1,293 matches
-
Fac parte din aceeași echipă cu cei care au acceptat să apară în filmele mele, indiferent de rolul jucat de ei în povestea respectivă. Nu e vorba numai de "protecția surselor", cum frumos spune limbajul jurnalistic. În timpul interviului, am devenit părtaș la povestea lor, a trebuit să mă pun în pielea lor ca să aflu cât mai multe. N-am reacționat la lucruri care mă revoltau cum aș reacționa poate în viața reală. În felul ăsta, m-am încărcat cu o parte
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
familiei Eliade, avem obligația să-l respectăm. Referitor la Fondul "Eliade", suntem într-o situație foarte stranie. Eu aș dori să fie deschis acest testament, să fie făcut public. Până în 2018, mulți dintre cei de azi nu vor mai fi părtași la deschiderea acelui testament. Suntem prinși între obligația legală de a respecta un testament și sentimentul că deschiderea sa se va face prea târziu. Deocamdată nu se poate face nimic. Cu atât mai puțin aducerea acelui Fond în România, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
primăvara anului 1992, un grup de tineri basarabeni, aflați sub imboldul dorinței de libertate și unitate cu "Patria mamă", pornea un itinerariu de 1000 de km între Chișinău și București. Relatările periodice din cotidianul Adevărul l-au făcut pe cititor părtaș al evenimentului. Autorii relatării Drumului Crucii au urmărit din aproape în aproape itinerariul pe care tinerii îl parcurgeau. Ei erau recunoscuți pe traseu, tocmai datorită descrierilor din mass-media, dar și ținutei lor care amintea de Cruciade. Purtând o Cruce în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cineva” etc.), dar care îi animă imaginația. Rolul acestor sublinieri este strâns legat de construcția romanului. Caracterul enigmatic al cuvintelor subliniate este în concordanță cu misterul în care scriitorul își ,,învăluie” personajul feminin. Cititorul este astfel prevenit că va fi părtaș la descoperirea unei taine, este ,,pregătit” de către autor pentru identificarea Ilenei cu Lena. Dincolo de intenția de a ,,ghida” cititorul oferindu-i aceste cuvinte drept reper în interiorul discursului, scriitorul utilizează acest procedeu pentru a accentua ideea că, în tot ceea ce fac
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
a cărei intensitate niciodată n-o bănuiesc”. De regulă, dublul subordonat simultan nu se izolează de termenii regenți, totuși, când se află înaintea numelui - subiect, atunci se izolează (marcat prin intonație și în scris prin virgulă): Însă ca tovarăș, era părtaș la toate, și la pagubă, și la câștig. V.2 Propoziția dublu subordonată simultan „Propoziția dublu subordonată simultan este subordonata echivalentă cu un dublu subordonat simultan ( Și m-au văzut cuscrii cum dormeam / Au văzut-o cuscrii dormind așa lăfăită
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
De exemplu, "Experiența țărilor dezvoltate în acest domeniu a dovedit că ..." * Atracția lucrurilor la modă. "Fiecare lider știe că informatica este ..." Erorile de vorbire sau de scriere prezentate mai sus pot fi surprinse zi de zi. Pur și simplu suntem părtași la acest mod de gândire. Ceea ce avem de făcut este să ne ascuțim simțul profesional pentru a depista aceste situații și a le înlătura. Organizarea comunicării Dacă nu ne organizăm materialul după o structură care să conducă cititorul de la un
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
completă și definitivă pocăința. Orgoliul îl oprește să curețe rana până la capăt. Ca altă dată, bărbatul se simte ușurat atunci când nu duce singur responsabilitatea unei grave erori. În acest ceas, ca și în ultimul al vieții sale, bărbatul îl face părtaș pe Dumnezeu la eșecurile sale: Ai avut tată om de frunte; ai neamuri oameni de treabă și ai ajuns să-ți vezi bărbatul înaintea judecătorilor. Și n-am păcătuit nimic, Ano, dar cerul m-a lovit cu orbie și n-
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
am pierdut tot..., ci tocmai acum ... trebuie să mă aflu singur, părăsit nu mai puțin de oameni, decât de Dumnezeu, există și un resort pentru speranță: Nu doresc a muri. Aș dori ca să viețuiesc secole întregi pentru ca să fiu martor și părtaș la lucrarea p'in care se vor realiza ideile ce azi înalță sufletul meu. N-am putut fi fericit p'in mine însumi în viața individuală, simțesc destulă putere pentru a afla tot p'in mine însumi fericirea în viața
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
