul prin mine a grăit,/ Lasă-mă să tac!”), trăire juvenila (“Dar ce-i emoția tinereții/ Stă în înțeleptul gând/ Al păsării
CRONICA UNUI DEBUT AURIT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372150_a_373479]
-
adâncul meu cu-adâncu-ți se unește cuprinderea se schimbă în vâltoare împreunați sub razele de soare comoară vie-n noi se zămislește ești doar a mea și curg spre împlinire purtând pe cale linul meu descântec din joacă împlinit la tine-n pântec un prunc frumos cu numele Iubire *** Referință Bibliografică: un prunc cu numele iubire / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1703, Anul V, 30 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
UN PRUNC CU NUMELE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372226_a_373555]
-
casei, vatră sunt, cămin, sărutul ploii venită din senin, grâul copt, plecat către pământ, grădină cu mirosul alb de crin, sânul de la care-a supt copilul ce astăzi e femeie ori bărbat. Sunt soră, mama, iubită, trupul femeii ce-n pântec te-a purtat. Dacă m-ajuți să ne-ntregim așa teluric ramul cum alcătuește pomul, mă veșnicesc prin tine cât voi exista și cât iubirea auri-va omul.(de DS) Referință Bibliografică: Mă veșnicesc prin iubire / Dorina Stoica : Confluențe Literare
MĂ VEȘNICESC PRIN IUBIRE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372236_a_373565]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ALERGĂTURĂ Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Călătorule, Primul tău pas - pântecul femeii Ultimul - al pământului, Celelalte popasuri - pântecele somnului Ceilalți pași - Alergătură Pentru pântecele tău. 16 aprilie 2004 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: ALERGĂTURĂ / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ALERGĂTURĂ de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372305_a_373634]
-
MARTIE Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017 Toate Articolele Autorului FEMEIA CENTRUL UNIVERSULUI Mereu neobosită, mereu iubitoare, femeie, tu strălucești ca un Soare, totdeauna, înconjurată ca o regină, frumusețe ce emani lumină-divină! Din pântecul tău zămislește viața, ochii-s ștafeta ce poartă speranța, ești credința-n care găsim alinare, iar zâmbetul tău, grădină in floare! Deții secretul, porți miracolul vieții, altar unde vin să se-nchine poeții, veriga ce unești lumea, generațiile, izvorul din
8 MARTIE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376250_a_377579]
-
și el, Lutul străbunilor îl ospătează. Preface o creangă de pom Într-un nai, Prin el se scurge seva copacului. Ați auzit vreodată munții doinind, Din măruntaiele lor cum strigă strămoșii? Susurul râului ce poartă Cu el sufletul ascuns în Pântecul muntelui? Ați văzut cum sărută Câmpia lacrimile Timpurilor trecute în singurătate ? Citește mai mult Voi știți ce suflet frumos are țara asta ? E ca un țăran care în zoriVorbește cu soarele înca adormitși în taina lui dezleagă misterulZilei ce va
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
lui zăcea sfărâmată sub tălpile bocancilor risipită în mii de cioburi... Le-au îngropat sub asfalt așteptând să-ncolțească. Treceau mașinile ca niște mâini ce luau pulsul străzii așteptând ca gestația drumului să-și împlinească sorocul și să sloboadă din pântecul ei poezia. Și s-a-nălțat precum un megalit din fier aproape frumos în hidoșenia lui ocoperită de cărămiziul ruginii ce-i pregătea pieirea încă din fașă. Citește mai mult Efemeride (1) Au spart cuvântulsă-i smulgă înțelesul...Frumusețea luizăcea sfărâmatăsub tălpile bocancilor
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
mult Efemeride (1) Au spart cuvântulsă-i smulgă înțelesul...Frumusețea luizăcea sfărâmatăsub tălpile bocancilor risipită în mii de cioburi...Le-au îngropat sub asfaltașteptând să-ncolțească.Treceau mașinileca niște mâinice luau pulsul străzii așteptând ca gestația drumuluisă-și împlinească soroculși să sloboadădin pântecul eipoezia.Și s-a-nălțatprecum un megalit din fieraproape frumosîn hidoșenia luiocoperită de cărămiziulruginiice-i pregătea pieireaîncă din fașă.... XXII. PROLEGOMENE LA IUBIRE, de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016. Prolegomene la Iubire de Constantin Stana Dintre
