1,946 matches
-
zi ce mergea direcția administrației bisericești și poziția ierahilor rânduiți în țară luară calea bătută și normală, iar supremația patriarhatului fu din nou recunoscută de bunăvoie. Cu mult înaintea sfârșitului zilelor sale Mircea ajunse să vadă pace așezată în biserică pământeană. Ostenințele lui Mircea pentru mănăstiri și negoț. Evlavia și frica lui Dumnezeu și le dovedise voievodul încă de mult prin întemeierea multor mănăstiri, simțindu-se încurajat și pornit spre aceasta atât de spiritul timpului de atuncea cât și de pilda
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu domni decât doi ani (1359 - 1361) și după săvârșirea lui din viață a fost înmormîntat, după cum zice tradiția, în biserica de lemn durată de el la Volovăț (în partea Bucovinei). Despre cele săvârșite în zilele lui tac și analiștii pământeni și istoriografii străini. Dar, după cât se vede, pare că Bogdan-Dragoș să fi ajuns la adâncă bătrânețe, căci curând după dânsul stătu domn Lațco, un vrâstnic nepot de fiu al lui. Puțina dăinuire a domniilor celor dintâi opt voievozi ai Moldovei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
strămuta episcopia de la Siretiu la Bacău, fiindcă acest oraș era mai în mijlocul țării. De atunci se stinse numirea de "episcop de Siretiu" și începu aceea de "episcop de Bacău". Un merit durabil al lui Iuga Vodă e înființarea unei ierarhii pământene și proprii, deși nu cu totului tot neatârnate, din lipsa căreia Moldova fusese avizată pîn-acuma la provinții bisericești străine din partea cărora era îngrijită în mod vitreg. În anul 1399 el trimise solie la patriarhul Ochridei din Albania, ceru de la dânsul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cea cumva neutilă din punct de vedere social. Fie că este vorba de vegetație inutilă (sterilă) : bălării, neghină (ca în colinda citată), mărăcini (ca în basmul tip Frumoasa adormită), fie de o vegetație inutilizabilă, aflată într-un tărâm „unde om pământean nu este” (54, p. 126), un tărâm nesocializat și, ca atare, haotic, necosmizat : iarbă „necălcată” („Unde iarba crește,/ în patru se- mpletește/ Nime n-o-ncâlcește” - 55, p. 116) sau pădure „neumblată” („Unde om nu locuiește,/ Nici nu-i urmă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nori”), și anume : Zeul Furtunii = preotul Zeului Furtunii = Solomonar. într-adevăr, acesta din urmă pare a fi mai degrabă imaginea degradată, folclorizată a unui preot arhaic decât cea a unui zeu arhaic. Pentru mentalitatea populară, solomonarul este o apariție concretă, pământeană, o ființă reală deci, și nu una „divină”. Și cu atât mai puțin o imagine onirică, generată de subconștientul colectiv, cum crede P. Ursache, care a încercat o abordare psihana- litică a problemei (7, pp. 109-110). În tradiția populară nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și în basmele românești și de aiurea, unde înfruntarea cu zmeul (balaurul etc.) are o altă justificare (furarea astrelor, a merelor de aur etc.), rolul de victimă al fetei nu dispare complet. La „curtea zmeului”, eroul găsește întotdeauna o fată pământeană care îl ajută în înfruntarea cu monstrul și care îi va deveni, ulterior, soție. Și în aceste cazuri apare o funie, un „fir al Ariadnei”, cu funcție doar parțial schimbată. Ea nu mai călăuzește eroul în drumul său (orizontal) dus-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că am proclamat un rege, dar nu am făcut un regat român, căci regatul însemnează neumilire. D. Stătescu se simți împuns de aceste cuvinte și răspunse: D. Cogălniceanu, după ce-a făcut paralelism între cum se petreceau lucrurile sub Domnii pământeni și cum se petrec acu, a zis că țara, proclamând regatul, nu a întemeiat și regalitatea și că românii ar fi mai puțin ocrotiți astăzi în țară de cum erau sub Domnii regulamentari. Protestez contra acestor cuvinte. Nu scrutăm cestiunea de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și regalitatea și că românii ar fi mai puțin ocrotiți astăzi în țară de cum erau sub Domnii regulamentari. Protestez contra acestor cuvinte. Nu scrutăm cestiunea de principiu a regalității. Ceea ce putem afirma însă, cu istoria în mână, este că Domnii pământeni erau Domnii rasei române, erau duci ai neamului românesc. Ca atari ei erau solidari cu rasa română și pururea gata a-și pune capul la mijloc pentru drepturile acestei individualități etnice. Nouă ni se pare însă că în otelul actual
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
