7,505 matches
-
crede că nu sunt fericit cu ce am, sau că alții au mai mult ca mine. M-am mulțumit cu puțin, ca și alții cu mult. Pentru acest motiv totul pentru mine avea o frumusețe deosebita. Mergând cu vitele la pășune îmi găseam satisfacții în a privi câmpul ca pe un univers infinit, în care descopeream că totul este plin de viață. Iarba și florile, aveau pentru mine un impact deosebit, ținându-mi tovărășie ca și o haină ce este mereu
SPIRITUL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360102_a_361431]
-
expropriate moșiile mai mari de 100 ha. Astfel, 140 de îndreptățiți la împroprietărire, împreună cu instituțiile economice, ecleziastice, școlare, au fost împroprietăriți în Ulmeni, prin aplicarea legii reformei agrare, cu 38 iugăre, loc de casă, 289 iugăre teren arător, 195 iugăre pășune și 250 iugăre de pădure . A fost expus exproprierii moșierul local, Karoly Ladislau; era singurul mare moșier local care intra sub incidența legii exproprierii care, se referea la moșiile care depășeau 100 ha. Era vorba de 100 ha într-un
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
singur tractor, iar acesta aparținea moșierului Recsei Andrei. Tot în acest an au fost făcute lucrări de îmbunătățiri funciare. Cu mijloace destul de rudimentare, locuitorii Ulmeniului, au realizat lucrări de curățare, grăpare și însămânțare cu lucernă, a unei mari părți din pășunea comunală. Toate aceste lucrări au fost realizate prin prestații publice. Tot în vederea amenajării pășunii comunale, în 1935, au început lucrări pentru desfundarea și regularizarea văii Cernei, ce despărțea pășunea comunală de hotarul satului Mânău. Au fost astfel salvate de sub ape
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
făcute lucrări de îmbunătățiri funciare. Cu mijloace destul de rudimentare, locuitorii Ulmeniului, au realizat lucrări de curățare, grăpare și însămânțare cu lucernă, a unei mari părți din pășunea comunală. Toate aceste lucrări au fost realizate prin prestații publice. Tot în vederea amenajării pășunii comunale, în 1935, au început lucrări pentru desfundarea și regularizarea văii Cernei, ce despărțea pășunea comunală de hotarul satului Mânău. Au fost astfel salvate de sub ape circa 40 iugăre din această pășune. În toamna aceluiași an, 1935, a fost demarată
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
curățare, grăpare și însămânțare cu lucernă, a unei mari părți din pășunea comunală. Toate aceste lucrări au fost realizate prin prestații publice. Tot în vederea amenajării pășunii comunale, în 1935, au început lucrări pentru desfundarea și regularizarea văii Cernei, ce despărțea pășunea comunală de hotarul satului Mânău. Au fost astfel salvate de sub ape circa 40 iugăre din această pășune. În toamna aceluiași an, 1935, a fost demarată acțiunea de amenajare a pepinierei silvice. Perioada interbelică este cea care marchează începutul expansiunii economice
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
fost realizate prin prestații publice. Tot în vederea amenajării pășunii comunale, în 1935, au început lucrări pentru desfundarea și regularizarea văii Cernei, ce despărțea pășunea comunală de hotarul satului Mânău. Au fost astfel salvate de sub ape circa 40 iugăre din această pășune. În toamna aceluiași an, 1935, a fost demarată acțiunea de amenajare a pepinierei silvice. Perioada interbelică este cea care marchează începutul expansiunii economice, prin dezvoltarea industriei. Din start, trebuie precizat faptul că, la nivel național, datorită măsurilor luate de către guvernul
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
și Pecsy Francisc. Din marea proprietate a lui Recsei Ludovic, au fost expropriate 17 iugăre de pământ arabil, 100 de iugăre de păduri și 10 iugăre de pământ neproductiv; de la Pecsy Francisc, au fost expropriate 110 iugăre arător, 35 iugăre pășune și 10 iugăre grădină din jurul casei. În general s-au primit câte 400 de stânjeni loc de casă sau, între un iugăr și 800 de stânjeni pământ arabil, asigurându-se astfel triumful absolut al micii proprietăți rurale în economia localității
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
roditoare, colinele înflorite, ale căror umbre se reflectau în verdele valurilor mării. Asculta adierea brizei, asculta foșnetul vântului mânând norii albi de pe cer. Îl cuprindea visarea și dorea să plece undeva departe, într-o țară liniștită, plină de verdeață, de pășuni întinse, de păsări și animale jucăușe prin pădure. Când ajunseră la vârsta bărbăției, cei doi frați trebuiră să-și aleagă o cale în viață. Cel mare, Orestes, își luă rămas bun de la părinți, și plecă spre Milet, unde se înfățișă
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
zic eu cum îi treaba. Câinii auzind că îi cheamă stăpânul înapoi și pe doctor vorbind, au mai lătrat de câteva ori fără chef și s-au înturnat la picioarele baciului, scuturându-și plictisiți cozile pline cu mărăcinii adunați de pe pășuni. Mogâldeața se apropia din ce în ce mai mult și Miron, pentru orice eventualitate, trimise unul dintre ciobanii săi să-l întâmpine pe doctor și să-l însoțească până la stână. Nu putea ști ce reacție vor avea câinii la apariția în noapte a unui
