13,312 matches
-
pe care-l simțea gâlgâind din vreme în vreme, semn că, da, era în viață. Încă în viață. După ceasuri multe, care poate că fuseseră zile, simțise și mirosul mâinii care-i umezea buzele, simțise atingerea care schimba fâșiile de pânză. După care auzise și vocea, într-o limbă neînțeleasă, din care numai numele ei de împrumut, numele spaimei, al rușinii și al giuvaierelor care-i îndoiseră grumazul îi suna cunoscut. Omalissan. O duruse. O duruse când sunetele i se desprinseseră
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
îl avea pe Ivan la bord. Îl am pe rus cu mine. Gătește rață la cuptor cu nuci și inimi de palmier! Veneau cu duiumul. Ambasadori, viceregi, conți, ban cheri, ne gustori, cântăreți de operă și pictori de-ale căror pânze gemeau muzeele lumii. La Helsinki și la Moscova, în urma unor agape cu creveți și alge servite în coajă de nucă de cocos și ornate cu boabe de rodie, patronii unora din cele mai vestite restaurante inau guraseră seria, devenită în
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
toate gusturile trecutului, de lapte cald, și mentă, și brânză de capră, și ghimbir, și gem de mure, și brioșe calde, și, da, o, da!, vanilie, în timp ce în moalele capului se proiectau, ca pe un imens tavan boltit, tapetat cu pânză albă, imaginile altei vieți - puii lui Dominique și felul în care îi creștea părul pe ceafă, pistruii ei și râsul copilului, bluza aceea cu mâneci bufante (albastră, oare? să fi fost albastră? nu, nu, era albă! albă era, da!), ei
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
să facă. Dar unul a fost Lupino între lupi. Nu degeaba îl invidiau unii și-l iubeau alții; nu degeaba îl încurajase Arus, pe deplin încrezător în forța și în șansa lui. Inspirînd cu nesaț aerul dimineții, Lupino alungă ezitarea pînză de păianjen agățată vremelnic peste inima lui de viteaz și se concentră cu totul asupra lui Dakota; situația acestuia trebuia, pe moment, rezolvată. Scutură-ți bine blana, Dakota. Ai intrat cu totul în apă, și cine știe cît îți va
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
simțea pe deplin lămurit. Credea tatăl său că acolo vor da de urma mamei? Atunci așa trebuia să fie! Era convins că tatăl său știe mai bine ce au de făcut amîndoi. Fu suficient să se relaxeze cîteva secunde, pentru ca pînza viselor să-i învelească trupul obosit. Dură ceva vreme pînă cînd se așeză la somn și lupul înțelept. Preferă să asculte îndelung și cu nesaț respirația regulată a fiului adormit, nevenindu-i a crede că toate acestea se întîmplaseră, că
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
30 august 1961 (I. Șandru și colab., 1972). Cele mai importante strate acvifere apar în formațiunile sarmațiene de la baza teraselor înalte din satul Lespezi. Aceste ape au debite variabile, în funcție de regimul precipitațiilor, având calități fizico-chimice bune. Pe terase, în puțuri, pânza freatică se întâlnește la 15-20 metri adâncime. În zonele de luncă, pânza freatică este interceptată la adâncimi ce variază între 2-5 metri sau apare la zi, ca izvoare la baza teraselor. Satul Lespezi este alimentat cu apa captată de la trei
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
acvifere apar în formațiunile sarmațiene de la baza teraselor înalte din satul Lespezi. Aceste ape au debite variabile, în funcție de regimul precipitațiilor, având calități fizico-chimice bune. Pe terase, în puțuri, pânza freatică se întâlnește la 15-20 metri adâncime. În zonele de luncă, pânza freatică este interceptată la adâncimi ce variază între 2-5 metri sau apare la zi, ca izvoare la baza teraselor. Satul Lespezi este alimentat cu apa captată de la trei izvoare din locul numit “la velniță”. Prin satul Brătești, partea din vale
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
În perimetrul localității, nivelul apei subterane depășește frecvent adâncimea de 20 metri. Rețeaua hidrografică a teritoriului comunei Focuri aparține bazinului Jijioarei, afluent al Jijiei. Pe râul Jijioara s-au amenajat mai multe iazuri: Bulbucani, Gropnița și Mălăiești. În perimetrul comunei, pânza de apă freatică se găsește la adâncimi cuprinse între 3 și 18 metri. Teritoriul Municipiului Iași are un potențial hidric variat format din ape subterane (minerale și dulci), ape curgătoare (râul Bahlui și afluenții acestuia - Nicolina, Manta Roșie, Vămeșoaia (din