individualități etnice. Nouă ni se pare însă că în otelul actual intitulat "Romînia" espresia etnologică e prea mult deconsiderată în favorul espresiei geografice, fie aceasta locuită de orișicine. Aceasta e atât de adevărat pentru trecut încît pururea se deosibea rasa pământeană de rasele străine, din care unele (bunăoară armenii) erau mai vechi în țară decât românii înșiși. Nu doar că românii ar fi fost vreodată netoleranți. Dar ceea ce voiau să păstreze aci era caracterul lor național, esprimat în limbă, în datini
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Nu doar că românii ar fi fost vreodată netoleranți. Dar ceea ce voiau să păstreze aci era caracterul lor național, esprimat în limbă, în datini, în legi. Ni se pare deci că, în această privire, în privirea protectoratului firesc ce Domnii pământeni îl esercitau asupra elementului românesc față cu orice alte elemente, d. Stătescu degeaba protestează. Era nouă a României este aceea în care elementele vechi și naționale ale țării au fost în parte suplantate de elemente, nu zicem stricăcioase, dar în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
este din nenorocire o teorie exactă și stârpiturile din cafeneaua Procope nu sunt decât urmașii străinilor în contra cărora Domnul Tudor s-a ridicat. Dar, se 'nțelege, s-au înălțat ca pluta pe apă. Ypsilant i-a găsit, îndărătul trăsurilor boierilor pământeni, batjocură și rușine încă neauzită de locuitorii Eladei precum zice în proclamația ce le-o adresează; iar azi sunt membri la Curți, ambasadori și nu mai știm ce. Au știut chiar să suplanteze aristocrația străveche și istorică a țării; dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Deci contra alor voștri s-a ridicat! Aceasta am zis, și aceasta este adevărat! "Romînul" însă ne spune că, după proclamațiile lui Tudor, cum le știe el, Domnul Tudor, cu pandurii lui, s-ar fi ridicat și contra apăsării boierilor pământeni și ne acuză că falsificăm textul ca să ascundem aceasta. Dar acest adevăr nu se poate ascunde. Chiar daca n-am fi știut nimic sigur, tot am fi bănuit că, și pe vremea aceea, se găseau boieri pământeni rătăciți cari serveau de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care veneau ca stolurile de corbi într-o țară părăduită de război și uitată de Dumnezeu e a pretinde ca cineva să stăvilească c-un băț apele Dunării. Nu dar regimul vechi economic, grecii asupreau țara. Glasul și puterea boierilor pământeni se 'necau în acea inundație de pungași și de bandiți. Dar daca Tudor a putut imputa boierilor de un neam cu dânsul ticăloșia, adecă lipsa de energie, acest drept nu-l are foaia redijată de un grec, foaia d-lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se face omului ce vine din Apus niciodată celui pripășit de peste Dunăre. Astfel Laurian bunăoară, Bărnuț, Maiorescu erau străini și trebuiau împămînteniți. Fleva și Cariagdi, Carada și C. A. Rosetti n-aveau nevoie să fie împămînteniți, căci erau considerați ca pământeni. Ei bine, acești oameni de peste Dunăre, de jure supuși străini până azi, s-au constituit în societate politică la noi, au scos gazeta "Romînul", ba au jucat chiar frumoasa farsă de-a se da de mai români decât românii, făcând
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în grația ministerială ca stolurile de umbre în infernul lui Dante. De cincizeci de ori s-a schimbat ministerul sub prezidența d-lui Brătianu: d-sa pare a fi avut atâtea cabinete în șase ani câte au avut toți Domnii pământeni de la întemeierea țărilor până azi; dar două poluri rămâneau neclintite în această necontenită rotațiune: d. Ioan Brătianu pe de o parte, majoritatea sa parlamentară pe de alta. De la un timp lucrul au început a se cam turbura. Fie că prea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu numai tolerați, ci chiar și îmbrățișați pe pământul românesc. Vechea episcopie a Milcovului o singură dată a fost amenințată, sub Despot Vodă Hercalidul, care nu era de legea țării (ci calvin), s-a bucurat însă totdauna de protecția Domnilor pământeni ai Moldovii. Tot astfel episcopia catolică din Târgoviște. De - asemenea guvernul imperial austriac, luând măsuri pe la începutul secolului trecut pentru strămutarea la Craiova a Scaunului episcopal de Nicopoli, n-a întîmpinat nici o rezistență în Oltenia. În timpul nostru, în sfârșit, biserica
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
