959 matches
-
sticle de vin, încep să văd chiar dublu!“ (Mircea Angelescu) “Va trebui să scoatem măseaua, spune stomatologul. Pacientul se cutremură. Medicul îi toarnă un păhărel de vin, ca să-l îmbărbăteze. Pacientul bea, însă continuă să tremure. Îi mai toarnă un păhărel, încă unul, apoi observând că pacientul s-a potolit, medicul îl întreabă: Ei cum stăm, acum avem curaj? Ba bine că nu, răspunde pacientul. Să îndrăznească cineva să se atingă de măseaua mea!...” (P. Caranfil) “E imposibil să-ți faci
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vine obosit peste măsură de la spital și Îi trebuie liniște, ca să se poată odihni... Da’ ia poftim la masă, că v-o fi trecut de foame... După ce i-au așezat pe „musafiri” În capul mesei, Gruia a umplut câte un păhărel cu o palincă de „numa-numa”. ― Gustați din „jin-ars-ul” acesta, primit de la un ardelean pe care l-am operat. Când a venit să-mi aducă „glaja” cu pălincă, mi-a spus că s a „măritat” la Iași... „Nu te-ai Însurat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nici n-ar mai vrea să se oprească niciodată. În cârciumă, așezați la o masă lungă, în fund, vreo doisprezece bărbați fruntași se sfătuiau de multișor și n-ajungeau să se înțeleagă, cu toate că își mai ajutau îndrăzneala și înțelepciunea cu păhărelele de țuică, servite de însuși Cârciumarul Busuioc cu încrederea cuvenită unor oameni de seamă și siguri de plată. Busuioc de altminteri lua parte și el la tocmeală, cât îi îngăduia negustoria, fiindcă era doar vorba de pământ, iar dânsul, ca
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
aduceți aminte de când vă spun mereu că vodă vrea să împartă oamenilor pămînturile? făcu Ignat Cercel cu mândrie. N-ați vrut să mă credeți. Acu se adeverește de-a binelea! Primarul amuțise; trecu la cârciumă să se încălzească cu un păhărel, iar peste câteva minute o șterse acasă, nevrând să fie de față când oamenii vorbesc prea multe prostii. Petre Petre, înflăcărat, amintea lui Luca Talabă cât au alergat prin București pentru moșia cucoanei, și încheie: ― Bine că nu ne-am
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nevolnici, cu vederea șubredă ori nedeprinși cu literele, le citea scrisorile ori le explica, răbdător, hârtiile venite de la autorități. Un poștaș bun aduce vești bune, spunea și râdea. Mânca dulceața lingând lingurița, iar iarna nu se dădea înapoi de la un păhărel de țuică. Știa o grămadă de lucruri despre fiecare, asculta, lămurea și nu ducea vorba. „Sunt un popă dintre duminici“, râdea și-și pocnea palmele. Uneori se duceau amândoi în parc, la statuie, atunci povestea și poșta șul, care, altfel
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
prunii de la cimitir, cea mai bună din toate. Se culeg mai târziu, nici nu trebuie udați la rădăcină, își trag din pământ cât le trebuie. Chiar și prunele de pe jos se culeg, sunt cele mai bune... Turnă în cele două păhărele și adăugă, mândru : — Uite câte mărgele face, ca la curcan... Ridică paharul, pentru a cinsti bărbătește. Dar rămase cu mâna în aer, când văzu că femeia îl privește neclintit. Pentru morți nu se ciocnește, părea ea să spună. Omul strânse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
urmă n-am mai putut avea copii. Pavel Avădanei nu înțelesese prea bine sfârșitul poveștii, pricepuse doar că era o poveste tristă. Începuse să se însereze. Rada dădu perdelele deoparte, fără să aprindă lumina... Îi împinse sticla de țuică și păhărelul. El bău pe îndelete, având grijă să nu-și stârnească din nou tusea. — Eu, spuse într-un sfârșit, cred că trebuie să plec. Mai bine că n-ați pus fotografii, poate că aveați vreuna de când erați mică și mai bine
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Nici măcar nu știu, poate că mâine-dimineață sau într-o altă dimineață, când o să mă trezesc, dacă o să mă pot răsuci spre perete ca să adorm la loc înseamnă că m-am lecuit. Pavel Avădanei apucă sticla și-și mai turnă un păhărel, își simțea limba îngroșată de praf, parcă și fața i se înnegrise de praful de cărbune. — N-ai venit pentru mine. Rada se opri, căută în sertar un căpețel de lumânare pe care îl propti pe o farfurioară și-l
