34,057 matches
-
Dionisos. „Termenul utilizat pentru descrierea nebuniei bete este βεβάχχευται, literal, posedat de nebunia bahică, a festivalurilor lui Bacchus sau Dionisos, la care nebunia era provocată voluntar prin consumul de vin” (H. A. Wolfson, op. cit., p. 49 sq.). footnote>. El este de părere că, pe durata extazului, facultățile naturale ale omului se retrag dinaintea lui Dumnezeu, fiind înlocuite de prezența Lui<footnote A. Meredith, „Philo” în C. Jones & Cheslyn Jones, Geoffrey Wainwright și Edward Yarnold (eds.), The Study of Spirituality, New York, Oxford University
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
și nu doar teoretic) numai per Christum<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine ..., p. 98. footnote>. Contemplarea Logosului de către suflet este naturală; în contemplarea Logosului, sufletul își recâștigă starea sa adevărată. Teologul și preotul ortodox Andrew Louth este de părere că „Origen nu vorbește nici de extaz, nici de o incognoscibilitate ultimă a lui Dumnezeu sau de vreun întuneric în Dumnezeu. E posibil ca lui Origen să-i repugne ideea extazului datorită abuzului acestei idei printre montaniști. Oricare ar fi
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
pentru tineri? Încrederea că se află În locul potrivit: unde se petrec o mulțime de Întâmplări și, mai ales, unde ei, tinerii, pot lua parte, ca spectatori, ca parteneri de dialog, ca organizatori de evenimente și, de ce nu, ca autori. Părerile de rău ale corepondenților Alecart din afară că nu pot participa la manifestările Festivalului certifică fapul că, În sfârșit, la Iași se Întâmplă ceva și tocmai acum ei sunt plecați. FILIT trezește În tineri un spirit competitiv, unul de identitate
ALECART, nr. 11 by Emil Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92306]
-
duh filocalic, Sfântul Isaac Sirul menționează că diavolul nu poate să se apropie de om, sau să-i aducă ispite, dacă Dumnezeu nu îngăduie și dacă omul nu se lenevește, sau de nu-l dezleagă Dumnezeu spre gânduri spurcate, prin părere de sine și prin mândrie, sau printr-un gând de îndoială și prin împărțirea sufletului. Pe aceștia îi cere diavolul să-i ispitească<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 51, în Filocalia..., vol. X., Edit. Institutului Biblic și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Scara, cuv. 26, cap. 6, în Filocalia, vol.IX, Edit. Institutului biblic, București, 1980, pp. 318-319. footnote>. De multe ori, diavolul, ne spune Petru Damaschinul, are obiceiul să atace sufletul cu ceea ce găsește în fața lui, fie cu bucurie și cu părere de sine, fie cu întristare și deznădejde, fie cu oboseală covârșitoare, fie cu desăvârșită nelucrare, fie cu lucruri și cugetări nelavreme și fără de folos, fie cu întunecime și ură nesocotită față de toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p.
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
vin direct de la diavolul și fiecare își dă ușor seama de cursele celui viclean. 4. Din partea dreaptă ne ispitesc diavolii prin patimi sufletești și raționale subțiri, greu de deslușit și foarte greu de cunoscut și biruit, cum sunt: mândria, trufia, părerea de sine, slava deșartă, osândirea altora, răzvrătirea minții, neascultarea, egoismul, eresurile, sectele, încrederea prea mare în mila lui Dumnezeu, cugetarea înaltă, hula, îndoiala, necredința, visurile, vedeniile, vrăjitoria etc. Aceste patimi, având la temelie mândria din care a căzut Lucifer în
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
toate cugetele cele rele la duhovnic și să alungăm de la noi ispitele diavolului cu rugăciunea, cu postul, cu smerenia, cu păzirea minții și cu citirea cărților sfinte. Sfântul Paisie Velicikovski ne sfătuiește și el să prevenim ispitele și este de părere că „trebuie multă trezvie, căci osteneala de mulți ani o putem pierde într-un ceas. Multe sunt pândirile și meșteșugirile dracilor. Nici nu se ostenesc vreodată, că sunt duh, vânând mulți ani. Fiindcă dracul este meșter în a vâna sufletul
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ar zice Dumnezeu despre acea faptă. Apoi să ne gândim ce va spune duhovnicul nostru, o va aproba, sau nu? Ce vor spune iarăși, părinții noștri, sau prietenii noștri. Vor mai avea ei încredere în noi, sau își vor schimba părerea despre noi? Dacă la una din aceste întrebări se răspunde negativ, ar fi indicat să nu săvârșim acea faptă, cu excepția cazului în care părinții sau prietenii nu sunt credincioși practicanți. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