efectul dorit asupra mulțimii lesne de condus la care s-ar fi adresând. Nouă însă, șaptesprezece ani de domnie ne-au dat convingerea că Maiestatea Sa a intrat în țară cu hotărârea de a duce mai departe tradițiunile bunilor Domni pământeni, ale lui Mircea 299 {EminescuOpXIII 300} și Ștefan, ale lui Matei Basarab, tradițiuni pre cari Constantin Vodă Brâncoveanu le-a sfințit prin martiriul său; și niciodată în timp de șaptesprezece ani nu am slăbit în această convingere, niciodată nu ni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Ștefan, ale lui Matei Basarab, tradițiuni pre cari Constantin Vodă Brâncoveanu le-a sfințit prin martiriul său; și niciodată în timp de șaptesprezece ani nu am slăbit în această convingere, niciodată nu ni s-a dat ocazia să regretăm Domniile pământene. Iar astăzi înființarea metropoliei catolice din București ne pune în nedumirire, pentru că ne cunoaștem adversarii și ne temem ca un cumva ei, într-un viitor mai apropiat ori mai depărtat, să recurgă la armele de cari astăzi nu se folosesc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
susține când adversarii lui politici au voit să-l răstoarne. Și motivul care i-a îndemnat pe conservatori a consimți la răsturnarea unui monarh era cu desăvârșire monarhic: le părea că o dinastie străină va fi mai trainică decât una pământeană. De aceea ei nu au consimțit decât după ce răsturnătorii, oamenii cu idei republicane, au luat angajamentul de a sprijini dinastia străină. Acei răsturnători au pornit, dar n-au sprijinit dinastia decât condițional, câtă vreme aveau interese particulare de a o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de două și trei linii, într-un alfabet bizar, pe care computerele navei nu au reușit să-l descifreze. Pentru un om, ceea ce creau zeții părea la fel de ciudat ca și înfățișarea lor. Erau ființe masive, cam de mărimea unui elefant pământean, sau mai degrabă a unui aggran de pe Sagittarius. Cele mai mari exemplare cântăreau mai bine de zece tone vechi și, cu toate acestea, lucrurile pe care le făceau dovedeau o migală și o îndemînare surprinzătoare pentru niște animale de dimensiuni
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
să intre în contact cu ea. Îi trebuiseră lui Rim mai bine de trei săptămâni pentru a vedea intrarea în primul stup. De altfel, era destul de greu să crezi că niște creaturi care se asemănau mai mult cu un elefant pământean cu șase membre ar fi putut fi atât de asemănătoare insectelor. Cu toate acestea, rapoartele făcute de xenobiologi cu decenii în urmă, când Z fusese vizitată pentru prima dată, arătau că lucrătorii, deși aveau un sistem nervos extrem de bine dezvoltat
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
auzea nimic suspect. Noaptea liniștită și călduță își striga pacea prin vocea răzleață a vreunei păsări. Gândi pentru o clipă că strigătul acela ar fi putut fi un semnal, de vreme ce el nu cunoștea cum ar fi trebuit să cânte păsările pământene, dar elimină repede această eventualitate. Clădirea nu era foarte mare. Semăna cu ceea ce credea el că trebuie să fi fost o veche biserică terrană. Căută preț de minute bune o altă intrare în afara ușii grele de lemn prinsă în bare
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
secret și că grozăviile pe care le spunea ajunseseră să fie de râsul tuturor celor care se puteau dispensa de o farfurie cu mâncare în schimbul unei distracții de o seară. Severus nu era nici călugăr și nici moștenitorul vreunor secrete pământene vechi, ci fusese toată viața lui un vagabond al marelui oraș. Bătrânul slinos protestase și el. Era adevărat că întreaga sa viață susținuse că e călugăr și că luptă împotriva Abației, dar asta numai pentru că era singur și nici măcar în
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dintre documentele din cufăr... Cei trei bărbați rămaseră împietriți. Se știa de multă vreme că Abația pretindea că întocmise harta genetică a dinastiei Boszt și toate dovezile indicau faptul că Ladislau, primul duce Boszt de Eccius, era nepotul unui emigrant pământean. Înaintașul acela glorios nu lăsase însă nici o istorie despre familia sa, adâncind un mister în judecarea căruia nu trebuia pierdut din vedere faptul că Abația avea numai de câștigat afirmând că dinastia nu e mai veche decât ea și că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
El credea că Mesia trebuie silit să se întoarcă pentru ca, împreună cu oamenii, să-l apere pe Dumnezeu, tatăl lui, de pro-pria-I nemărginire. Asta spuneau scripturile. Era evident însă că, dincolo de discursul său religios, Sfântul Augustin cel Nou pregătise un proces pământean de inoculare, o infecție sublimă care, într-un fel sau în altul, ar fi trebuit să trezească conștiința Sfântului Augustin cel original într-una din clonele Lumii Agricole, să-l redea adică pe Mântuitor poporului din care s-a ridicat
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]