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
din „aurul negru” petrilean. Foarte puțini dintre dumneavoastră cunosc adevărata istorie a exploatării huilei energetice din perimetrul actualului oraș Petrila. În prima jumătate din secolul al XIX-lea, pe locul unde se află acum localitatea petrileană, se întindeau păduri și pășuni unde băștinașii locului, momârlanii, pășteau cai, oi și vaci. Cine sunt acești momârlani ? Ei sunt urmașii dacilor liberi care s-au retras în zonele montane împădurite, pentru a se putea apăra mai bine de invazia romană. Aici, așa zisa „civilizare
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului fulger - ghem de frică, cioburi luminează neguri ape șarpele pândea aproape licitațiile de joburi; primăvară fără cuc frunză veștedă în livadă pasărea ce stă să cadă din poveștile lui Muck - clipă tăinuind averi pășunea mea pe care iezii se scaldă-n laptele amiezii cu adevăruri în doi peri Referință Bibliografică: primăvară fără cuc / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 245, Anul I, 02 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru
PRIMĂVARĂ FĂRĂ CUC de ION UNTARU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359279_a_360608]
-
un moment de cumpănă a vieții. Dacă aș fi înghițit o singură gură de apă, eram pierdut. Încă o dată Îngerul Domnului mă scosese viu din ghearele morții. Venise într-o vară în sat un inginer din București, să facă topografia pășunilor, Constantinescu Alexandru și cum lumea era curioasă și-i punea tot felul de întrebări, ca să fie lăsat în pace, răspundea mereu același lucru: poate crește iarbă mai bună. Îl cazase primăria la o mătușă a mea, Stanca și când a
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
le monta și încă o valijoară, ducându-le și aducându-le pentru zece lei pe zi, cu care puteai să cumperi atunci cinci pâini negre. Mai angajase pe cineva, pe Marin al lui Vlazgă, pe care-l trimitea acolo unde pășunea făcea câte un cot, acesta trebuia să țină nemișcată o ștachetă cu semne și cifre roșii, până când reușea el să-și noteze cotele, unghiurile, după care îi făcea semn să meargă la curba următoatre. Din timp în timp îmi da
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
crt. Județul Unitatea administrativ-teritorială Numele și prenumele proprietarului/deținătorului imobilului Tarla/Parcelă/ Nr. cadastral Categoria de folosință Intravilan/ Extravilan Suprafață totală imobil (mp) Suprafață expropriată teren (mp) Valoarea de despăgubire conform Legii nr. 255/2010 1 Iași Golăiești comuna Golăiești - domeniul privat 66189 Pășune Extravilan 71.966 28.225 56.178 2 Iași Golăiești comuna Golăiești - domeniul privat, proprietar neidentificat 66180 Drum de exploatare Extravilan 1.499 688 995 3 Iași Golăiești S.C. Star Farm - S.R.L. 66168 Arabil Extravilan 10.000 2.519 5.265 4 Iași Golăiești Hriapca Jenita 66169
HOTĂRÂRE nr. 1.692 din 18 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292772]
-
Extravilan 2.328,00 507,00 - 1.166,10 13 67 Argeș Curtea de Argeș Turcu Constantin, Turcu Elena - Punct „Siliste” 946 90378 Arabil Extravilan 7.922,00 3,00 - 6,90 14 89 Argeș Curtea de Argeș Bodoc Florica - Punct „Momaia” 90299 90299 Fânețe Extravilan 1.863,00 1.128,00 - 2.594,40 Pășune Extravilan 295,00 678,50 15 103 Argeș Curtea de Argeș Rotaru Adela - - 89286 89286 Curți- construcții Extravilan 13.318,00 1.032,00 - 10.681,20 Fânețe Extravilan 6.656,00 - 15.308,80 Construcție casă S= 38 mp 28.842,00 Construcție casă S = 10 mp 5.405,00 Anexă S = 29 mp 5.002,50
HOTĂRÂRE nr. 1.691 din 18 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292771]
-
terenurilor aflate în proprietate*7) *7) Conform anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1627/2024 privind registrul agricol pentru perioada 2025-2029. Suprafața Categoria de folosință Nr. bloc fizic ha ari ... ... Perioada de pășunat*8) ..................... *8) În cazul categoriei de folosință "pajiști permanente" (pășuni + fânețe) se completează obligatoriu perioada de pășunat aprobată pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, conform prevederilor art. 6 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului
ANEXE din 7 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294708]
-
de înălțime minimă definit la alin. (1) . ... (3) Este interzisă includerea în intravilan a pădurilor. Articolul 3 Terenuri cu folosință agrosilvică (1) Următoarele categorii de terenuri cu destinație agricolă sunt terenuri cu folosință agrosilvică: a) terenurile acoperite cu arbori, inclusiv pășunile împădurite, care ating o înălțime minimă de 5 metri la maturitate în condiții normale de vegetație, cu o consistență mai mare sau egală cu 0,1, pe o suprafață de minimum 0,5 hectare; ... b) terenurile pe care sunt instalate perdelele forestiere