moralitate care se respira că parfumul de la floare”. Despre oameni de azi, care încearcă se rupă barierele finitului în care au trăit până nu de mult, si despre care unii spun că s-ar depărta de realitate, Dan are următoarea părere: “Este un soi de evadare legitimă pentru că aici nu-și mai găsesc identitatea. Să nu considerăm toată populația globului retardata, adică să se recunoască în jocuri și concursuri, sau alte asemenea acțiuni care sunt făcute să manipuleze un cortex redus
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
vulnerabil, obosit, plictisit sau Îndrăgostit. Nu semăna cu nici un alt bărbat din oraș și poate ăsta era atu-ul lui principal și motivul pentru care numărul admiratoarelor sale creștea În fiecare zi. Doru era unic și asta nu era numai părerea mea. Doru era visul secret al tuturor tinerelor din oraș. Înalt, atletic, brunet, cu ochii negri ca noaptea, străjuiți de gene lungi care te amețeau, Doru era considerat un bărbat cu fizic perfect. Sportul Îi sculptase trupul și mai frumos
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
faptul istoric al originii nordice a neamului macedonean vechi (în cap cu Alexandru cel Mare și Aristotel), a neamului și cîntării, deci, cu nume phrygian, a miturilor orfice și dionisiace... Și aș veni și eu cu o stranie lămurire, emițînd părerea că analogia, similitudinea dintre metrica versului grec și aceea a jocului nostru popular să nu fie numaidecît datorită unei evazii a sudului asupra nordului, ori a nordului asupra sudului; ori unui proces mai larg, de osmoză, între nord și sud
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
excellence” (θεοῦ γὰρ ὡς ἀληθῶς ἴδιον ἡ μακαριóτης ἐστιν) (De Beatitudinibus, 5). Participarea la fericire nu este prin urmare nimic altceva decât comuniunea cu Divinitatea (θεóτητος κοινωνία). În cea de-a cincea omilie din De Beatitudinibus, Sfântul Grigorie își exprimă părerea că, prin fiecare dintre „fericiri”, Domnul îndumnezeiește (θεοποιεῖν τρóπον τινὰ) pe însăși persoana care Îl ascultă, dacă acea persoană înțelege corect ce i se spune<footnote Idem, De Beatitudinibus, 5, P. G. XLIV, col. 1249A. footnote> spre exemplu, milostivii sunt
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
de mystique, 13, 1932, p. 112-45. O versiune mai scurtă a acestui eseu este disponibil în engleză, „The Spiritual Senses according to Origen”, în Karl Rahner, Theological Investigations”, vol. 16, New York, Seabury, 1979, p. 81-103. Pentru o prezentare recentă a părerilor lui Origen, a se vedea Rudy, Mystical Language of Sensation, cap. II. Asupra misticismului lui Origen în general, a se vedea Bernard McGinn, The Foundations of Mysticism: Origins To The Fifth Century, New York: Crossroad, 1991, p. 108-130; cf. Bernard McGinn
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
că, asemenea acestora, ele și-au pus atât de concret amprenta asupra subconștientului torturat de metodele securității epocii lui Ceaușescu, Încât orice Întâmplare ce le succede este privită ca o reminiscență a tulburării psihice de neuitat („...sunt și ei de părere că e de ajuns să te ocupi suficient de temeinic de actualitate pentru a radia trecutul. N-aș avea nimic Împotrivă dacă rețeta ar fi norocoasă. Dar nu-i. Experiența m-a Învățat că lucrurile stau pe dos”), iar orice
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
Ion Filionescu: George Enescu și-a dat, acompaniat la pian de expertul muzician I. Filionescu, primul concert de vioară, într-o serie care se anunță a fi evenimentul de căpetenie pentru noi, al stagiunii de iarnă. Spunem această, conformându-ne părerii noastre de totdeauna, fiindcă pe langă splendoarea ce o menține maestrul în interpretările sale unice, el aduce aproape la fiecare concert, pe lângă atâtea capodopere universale - și lucrări românești de savoare și seducție sigure. Astfel, scurtă, condensata în substanță ei națională
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
se putea face în asemenea condiții s-a făcut sub conducerea muzicală a d-lui C. Silveștri<footnote Tomescu, Vasile , Paul Constantinescu, Ed. Muzicală a UC din RSR, București 1967, p. 223-224 footnote>. În revistă „Rampă” din 11 oct 1942 părerile sunt și mai deprimante: La prima ridicare a cortinei, ni s-a îănfățișat baletul O nuntă în Carpați. De data aceasta ingenioasă înscenare coregrafica în care d-na Capsali pusese atâta spirit și fantezie odinioară, a fost o amară decepție
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
1958 primele șase reprezentații integrale ale operei Oedip de George Enescu, anularea înregistrării operei și alte adversități ale acelei perioade îl fac pe Silveștri să aleagă libertatea departe de țară și prietenii săi. A lăsat în urma lui înregistrări magistrale provocând păreri de rău în rândul prietenilor dar și al autorităților care n-au reușit să-l convingă să se întoarcă. Lucrare realizată pentru Simpozionul Internațional Constantin Silveștri - Paul Constantinescu (în cadrul SIMN)
