6,259 matches
-
se întâmplă cu pila ei de unghii sau Filip care mi-a auzit strigătele și a tras niște concluzii, pentru că, lucru pe care nu mi-l pot explica nici acum, musafirii au încetat ca prin farmec să îmi mai dăruiască păpuși, iar lui Rahan i-a fost sortit să se războiască doar cu muștele. Nevinovată îndeletnicire! Și nu e vorba de confuzia, regretabilă ca orice confuzie, că între muște și pterodactili nu ar exista nici măcar o diferență care să merite a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de a fi pactizat cu diavolul să se șteargă, să fie uitată, să înceteze să te mai mustre sau să te urmărească. Așa că, până una-alta, nu-mi rămâne nimic altceva de făcut decât să-l abandonez pe Rahan cu păpușile și pterodactilii lui și s-o ușchesc afară. Să nu care cumva să credeți că-mi acord vreo șansă, că vreau s-o tund din fața mamei și a lui Filip și să mă pitesc pe după Wartburgul lui Florea ca să stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Mălai, ceva, da’ nu se duce el după minge, stop, a zis!, am zis și eu stop, și Migu, e clar, nu se duce nimeni, e prea liniște pe aleea Băiuț, toți fraierii sunt în casă și se joacă cu păpușile, sau cu soldățeii zic și eu, fraieri, și flegmez cu o precizie incredibilă pe ochiul stâng al unei zâne desenate cu creta, flegmează acum și Migu, și Pipiță, ce mai, nene, balcaniada Americii de flegmat zâne, faza pe sectoru’ 6
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cârlionți ce îl reprezenta, de fapt, pe hrăpărețul Zeus, cu o vitrină unde se afla un urs de fier cu felinar care, nu știu de ce, îi zbura tot timpul capul vecinului său arab așezat pe un covor zburător, cu o păpușă pitică și creață (n-am să mai spun nimic despre ea, cred că vă puteți închipui singuri), cu un pat cât vaporul Titanic în care mă pierdeam în cel mai dulce răsfăț ce a existat vreodată, cu un șifonier uriaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cheamă și ce caută la noi în casă. Bine că Matei a pus mâna pe pila de unghii (pentru că, asta-i regula, când ești Rahan îți trebuie neapărat un pumnal) și le-a găurit până le-a făcut ciur. Ce păpuși urâte și proaste! chestia 6 - lumea și revista Rahan (cu tot cu editorii ei socialiști) au existat și înainte ca Matei să-și dea seama. La fel, săgeata otrăvită care l-a doborât pe sălbaticul blond a existat înaintea ciupercilor otrăvitoare care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
obicei, se arunca pe gâtul unei rațe de plastic). Să nu ții cu Steaua. Să nu fi spus la tovarășa. Să joci Ce fac eu să facă toți. Să cânți Alunelul doar dacă ești constrâns. Să nu te atingi de păpuși. Să le rupi doar capul. Să nu dai în fetițe. Să faci tablouri cu pisici și floricele și pentru cei care nu știu să le facă (în cazul ăsta, eu). Să te ferești de dușmani. Să iubești indienii. Să taci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mai mergea la grădiniță. Tot atunci, în zilele de august (cred) în care destui mă întrebau pe creste sau prin căldările glaciare „câți ani ai, puișor? “, iar eu le răspundeam înfoiat ca un cocoș „cinci“, am suit pe Peleaga, pe Păpușa, pe Judele și pe Slăveiu, am aruncat o mulțime de pietre în lacurile Galeșu și Bucura. Pe-o potecă marcată cu triunghi roșu, într-o dimineață, mi-l amintesc pe Mircea (căruia, jur, nu i-am zis niciodată bunicule, tataie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
atunci, ci, așa, în general), băutor de apă de foc, insectă vrednică de milă, șoarece cu față umană, invidios corcit cu o muscă, cherchelit în stare pură, cobră cu ochelari, babirusă, facocer, gibon, magot, crotal, haterie, imbecil sadea, iubitor de păpuși ce ești. Aici m-am oprit. L-am văzut venind și, fără să stau prea mult pe gânduri, l-am lovit. A căzut ca secerat. S-a ridicat cu lacrimi în ochi, m-a privit cu ură și mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
spre centrul orașului cu câte-un autobuz lung, pufăitor și fără stații, dădeam cu ochii pe scenă de ființe zvăpăiate, care numai ca ieșite din sicrie nu arătau. Degeaba spuneam că mama lucrează la „Țăndărică“, unii își imaginau că toate păpușile au suflet, ca Pinocchio, alții luau de bună părerea lui Gigi Maimuță, care, având un unchi mașinist, la circ, văzuse cum animalele se mișcă, respiră și fornăie nu doar în timpul reprezentațiilor, ci și la menajerie. A trebuit să organizez un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