CODUL SILVIC din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293218]
-
Conform cap. II lit. b) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.627/2024 privind registrul agricol pentru perioada 2025-2029. Suprafața Categoria de folosință Nr. bloc fizic ha ari ... Perioada de pășunat*8) ........ *8) În cazul categoriei de folosință „pajiști permanente“ (pășuni + fânețe) se completează obligatoriu perioada de pășunat aprobată pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, conform prevederilor art. 6 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului
ORDIN nr. 50 din 14 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294787]
-
06 , - în asociere 14 , - în asociere 07 , - sub alte forme 15 , - sub alte forme 08 , din rândul 09 - la unități cu personalitate juridică 16 , , Suprafața agricolă utilizată (cod 01 + 02 – 09) 17 , *8) În cazul categoriei de folosință „pajiști permanente“ (pășuni + fânețe) se completează obligatoriu perioada de pășunat aprobată pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, conform prevederilor art. 6 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului
ORDIN nr. 50 din 14 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294787]
-
se regăsește suprafața de teren care face obiectul cererii de plată. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de către alți fermieri și să nu depășească limita blocului fizic; ... ............................................................................................... r) pajiști permanente sunt terenuri folosite ca pășuni permanente și fânețe permanente, inclusiv pajiștile cultivate sau recoltate în sistem de paludicultură, precum și cele utilizate în sistem dual, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea
ORDIN nr. 42 din 7 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294692]
-
terenurilor aflate în proprietate*7) *7) Conform anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1627/2024 privind registrul agricol pentru perioada 2025-2029. Suprafața Categoria de folosință Nr. bloc fizic ha ari ... ... Perioada de pășunat*8) ..................... *8) În cazul categoriei de folosință "pajiști permanente" (pășuni + fânețe) se completează obligatoriu perioada de pășunat aprobată pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, conform prevederilor art. 6 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului
ORDIN nr. 42 din 7 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294692]
-
Culturile perene au o dezvoltare relativ uniformă ocupând 5,16%. Suprafața ocupață de construcții reprezintă 5,86% din suprafața bazinului hidrografic Jiu. Luciul de apă și zonele umede ocupă 1,92% din suprafața bazinului hidrografic Jiu. Terenurile agricole sunt reprezentate de terenuri arabile, pășuni, fânețe, terenuri ocupate de vii și pepiniere viticole și livezi și pepiniere pomicole. Pe terenurile arabile se cultivă preponderent cerealele și plantele tehnice. În Anexa 3 se prezintă harta cu utilizarea terenului din bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Jiu. Activitățile
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
solarii, răsadnițe, căpșunerii, spații protejate pentru producerea ciupercilor. (4) Pe rândul "Pășuni naturale" - cod rând 02 - se înscriu terenurile acoperite cu vegetație ierboasă răsărită pe cale naturală și/sau regenerată prin însămânțare ori supraînsămânțare și destinate pășunatului animalelor, inclusiv suprafețele de pășuni naturale utilizate ca pajiști permanente în sistem dual, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1700/2024 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea
NORME TEHNICE din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298327]
-
și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acestora. (6) În evidența persoanei fizice sau a persoanei juridice, după caz, se înscriu numai pășunile și fânețele aflate în proprietatea acesteia. Nu se înscriu suprafețele folosite în comun ori arendate din izlazul comunal sau din fondul forestier. (7) Pe rândul "Vii, pepiniere viticole și hameiști" - cod rând 04 - se înscriu plantațiile viticole pe rod și
NORME TEHNICE din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298327]
-
familiale, așa cum este aceasta definită la art. 2 alin. (7) lit. i) . Această suprafață este separată de restul suprafețelor agricole - grădina din jurul casei. (13) Rândul "Teren agricol - total cod (01+02+03+04+07+09+18)" - cod rând 10 - reprezintă suma suprafețelor terenurilor arabile, pășunilor naturale, fânețelor naturale, viilor, pepinierelor viticole și hameiștilor, livezilor de pomi, pepinierelor pomicole și arbuștilor fructiferi, livezilor pe rod, grădinilor familiale și terenurilor piscicole utilizate în scop agricol. (14) Rândul "Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră" - cod rând 11
NORME TEHNICE din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298327]