idei și de evenimente prezente în roman. Aici rolul sublinierilor este strâns legat de construcția romanului. Caracterul enigmatic al cuvintelor subliniate este în concordanță cu misterul în care scriitorul își ,,învăluie” personajul feminin. Cititorul este astfel prevenit că va fi părtaș la descoperirea unei taine, este ,,pregătit” de către autor pentru identificarea Ilenei cu Lena. Dincolo de intenția de a ,,ghida” cititorul oferindu-i aceste cuvinte drept reper în interiorul discursului, scriitorul utilizează acest procedeu pentru a accentua ideea că, în tot ceea ce fac
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
-i putea oferi mai multe explicații lui Scapin: Scapin (4) Ei, și unde-i nenorocirea? Octave (4) Vai! Nu cunoști pricina neliniștii mele? Scapin (5) Nu. Dar depinde de dumeavoastră s-o aflu curând. Și știu să alin, să fiu părtaș la suferințele celor tineri. Urmează, din partea lui Octave, o cerere de Rezolvare-Pn4 ce va permite introducerea temei "vicleniei", altfel spus controlul teatral al intrigii deținut de către valet care reprezintă, de fapt, întreaga temă a piesei: Octave (5) Ah, Scapin, dac-
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ea? Altminteri, cum i-ar sta în putință când să ia parte, când să nu aibă parte de un același, dacă nu admitem că poate cândva să aibă parte și contenește cândva să aibă parte? Nicicum altfel. Dar a fi părtaș la ființă nu înseamnă, după tine, tocmai a lua ființă? Desigur! Dar a te îndepărta de ființă nu înseamnă desființare și pierire? Firește! S-ar părea, prin urmare, că Unu, luând ființă și desființându-se, se naște și piere." (Platon
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
V-lea și începutul celui de-al VI-lea). Acesta îi combate pe cei ce luau în batjocură - ca și neoprotestanții din zilele noastre - botezul copiilor, scriind următoarele: „Iar că și pruncii care nu înțeleg încă cele dumnezeiești, se fac părtași de nașterea din Dumnezeu și de împărtășirea dumnezeiască de prea sfintele simboale pare celor profani, precum zic, un lucru vrednic de râs, dacă ierarhii îi învață cele dumnezeiești pe cei ce nu pot auzi și predică sfintele tradiții celor ce
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
dumnezeiești. Deci nu e nimic absurd în faptul că pruncul e crescut spre înălțimea dumnezeiască, având un povățuitor și naș (primitor) sfânt, care îi sădește deprinderea în cele dumnezeiești și-l păzește neispitit de cei potrivnici. Iar ierarhul face pruncul părtaș de sfintele simboale (Taine), ca să fie crescut în ele și să nu aibă altă viețuire decât pe cea care privește pururea la cele dumnezeiești și-l face părtaș de ele, viețuire întărită în deprinderea sfântă a acestora, înălțată în chip
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
dumnezeiești și-l păzește neispitit de cei potrivnici. Iar ierarhul face pruncul părtaș de sfintele simboale (Taine), ca să fie crescut în ele și să nu aibă altă viețuire decât pe cea care privește pururea la cele dumnezeiești și-l face părtaș de ele, viețuire întărită în deprinderea sfântă a acestora, înălțată în chip sfânt de naș (primitor) în chip dumnezeiesc”<footnote Sfântul Dionisie Areopagitul, Despre ierarhia bisericească, VII, 11, în vol. Opere complete și scoliile Sfântului Maxim Mărturisitorul, Traducere, introducere și
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
ori surpriza ca oameni pe care, în facultate, student fiind, îi priveam cu speranță și încredere, să-i reîntâlnesc, după absolvire, obosiți, plictisiți, irosiți de priveliștea pe care le-o oferea presa dinăuntrul ei, când nu deveniseră trup și suflet părtași în diverse campanii. După doar câteva săptămâni, nu luni ori ani, învață repede "adevărata" școală de jurnalism a patronilor și par a uita cu totul ceea ce apărau sau de ce erau oripilați în vremea studenției. Universitatea nu poate face mare lucru
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a Maicii Domnului”, a existat o alta, și o alta ă Gestul spătarului Costache Ghioca de a ridica biserica pe pământul răzeșilor putea pleca și din credința că aceștia vor ști să o apere, erau credincioși și muncitori (au fost părtași cu munca). Să nu uităm că de ceva timp (1859) era domnitor Alexandru Ioan Cuza care pregătea secularizarea averilor mănăstirești și că se apropia Războiul de Independență (1877) pentru care trebuiau pregătiți toți moldovenii. La data aceea, poporul român era
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
ori eternitatea. Gabriel Galtoi (Colegiul Tehnic Gheorghe Magheru - Tărgu Jiu) Nu am avut norocul să nu trăim timpuri “interesante”. Poate, dacă am putea să fim doar spectatori ai timpurilor, dar nu avem condiția divină, nici măcar a unor semizei; rămănem doar părtași ai celei umane: undeva între pămănt și stele. Care mai este șansa noastră ca oameni într-o lume care pare din ce în ce mai greu de înțeles și în care este din ce în ce mai greu de găsit o direcție, care să nu ne lase cu