broderii pentru rochița lui Grettel, am mers apoi pe un culoar strâmt, la capătul căruia, într-o încăpere fără geamuri, dar cu multe lămpi de neon, se aflau nenumărate stative metalice, ca niște cuiere, de brațele cărora atârnau sute de păpuși legate cu sfori. Tăceam mâlc, iar Nicu Pantof l-a mângâiat pe Tigrișorul Petre, l-a ciupit ca să-l trezească din somn, l-a zgâlțâit încet, pe urmă zdravăn. Și a început să plângă. Pantof, nu Tigrișorul Petre. Cinci exemple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
prin cafenele, unde are conversații scînteietoare cu oameni de spirit și că uneori aduce acasă cîte o fată frumoasă cu păr lung și negru, pe care o dă afară a doua zi dimineață, ca să se poată apuca de lucru - „Scuze, păpușă, am de scris o carte”. Mi l-am imaginat Încuiat În camera lui zile la rînd, bînd dușcă după dușcă de whisky dintr-un pahar Woolworth și țăcănind la mașina lui de scris Underwood pînă În zori. Nu era niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mele treceam pe lîngă clădiri Întregi Încă În picioare, cu fațadele prăbușite și toate Încăperile larg deschise, unele Încă pline cu mobilă, cu tapet pe pereți și băi ce Încă mai aveau chiuvete și toalete. Arătau ca niște case de păpuși uriașe. Într-o dimineață, Shine a venit la prăvălie Însoțit de doi tipi În salopete. Bărbații au luat biroul, scaunul și toate bibliotecile care nu erau prinse de pereți, le-au Încărcat Într-un camion imens pe care scria Mayflower
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
-l salvez. Mi-am imaginat cum, atunci cînd l-a lovit prima grindă, a mai scos instinctiv un ultim sunețel, pe care nu avea să-l mai audă nimeni. M-am gîndit să urc În vîrful uneia dintre casele de păpuși gigantice și să mă arunc de acolo de sus, Însă nu cred că eram suficient de greu pentru a muri În acest fel. Probabil că aș fi plutit doar, ușor, spre pămînt, ca o frunză. Consemnez aceste gînduri fiindcă asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
anul acesta, din pricina războiului. Se vedea cît de colo că țara-i În război și după golurile murdare căscate Între casele din cartierul Bloomsbury: din spatele zidurilor dărîmate se ivea cîte o sobă teșită, aidoma sobelor pictate pe pereții căsuțelor de păpuși, precum și o sumedenie de oglinzi și tapete verzi, iar după un colț se auzea, În acea după-amiază Însorită, zgomotul geamurilor sparte adunate cu mătura de pe trotuare, ca murmurul monoton al mării pe o plajă de prundiș. Altminteri, scuarul ținuse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
sudoare, iar mustăcioara lui blondă părea umedă. — Poți să-ți scoți haina dacă vrei, Îi zise el lui Rowe, și, scoțîndu-și-o pe-a lui, rămase Într-o cămașă gri cu manșetele fixate de niște butoni de argint. Arăta ca o păpușă de pe care se poate scoate doar haina. Beavis aduse un dosar și-l puse pe masă. — Și-acum uită-te prin dosarul ăsta, Îl Îndemnă detectivul pe Rowe. Vei găsi și cîteva fotografii. Poate-l vei recunoaște În vreuna din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de nasturi... Nici n-ai fi crezut că pentru un singur schimb de Îmbrăcăminte e nevoie de atîtea proptele. Nasturi pentru vestă; nasturi pentru cămașă; nasturi pentru manșete. Apoi, cataramele bretelelor. Bietul corp omenesc e făcut din bucăți, ca o păpușă; dacă-l desfaci, te alegi cu o lădiță plină de catarame, copci și nasturi asortați! Pe fundul lădiței mai găsiră o pereche de ghete vechi, cu niște ținte mari, tocite de prea mult umblet, de prea multă pîndă pe la colțuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
stare ca de transă, bolborosind în barbă pe-o voce joasă, în vreme ce vârful arătătorului drept al lui Karen îi atingea sfârcul. M-am gândit la privirea plictisită pe care vânzătoarea, o femeie de vârstă mijlocie cu fața mică a unei păpuși stricate, mi-o aruncase atunci când cele două femei plecaseră, trăgând draperia la loc de parcă s-ar fi sfârșit o scenetă sexuală. În expresia ei se citea clar presupunerea că nu doar știusem ce se întâmplase și că acele cabine erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