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ca răspuns. Știam eu că tu și Bette o să vă bucurați pentru mine. S-a Întâmplat acum câteva ore și sunt așa de fericită! —Păi, evident, trebuie să sărbătorim, spuse el tare. La Black Door, doar noi trei și multe păhărele cu ceva tare și ieftin. —Categoric, am spus eu, Încântată că găsisem ceva de zis. E clar că se impune să sărbătorim. —Bine, scumpo! strigă Penelope de la mare depărtare, căci planurile noastre cu băutura nu prea-i stârneau, după cum era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
demn, fumînd și fredonînd o arie din Aida. În același oraș, într-o seară, un actor în vîrstă m-a invitat acasă, la o șuetă și un coniac. Accept mereu asemenea invitații, cînd sînt în deplasare. După ce am băut două păhărele, gazda îmi povesti un episod bizar: cică într-o seară era în sufragerie și a simțit ațintiți asupra sa doi ochi diabolici; a-ntors capul și a văzut... un șobolan de mină. Oarecum ilogic, actorul l-a întrebat indignat: "Ce cauți
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
băiete, nu uita. Zi și tu c-o iau razna prin mahala! Ștefan: Ehe, unde mai găsești azi o mahala adevărată! Ilie: (care, între timp, ajutat de Mina, și-a pus papucii și halatul de casă) Hai, să luăm un păhărel! Rămîneți și voi la masă? Vera: Nu, i-am spus Minei, vrem să mergem pe la niște magazine. (către Ștefan) I-ai spus lui Ilie? Ștefan: I-am spus. Vera: Poți merge și tu, Ilie, mîine la țară? Ilie: Nu cred
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
doar că toate au fost aranjate. Ilie: Știu, știu... adică am știut, pentru că după un timp n-am mai știut chiar atît de sigur, am început să-i cred pe ei. Mai dă-mi o țuică. Bea și tu un păhărel. Pune sticla pe masă. Mina: (cu ironie și durere) Cum s-ar spune, i-ai iertat și pe ceilalți! (Ilie tace vinovat) Așa-i că i-ai iertat? Ilie: Și încă demult. Mina: (ironică) Doamne, ce inimă minunată și bună
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
țineți, pur și simplu, închiși în propria noastră casă. Atentați la libertatea noastră. Nu putem vorbi, nu ne putem mișca, nu putem face ce vrem. Vecin 1: Ei, Doamne, dar cine vă oprește, vecine! Noi am venit să bem un păhărel, să mai schimbăm o vorbă, un cîntecel acolo... și dumneavoastră! Se poate așa ceva! Da' vorbiți ce vreți și unde vreți. Vai de mine, da' se poate! Cine v-a spus că n-aveți voie?! Mihai: (surprins de întrebare și de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-o fi / din tăceri nici un răspuns / unde-o fi...") (revine El n) Am găsit prin debara niște coniac. (toarnă în pahare) Ia să ne înzdrăvenim puțin. (beau) Imediat îți aduc și ceva de mîncare. Hai să mai radem cîte un păhărel. Domnule, crezi ca eu nu sînt obosit? Ba sînt. N-ai n crede cît sînt și eu de obosit. (pleacă din nou spre bucătărie și imediat vine cu o bucată de pîine și un salam învelit într-o hîrtie; rupe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
scapi de necazul ăsta. Ce ți s-a întîmplat ție e curat ghinion, domnule. El 1:... E cel mai norocos ghinion... dar ai dreptate... trebuie să scap... n-am eu umeri ca să port un asemenea... ghinion. Mai pune-mi un păhărel. (îi pune; improvizează sandvișuri) Te porți ca o mamă... ca o nevastă bună... El n: (a înțeles, dar trece pe lîngă) Fac și eu ce pot... El 1: Dar, de fapt, știi ce faci? El n: (la întrebarea asta nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ce-i aici?! Parcă sînteți în gară sau pe front! El 1: E, un front improvizat... Tocmai avusesem o luptă și acum ne făceam că am găsit pacea... dar cînd s-o semnăm... ai venit tu... Mămico, mai adu un păhărel! (El n se duce) Stai jos și să împărțim camaraderește tot ce avem... pîinea, salamul, coniacul... (vine El n) Hai că-ncepe să fie frumos. (le pune în pahare) Beți! (le pune în mînă cîte o bucată de pîine și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Decît să stai aici... fără nici un rost... Măcar să cîștigi și tu ceva... Octav: Săru' mîna mamă... Gata! Semnat, parafat! Tata, ca de obicei, n-a spus nimic, adică e și nu e