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
Publicat în: Ediția nr. 2186 din 25 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se înnoptează-n sânul tău hulpav Și-atavici gură cască ne privesc pe sub sprânceană, ca un lup bolnav, Ca să ne molipsească de firesc. Îți curge-un fluviu-n pântec și nu lapte. În pat se ghemuiește noaptea oarbă. Se furișează ca un vechi descântec, Fiorii așteptării să ți-i soarbă. Ceva ce veșnic ai purtat pe genele nerimelate, A expirat și s-a fixat în candelabre nichelate. Nu mi-
MOLIPSIRE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371704_a_373033]
-
recunoscuse pasiunea ce o devora la fel, fie aproape sau departe? Crezuse că putea continua să trăiască departe de el și fusese cât pe ce, să sfârșească absurd, sub roțile unui tren. Se cutremură la gândul acela și își cuprinse pântecul cu brațele, într-un impuls protector. Le dăduse mult de furcă tuturor și era sigură că le va mai da. Conștientiza pe deplin problemele psihologice pe care le avea și care erupseseră asemeni unui vulcan, la impactul cu trecutul ce-
DILEME ( FRAGMENT 32) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375660_a_376989]
-
această cauză, copila tușea tot mai mult și nici Maria nu se simțea prea bine. Prima zăpadă căzu în anul acela în primele zile ale lui noiembrie. De câteva zile Maria simțea tot mai des junghiuri ascuțite ce-i sfârtecau pântecul umflat și trebuia să îngenuncheze, ca să nu-i cedeze picioarele în acele momente. Era vineri și aștepta cu inima plină de speranță și dor să i se întoarcă bărbatul acasă de la lucru și să se lase fericită în grija lui
SUB SEMNUL LUPULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375652_a_376981]
-
mă privești așa? Ochii tăi ascund ceva! Deschide-ți sufletul, fetița mea! Maria îi luă mâna și i-o așeză pe inima ei. Simți tumultul de acolo?...Drept răspuns, Lea luă la rândul ei, mâna mamei și o așeză pe pântec, privind-o lung. O lacrimă tremura agățată de gene, asemeni unui briliant, în care razele soarelui se reflectau în zeci de culori. Maria făcu ochii mari și își duse palma liberă la gură, împiedicând surpriza să se manifeste prea zgomotos
DILEME ( FRAGMENT 25) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375657_a_376986]
-
tălpile bicancilor/ risipită în mii de cioburi.../ Le-au îngropat sub asfalt/ așteptând să-ncolțească./ Treceau mașinile/ ca niște mâini/ ce luau pulsul străzii (frumoase, expresive versuri!!n.n.) așteptând ca gestația drumului/ să-și împlinească sorocul/ și să sloboadă/ din pântec poezia”. Extrem de important mi se pare că Gabriela Mimi Boroianu dovedește în acest nou volum de versuri al său că este surprinzător de inițiată în tainele sugestiei lirice, precum în acest notabil poem pe tema implacabilei curgeri a timpului: „Oftează
O INSPIRATĂ SCHIMBARE DE REGISTRU EXPRESIV de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374196_a_375525]
-
Fiind credincioasă Am Biblia pe masă Și cred în Dumnezeu Și în destinul meu, Și cred în Duhul Lui Și al Iisusului, Cum El s-a zămislit Dintr-un absent iubit Și cum s-a întrupat Din Duhul Sfânt În pântec de fecioară - Messia pe pământ. Aș vrea de poți, Când ieși pe porți, Să arzi în nod Instantaneu Numele meu În jar pe glod Sau dă-l pe apă Ca pe-un blestem, De drag să-mi treacă. Mă-ntrebi
AȘ VREA ... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374267_a_375596]
-
Ediția nr. 1662 din 20 iulie 2015. Dă-ne, Doamne, ploaie, Curață văzduhul, Strânge-n funii grele Arșița și vântul, Varsă apă vie Pe câmpia stearpă Și întreg pământul Spală-l și-l adapă. Fă să-i încolțească Iar în pântec rodul, Lacrima-Ți cerească Va curma prohodul Florilor ce-n taină Pleacă nenuntite Și corole-n doliu Mor nedespletite. Slobozește cerul Fă-l să strângă-n brațe Tot ce încă este Cu miros de viață, Iartă-mi stăruința De-a