care-și manevra aparatura aceea bizară. Ca la toți tehnicienii de laborator, era ceva sexual în sens clinic legat de corpul său durduliu îmbrăcat în halat alb. Brațele ei puternice mă răsuceau, aranjându-mi picioarele de parcă aș fi fost o uriașă păpușă de lemn, una dintre momâile ale umanoide complicate, dotate cu toate orificiile imaginabile și cu reacții la durere. Am stat pe spate cât timp ea s-a concentrat asupra obiectivului mașinăriei. Când i se umfla capul pieptului sub clavicule, sânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
meu, îi plăcea să le atingă cu buzele ude de salivă. Aceste schimbări fericite le simțeam și eu. Cândva, corpul lui Catherine stând întins lângă mine în pat îmi păruse la fel de inert și de lipsit de emoții ca și o păpușă pentru exerciții sexuale dotată cu un vagin din neopren. Umilindu-se singură din cine știe ce motive ascunse, pleca târziu la birou și rămânea să piardă timpul prin apartament, expunându-și în fața mea varii părți ale corpului, perfect conștientă că ultimul lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Face ceea ce vrea Vaughan. - Și tu? Catherine stătea cu spatele la mine, cu fesele apăsate între picioarele mele. Când mi-am mișcat penisul, m-am uitat dincolo de buricul meu plin de cicatrice la despicătura dintre fesele ei, la fel de imaculate ca ale unei păpuși. I-am ținut sânii în mâini, cutia ei toracică făcându-mi ceasul de la mână să-mi zdrobească antebrațul. Postura ei pasivă era înșelătoare; dintr-o lungă experiență, știam că acesta era preludiul unei fantezii erotice, o lentă și circulară cercetare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
are tată... - Nu, n-are, dar e chintesență... mă-nțelegi, vede cum îi cresc sânii, ca niște butoni, simte că-i cresc pe dinăuntru, nu pe dinafară, se-ntoarce-n copilărie când o pipăia pe prietena ei și dormea cu păpușile dezbrăcate, și o mângâie pe sub masă, savurând fâșâitul ciorapilor, pe mamă... El ar putea fi fratele sau sora... - Pe care n-o are... - N-o are, n-are biografie, nici nume... - Ei, dacă-i chintesență... - Păi vezi, e chintesență! Ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
sii” ca s-arate că s-a integrat. Seamănă cu jucăriile alea monstruoase chinezești: apeși pe burtă câinele ca un porc cu păr mai lung care-a înghițit o tigaie și face „Ham-ham, ham-ham, vreau osssul”, scuturi de-un picior păpușa portocalie, deschide ochii încrucișați, „Tatata, te iubesc. Tatata, te iubesc”. Ei, dacă aș aduce-o aici pe tanti Niculina și i-aș da două șnapsuri, dacă i-aș pupa mâna și dac-aș ruga-o frumos, hai, tanti, cum ziceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
iar la bordul lui Dynastic era de-ajuns un ordin de-al lui pentru ca pînă și catargul central să tremure, dar și ultima tîrÎtură de femeie din cea mai jegoasă tavernă se juca cu el cum te joci cu o păpușă de cîlți destrămată, iar cînd o aducea pe vreuna pe vas, Îmbarcînd-o Într-una din acele nesfîrșite călătorii, petrecea mai multă vreme Închis În cabina lui tăvălindu-se cu țiitoarea decît se străduia să stabilească direcția În care trebuiau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
clonarea după reclamele alea la șampon, ei bine, e valabilă și pentru mine cum e și pentru Brandy Alexander. Să-mpuști orice persoană prezentă în camera asta ar fi echivalentul moral al asasinării unei mașini, a unui aspirator, a unei păpuși Barbie. Al ștergerii unui disc de computer. Al arderii unei cărți. Probabil că asta-i valabil pentru orice crimă din lume. Soiul ăsta de produse suntem cu toții. Brandy Alexander, regina absolută, cu picioare lungi și lăptoase, a petrecărețelor de primă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
știu eu ce studio, pentru o căruță de dolari pe oră, cu haine pe mine și pantofi în picioare, cu părul coafat și-un celebru fotograf de modă care-mi zice ce sentimente să-ncerc. El, țipând: Dă-mi senzualitate, păpușă. Flash. Dă-mi răutate. Flash. Dă-mi spleen existențialist detașat. Flash. Dă-mi intelectualism agresiv ca mecanism de adaptare. Flash. Probabil e șocul de a-mi vedea cea mai înverșunată dușmancă a mea împușcând-o pe cealaltă cea mai înverșunată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]