dea cord..., așa că... săru' mîna tată, încă un păhărel, Nea Matei, și... pe cai! Pe cavouri! Păi ce facem, s-a terminat sticla! Matei: Mai are tata, mai are, păi ce crezi! (scoate din diplomat o sticlă) Octav: Oho, ho, da văd că ești blindat nu glumă! Matei: Păi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ai stabilit că ești nevinovat... Gh. P. unu: Da bine-nțeles... Gh. P. doi: Atunci și eu sînt nevinovat...! Gh. P. unu: Da bine-nțeles... Gh. P. doi: Perfect! Ah, ce bine-i să fii nevinovat...! Hai să bem un păhărel! Gh. P. unu: De acord. Gh. P. doi: Dar, înainte de a ciocni, aș avea o propunere... Gh. P. unu: Zi-i! Gh. P. doi: Hai să ne fie rușine... Gh. P. unu: Înainte, sau după...? Gh. P. doi: Și, și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o propunere... Gh. P. unu: Zi-i! Gh. P. doi: Hai să ne fie rușine... Gh. P. unu: Înainte, sau după...? Gh. P. doi: Și, și..., tot timpul... Gh. P. unu: Asta e! Cu tine nu-i tihnește omului un păhărel... Asta e! În condițiile astea, am și eu o propunere, pentru că noi doi, singuri, n-o scoatem la capăt... Deci, ce-ai zice să-i întrebăm pe spectatori... Gh. P. doi: Ei, asta-i! Ce să-i întrebi... și ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și-a citit Doina, lîngă statuie, așa cum se pregătise; s-a ferit de mulțime, de teama să nu facă ori să spună ceva nepotrivit, iar lumea să rîdă de el. A citit-o seara, între junimiștii adunați ad-hoc. După un păhărel de Cotnar, a dormit la Creangă, dar cu revolverul lîngă el, fapt care pe Creangă l-a pus pe gînduri 245. Pentru că serbările populare s-au prelungit vreo opt zile, iar poetul a revenit la București de-abia pe la 17
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
frunze, punem un sos făcut dintr-o cană de supă, o cană de vin alb, o lingură de bulion, sare și piper. Acoperim vasul și-l dăm la cuptor. Înainte de servire se mai toarnă deasupra un sos făcut dintr-un păhărel de vin, un păhărel de țuică, o lingură de bulion și verdeață tocată fin pentru decor. Se servește cu piure de cartofi și un vin roșu dulce și aromat. MEDALION DE MISTREȚ 1,6 kg carne de mistreț tocată, 600
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
făcut dintr-o cană de supă, o cană de vin alb, o lingură de bulion, sare și piper. Acoperim vasul și-l dăm la cuptor. Înainte de servire se mai toarnă deasupra un sos făcut dintr-un păhărel de vin, un păhărel de țuică, o lingură de bulion și verdeață tocată fin pentru decor. Se servește cu piure de cartofi și un vin roșu dulce și aromat. MEDALION DE MISTREȚ 1,6 kg carne de mistreț tocată, 600 g slănină, o căpățână
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
la întărit. La final se răstoarnă pe un platou și se ornează cu frișcă. TORT DOINA 2 pachete de pișcoturi, 300 g unt, 2 tablete de ciocolată, 5 ouă, 250 g zahăr pudră, 3 linguri de cacao, stafide, alune, un păhărel mic de apă, 1 plic de frișcă Crema: se scoate apa din unt și se freacă cu zahărul, adăugând pe rând câte un gălbenuș. Se pun apa, cacaoa și ciocolata la fiert. După ce s- a răcit, se adaugă alunele și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
foc moderat. FURSECURI CU BEZEA 350 g unt sau margarină, 300 g făină, 3 gălbenușuri, vanilie, 5 linguri de zahăr pudră. Se face un aluat bine frământat, apoi se întinde cu sucitorul o foaie subțire și se taie rondele cu păhărelul. Bezeaua se face din 3 albușuri bătute spumă cu 300 g zahăr. Peste rondele, punem cu poșul bezea, apoi se dau la copt timp de 15-20 de minute. După ce s-au răcit, se umplu cu orice fel de cremă - cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
coc în ulei ca la gogoși. INELUSE 1 pachet unt / margarină, 3 linguri de smântână, 20 g drojdie, 1 gălbenuș, făină cât cuprinde Albușul bătut se unge pe deasupra și se presară zahăr tos. Aluatul se întinde pe planșetă și cu păhărelul tăiem rondele și cu un dop de la șampanie facem gaură la mijloc. Fiecare cerculeț îl ungem cu albuș, dăm prin zahăr tos, apoi coacem la foc potrivit. INELUSE SPANIOLE 250 g făină, 140 g unt, 100 g zahăr, un praf
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]