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
-ndurare, Dar sfârșim de sete-n Drumul din hotare. Citește mai mult Dă-ne, Doamne, ploaie,Curață văzduhul,Strânge-n funii greleArșița și vântul,Varsă apă viePe câmpia stearpăși întreg pământulSpală-l și-l adapă.Fă să-i încolțeascăIar în pântec rodul,Lacrima-Ți cereascăVa curma prohodul Florilor ce-n tainăPleacă nenuntiteși corole-n doliuMor nedespletite.Slobozește cerulFă-l să strângă-n brațeTot ce încă esteCu miros de viață,Iartă-mi stăruințaDe-a cerși-ndurare, Dar sfârșim de sete-nDrumul din hotare
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
de procreație. Rajahul obține favoarea de a nu fi nevoie de o vacă întrutotul de aur ci numai acele părți ale vacii pe unde trebuiau să se tîrască afară; restul vacii putea fi construit din lemn. Brahmanii fură închiși în pîntecul ei și trebuiră să iasă afară prin organele ei genitale. Aceasta a fost renașterea brahmanilor. 8) O problemă deseori dezbătută este cea cu privire la posesiunea pămîntului. Nu se poate stabili în mod sigur dacă cei care cultivă pămîntul, indienii din castele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
extindere. Brahmă ar fi creat locuri ideale: din gura lui ar fi iețit un suflu albastru care ar fi spus: Eu vreau! Acesta ar fi fost Visnù, care ar fi creat numai și numai lucruri reale, adică idioți cu pîntecele umflate. Îndurerat de acest lucru, Brahmă ar fi creat patru [258] persoane ca înlocuitori, care în schimb l-ar fi lăudat ca pe un zeu. Apoi ar fi apărut Siva și ar fi reunit idealul și realul. Și în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
străpezesc timpanele cu Pescaríu, Țurcașíu, Sechelaríu. Resemnarea noastră fiind singura soluție. Dacă improvizatul teleast ne strică doar digestia p.m., în schimb ignoranța celui ce-și pocește propriul nume ne-aruncă în pandalie (filologică). Corpolentul băcăuan, cu eșarfă tricoloră înconjurîndu-i globul pîntecului, crede că terminația moldovenească a propriului nume, cea corectă, Secheláriu, nu-i de rang și-atunci și-o sclifosește: Sechelaríu. Crezînd că, astfel, s-ar putea apropia de sonoritatea unui nume nobil: Catargiu, marele conservator, sfetnicul regelui Carol I, moldovean
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
gaură neagră" din fizica cuantică modernă că întoarcere la Neant a Ființei: puternicul arhetip numit descensus ad inferos). În sanscrita udán înseamnă "val" sau "apă"; ádana înseamnă "mistuire", "consumare", "mîncare"271. Spațializarea se face prin inima (Los) în jos spre pîntec (Enitharmon-spațiu). Clipa-atemporalul-Urthona (extremă de sus-cerul) atinge cealaltă extremă (din inimă-Los) și se produce scurtcircuitul: spațializarea (Enitharmon) timpului (am urmărit analiza lui Lovinescu, care se aplică foarte bine modelului dinamic creațional al lui Blake 272). Problemă se poate pune și invers
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cea albastră care curînd plesni-va. Los văzu rană loviturii sale: vedea, i se făcea milă și plîngea. Los se caia acum că o lovise pe Enitharmon; simțea iubire 345 Ridicîndu-se prin toate Vinele-i; își aruncă brațele-n jurul pîntecelor ei Ca să tămăduiască rană de lovitură să făcută. Ei pîinea cea trupeasca o mănîncă, băură vinul cel nervos; Ei ascultară Harfele Stihiilor și Cîntecul cel Sferic: Văzură Orele dansînd, repezi înveselindu-se prin cer, 350 Cu o lucire-naripată răspîndind bucurii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Nisip. Nu-i nici un Soare, și nici Luna, nici Stea, ci aspre înghețate stînci 420 Izbindu-se-n neant 33, ce-s suspendate prin focuri dinăuntru 34. Acuma nerăbdarea s-o-ndure nu mai poate. Tulburatule Luváh, Brusc desprinzîndu-te din pîntecul lui Enitharmon, Tu cruntă Grozăvie, Mergi în zadar și urlă! Loviți, loviți lanțurile lui! loviți, O, ciocăne înghețate! Lovește, Spectre-al lui Urthona! batjocorește dúșmanul care în jos ne-a tras 425 Din ceruri ale bucuriei în acest adînc. Acuma
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]