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
traducerile românești publicate În colecția Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29 și 30, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, respectiv 1998. footnote>. Taina cere și căință (μεταμέλεια<footnote : Μεταμέλεια = schimbare de opinie, de părere, regret, pocăință; cf. Anatole Bailly, op. cit., p. 1262. footnote>) care implică dorința de schimbare a voinței, a intențiilor. Al treilea termen utilizat de Sfântul Grigorie pentru a denumi Taina este μετάνοια<footnote Μετανοέω = a medita (reflecta) după (o faptă rea
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
de schimbare a voinței, a intențiilor. Al treilea termen utilizat de Sfântul Grigorie pentru a denumi Taina este μετάνοια<footnote Μετανοέω = a medita (reflecta) după (o faptă rea sau un păcat În acest caz - n. n.)...; a-și schimba opinia (gândirea), părerea; a regreta, a se pocăi etc.; cf. Anatole Bailly, op. cit., p. 1263; Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni ..., p. 410. footnote>, care Înseamnă a gândi altfel decât În experiența păcatului. Acest aspect este cel mai delicat deoarece orice păcat se
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
mijloace muzicale pentru crearea imaginilor din Divina Comedie. Spre exemplu, la Începutul lucrării, compozitorul utilizează intervalul de cvartă mărită asociat În muzică cu figura demonică, În Evul Mediu fiind supranumit „diabolus in musica”. Receptarea critică a simfoniei scos la iveală păreri divergente. George Bernard Shaw puncta cu umor că maniera aleasă de Liszt pentru redarea Divinei Comedii ar putea la fel de bine să reprezinte „o casă londoneză atunci când șemineul din bucătărie a luat foc”, criticând faptul că simfonia este „extrem de zgomotoasă”. La
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
endoscopia cu coloscopia sau cum altul căuta să cronometreze toate secvențele bazându-se pe vorbăria (aș spune vrăjeala”) personajului principal din prima scenă, si că, tot prin aburii vinului alb de Panciu (care ar fi mers ma bine cu sifon - părerea mea), l-am mai auzit pe prietenul meu spunând că toți suntem spălați pe creier sau pe cap, nu mai rețin bine ca să fiu sincer. La vârsta mea, după 24 de ore fără somn, sunt sigur că În acele ore
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
aveau acum perspective deosebite și insistau pe felurite aspecte. Unii dintre ei erau mai credincioși față de tradiția Părinților, alții În schimb erau mai deschiși noului. Din același izvor s-au născut o mulțime de pâraie, dar se căuta - prin intermediul confruntării părerilor și al dialogului - adoptarea unei poziții comune. Se manifesta diversitatea Întru comuniunea exprimată prin gestul Întinderii mâinii. În plus, pentru cei din antichitate și, prin urmare, și pentru creștini, transmiterea prin viu grai era de mare Însemnătate. Un artist arborigen
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
canon al Scripurilor recunoscute,<footnote Le canon du Nouveau Testament: regards nouveaux sur l'histoire de sa formation, F. Amsler et al. (ed.), Geneva 2005. footnote> a stabilit unele idei teologice reprezentative și a creat o organizare ierarhică presupunând monoepiscopatul. Părerea că numai Încet s-a afirmat creștinismul normativ a Început să se răspândească pornind de la teza lansată de Walter Bauer<footnote W. Bauer, Rechtgläubgkeit und Ketzerei im ältesten Christentum Tübingen 1934; cf. Orthodoxie et hérésie aux débuts du christianisme, Paris
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
la Sfântul Grigorie de Nyssa, Editura Asa, București, 2004, p. 282. footnote>. În drumul omului spre îndumnezeire, omul nu este singur, neputând și nerealizând acest urcuș duhovnicesc perpetuu într-un mod pur uman, ci în Hristos. Jean Daniélou este de părere că doctrina spirituală a Sfântului Grigorie este o extensie a teologiei sale sacramentale<footnote Herbert Musurillo, From Glory to Glory: Texts from Gregory of Nyssa’s Mystical Writings, Scribner, New York, 1961, p. 22. footnote>. Facultățile sufletului, ridicate la o înălțime
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
câștig i-ar aduce spre stâmpărarea poftei lui, se avântă spre și mai multe. Și toate celelalte câte se fac din patimă, alcătuiesc numărul mare al stăpânilor, cărora robindu-le cineva, chiar dacă s-a întâmplat să treacă prin apă, după părerea mea încă nu a trecut prin apa tainică, a cărei lucrare pricinuiește tiranilor celor răi pieirea”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise ..., PSB, vol. 29, p. 63. footnote>. Pentru cel ce nu-și înăbușă dorința de a
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]