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de ceremonie. După 1990 în majoritatea localităților în care locuiesc staroveri au fost înființate ansambluri folclorice care au readus în actualitate elementele specifice ale portului tradițional. Atât la femei cât și la bărbați se folosesc materiale precum barhat (catifea), palatno (pânză), solc (mătase) și sucno (postav). Cele mai multe elemente din vechiul port s-au păstrat la costumul femeiesc, alcătuit din următoarele piese de bază: - rubașca (cămașă), din pânză albă sau înflorată, croită destul de larg și având cusături decorative la gât și la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Atât la femei cât și la bărbați se folosesc materiale precum barhat (catifea), palatno (pânză), solc (mătase) și sucno (postav). Cele mai multe elemente din vechiul port s-au păstrat la costumul femeiesc, alcătuit din următoarele piese de bază: - rubașca (cămașă), din pânză albă sau înflorată, croită destul de larg și având cusături decorative la gât și la mâneci; - iubca )fusta), croită dintr-un postav subțire, încrețită la mijloc, lungă până la gleznă, largă și viu colorată. În locul fustei de postav, peste cămașă, se poate
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de hectare reprezintă culturi protejate cu solarii. Aceste culturi sunt prezente atât în perimetrul orașului cât și în lunca Bahluiețului până la Jora și Dădești, spre vest și spre Războieni, în partea de est a orașului. Apa pentru irigații provine din pânza freatică din șesul Bahluiețului dar și din baza teraselor, fiind captată în fântâni. “Pentru a avea o idee despre gradul de dezvoltare a legumiculturii în zonă, trebuie să amintim faptul că circa 50% din terenurile intravilane de pe raza orașului Tg.
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
când i-o apărea în buza puștii? Râde puțin răgușit, până dă în tuse, tuse tabagică. Nu are în mână decât un bețigaș de salcie, ca un vechi fântânar care caută, prin ce magie? locul unde se află mai aproape pânza de ape freatice. Însă el îl rupsese la întâmplare (oare chiar la întâmplare?), îl agită din când în când, vag inofensiv, retezând din mers capul câte unei ierbi mai răsărite. Ca și cum l ar fi deranjat orice depășea nivelul mediu, adică
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
-și revizuiască atitudinea față de sexul opus lui și să mulțumească, dacă nu cerului, atunci măcar capacității femeii de a reacționa ilogic, dar, dovedit lucru, eficient. După o lungă deliberare în capul scărilor, locatarii blocului 48A se sfătuiră să cumpere o pânză pe care să scrie negru pe alb că ei nu sunt de acord cu hotărârea abuzivă a primăriei. În două zile, pe fațada blocului stătea întinsă o bucată înădită de material cu țesătură deasă, pe care fizicianul de la doi scrisese
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
revenise onoarea, cu litere de-o șchioapă: „Nu suntem de acord!“ Și, chiar dacă în felul acesta chestiunea nu era tocmai rezolvată, locatarii erau mândri și mulțumiți de o așa ispravă. Și răzbunați. Din motive tainice, cam la o săptămână după ce pânza fusese arborată, cineva adăugase cu o vopsea verde-praz, într-un colț, încă o nemulțumire: „Jos Ceaușescu! Un nu hotărât dictaturii!“ Și, cum nu deranja pe nimeni carac terul ei tardiv ori agramat, noua inscripție fusese lăsată și ea acolo. Încet
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
De fapt, criteriile lor erau cu siguranță altele. Nu sintaxa era cea care îi tulbura pe locatarii sectorului 5, cât mai degrabă sentimentele care îi împingeau pe aceștia către un act oarecum sinucigaș. Căci, pentru a putea așterne ceva pe pânza cu pricina, trebuia să stai agățat între un pervaz și o margine de balcon și să te ții cu o mână de balustradă, de preferat cu stânga, firește, asta în cazul dreptacilor. Pânza devenea din ce în ce mai pestriță și, cu toate că mesajele inscripționate
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Căci, pentru a putea așterne ceva pe pânza cu pricina, trebuia să stai agățat între un pervaz și o margine de balcon și să te ții cu o mână de balustradă, de preferat cu stânga, firește, asta în cazul dreptacilor. Pânza devenea din ce în ce mai pestriță și, cu toate că mesajele inscripționate pe ea stăteau mărturie că oamenii din sectorul 5 trăiau cel puțin la fel de intens ca per so najele ce populează Legendele Olimpului, cu o conștiință a destinului dacă nu implacabil, atunci măcar măreț
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