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
aplecă puțin înainte. Mitropolitul, surâzând, îi atinse fruntea cu mir. — Îți mulțumim, prea sfințite, pentru frumoasa cântare ce ai orânduit-o. — Noi îți mulțumim, măria ta, și mai presus de orice mulțumim Domnului nostru Iisus Hristos care ne face alături părtași Sfintelor Sale Patimi, rugându-L să ne învrednicească să prăznuim și Sfântă Învierea Sa. Cum ți s-a părut cântarea, măria ta? — Când glasurile se urmăreau, pălind pe rând și renăscând în același timp, m-am gândit, prea sfințite, că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dăm”? — Unii spun că i-ar fi blestemat... — Cine? Brâncoveanu Constantin, boier vechi și domn creștin? Nu, n-a avut cum să blesteme, mucenicii nu blestemă niciodată, ei pleacă rugându-se și împreunându se cu Hristos, ca și El sunt părtași la Liturghia cea Mare cu Jertfă de Sânge. N-avea cum să blesteme, a stat acolo pe eșafod, avându-L alături pe Tatăl Cel care și-a însoțit Fiul urcând pe Golgota, a stat, pe rând ca părinte cu Constantin
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și-a urmat cursul ei pentru neamul marelui stolnic Constantin Cantacuzino. Degeaba ctitoreau ei și-i citeau în liturghie preoții ieșind cu Sfintele Daruri: mai întâi a murit Radu, feciorul drag stolnicului, cel care nu a vrut să se facă părtaș la trădare și nu dorise să urce treptele scaunului domnesc. L-au îngropat la mânăstire la Cotroceni, dar la sfânta slujbă a înmormântării stolnicul nu a putut să ia parte. Ostenit de durerea sfâșietoare, de apăsarea anilor, de truda cărturărească
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pp. 43-44). Reprezintă un truism afirmația că societatea parcurge diverse stadii de dezvoltare. Îmi propun însă aici să evidențiez mai mult decât consecințele aceastei constatări banale: intenția mea este să arăt că, prin diferite forme de manifestare, spiritul contemporan este părtaș la un proces de profundă morfogeneză. Acest proces se manifestă pe diverse căi, pornind de la mijloacele de comunicare sau de la formele de integrare geopolitică, până la alterarea radicală a felului de a fi și de a interpreta (în sensul dat de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
forme manifeste sau absconse continuă să existe), însă această eră a relativizării valorilor instituite de modernitatea inițiatoare nu reprezintă decât un element de tranziție istorică spre izomodernitatea incipientă. Aceasta din urmă este parte componentă a modernității înseși, iar noi suntem părtașii, mai mult sau mai puțin involuntari, la crearea ei. Modificările structurale ale modernității, așa cum vom vedea, sunt uneori radicale, dar cel mai adesea recuperează setul axiologic fundamental al modernității timpurii, depășind vortexul postmodernității secolului al XX-lea. Cititorul se va
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conceptuală și de înțelegere a fenomenelor geopolitice contemporane. Voi folosi, astfel, atât conceptele teoriei geopolitice clasice, cât și conceptele și metodologia științelor complexității, pentru a confirma sau infirma presupunerea potrivit căreia, și la nivel internațional, global, interstatal etc. suntem atât părtași, cât și martori la apariția caracteristicilor societății izomoderne. 4.2. Procese geopolitice contemporane 4.2.1. Spații geopolitice de interferență Aproape orice lucrare contemporană de geopolitică pornește de la prezumția că frontierele sunt entități care delimitează spații caracterizate prin unitate juridică
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
însă atitudinea și glasul căpitanului îl uluiră, trezindu-i deodată în suflet toate zbuciumările care crezuse că s-au stins fără urme. Ar fi vrut să protesteze și să isprăvească cu omul acesta care, urmărindu-i cu încredere, îl făcea părtașul unor gânduri primejdioase. Simțea însă cu groază că, în adâncul inimii, gândurile acestea îi erau dragi și le tăinuia acolo ca pe niște odoare prețioase. ― Domnule căpitan..., murmură Apostol, uitîndu-se în ochii lui, rugător. Din privirea și glasul lui, Klapka
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
De ce vrei să mă nenorocești, Apostole?... Eu... abia azi-dimineață am sosit acasă din internare... știi bine, doar ți-am spus în tren... Am fost nevinovat, și totuși am ispășit... Cum să ascult acuma planurile tale, și încă să mă fac părtașul tău? Am și familie, și necazuri grele... și tocmai eu să... ― Dar ești român, părinte, fratele meu! zise Bologa înmărmurit. ― Sunt numai om astăzi, Apostole, răspunse preotul Constantin mai liniștit. Un biet om mâncat de nevoi, cu frica veșnic în
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]