mea“. Nu atât din cauza lipsei de antrenament la orele de educație fizică țceea ce dusese în mod cert și la o lipsă de coe rență a autorului în exprimare și registru stilistic), cât mai ales din cauza caracterului limitat al oricărei pânze țesute vreodată de om, opul se încheia în mod bizar și oare cum inadecvat cu „Nici o masă fără pește“ și „Marian + Con s tanța = LOVE“. Cuvintele cu caracter personal ce fac de regulă trimiteri sexuale se înghesuiseră și ele pe
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
vreodată de om, opul se încheia în mod bizar și oare cum inadecvat cu „Nici o masă fără pește“ și „Marian + Con s tanța = LOVE“. Cuvintele cu caracter personal ce fac de regulă trimiteri sexuale se înghesuiseră și ele pe aceeași pânză, văduvind gardurile și pereții liftului de noile achi ziții în limba română, extrase direct și cu tot cu rimă din ultimele manele la modă. Blocul 48A devenise un punct-cheie în cartier, o axă centrală, un fir roșu, răsfrânt în mentalitate și lățit
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
română, extrase direct și cu tot cu rimă din ultimele manele la modă. Blocul 48A devenise un punct-cheie în cartier, o axă centrală, un fir roșu, răsfrânt în mentalitate și lățit acolo comod și, în ultimă instanță, în limbaj: „Ne vedem la pânză“ poate fi un bun exemplu pentru felul în care acțiu nea unui grup restrâns de oameni poate influența pe nebănuite o întreagă comunitate. „La pânză“, cu varianta mai tinerească „la vapor“, nu semnala numai un simplu loc de întâlnire, ci
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
în mentalitate și lățit acolo comod și, în ultimă instanță, în limbaj: „Ne vedem la pânză“ poate fi un bun exemplu pentru felul în care acțiu nea unui grup restrâns de oameni poate influența pe nebănuite o întreagă comunitate. „La pânză“, cu varianta mai tinerească „la vapor“, nu semnala numai un simplu loc de întâlnire, ci și o atitudine, un act doveditor că ești un cetățean activ al societății și garanția ta în fața celorlalți că îți pasă de viața colectivității. Cei
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Clamele cedară ușor rămânând cu ea în mână. Maxilarele îi erau încordate, respirația sacadată, ochii altădată blânzi, scăpărau săgeți printre genele lungi și dese. Ținând-o cu ambele mâini și cu privirea ațintită în depărtare, undeva în adâncuri, trase de pânza întunecată vrând să o rupă în bucăți, să o distrugă, dar aceasta se încăpățâna să reziste. O adună cu mișcări repezi, deschise fereastra și o aruncă fără să-i urmărească, cu privirea, căderea în gol. Un val de aer rece
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
mult în somn. Alte dăți îi pune un văl pe ochi să observe dacă îl urmărește cu privirea, sau face zgomot pentru a atrage atenția. Și în unele și în altele se întâmplă că sprijinind copilul cu mânuțele sale de pânză se aprinde și izbucnește în plâns iar mama îl potolește dându-i să sugă. Și în timp ce mama îi înfundă gura cu mamelonul pentru a nu mai plânge, Avito: Lasă-l să plângă; este prima sa lecție, cea mai adâncă. N-
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
care vă scade vibrația; totuși, Încă vă mai puteți hrăni cu pește. Este indicat să nu-l consumați mai mult de trei ori pe săptămână. În momentul În care omul renunță la alimentația cu carne, i se va ridica o pânză de pe ochi și nimeni, nici din puterile politice sau ale statului nu se va putea hrăni cu energia lui, a omului. Dacă prezint materialul pentru dactilografiere sau traduceri În mai multe limbi și să-i dăm drumul pe site-uri
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
ei pe stâlpii i, p?re?i, iconostas, Abia conture triste ?i umbre-au mai r?mas ". „Cuvioas?", „trist?", „pustie" ?i „b?trân?" st?? ?i fiin?a poetului Între ruinele lumii. „Cuvioas?", „trist?", „pustie" ?i „b?trân?" se stinge ?i pânză argintie a luminii În mormântul cerului. „Biserica-n ruin?" devine astfel „nucleu al unei metafore spa?iale" : centrul acestui „cosmos glacial" Înv?luit În lin?oliile de lumin? ale lunii. Dominat acum de albul nefiresc al câmpului „solitar" (metafor? a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
liric? a luminii ce inund? sufletul Îndr?gosti?ilor: „E-un miros de tei În crânguri, Dulce-i umbră de r?chițu ?i suntem atât de singuri ?i atât de ferici?i! " În alte poezii, imaginea stelelor preș? rate pe pânză albastr? a cerului evoc? starea de lini?te ?i armonie originar?, aducând În suflet lumin???i pace: „ Cerul stelele-?i arăt?, Solii dulci ai lungii lini?ți! " (Povestea teiului) Coborât? din imensitatea cerului În razele de lumin? ale stelelor, aceast
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]