1,076 matches
-
p. 188-199. [118] OANCEA, ILEANA. Marin Sorescu: Poveste. în: LL; nr. 1, 1988, p. 63-71. [119] OBROCEA, NICULINA; NICOLAU, ELENA, Limba română. Manual pentru clasa a III-a a școlilor ajutătoare. București, EDP, 1988, 136 p. [120] OLOS, ANA, Somnoroase păsărele...o revedere cu textul. în: Bul IDȘ - Baia Mare, 4, 1988, p. 70-72. [121] ONOSE, CONSTANȚA LAVINIA, Limba română, temei al educației patriotice și formării intelectuale. [Timișoara, întîlnire cu prof. de liceu cu tema: Presa literară și pedagogică în sprijinul predării
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cu ocru roșu. Charles P.Mounford ne relatează o frumoasă legendă despre păsări și șopârle, culeasă la un anume Jabiaba, talentat narator și desenator. Șopârla Moloch horridus, cu Înfățișare groaznică, considerată diavolul muntelui, frumos colorată, și complet nevătămătoare, a chemat păsărelele și reptilele mai mici la o ceremonie, la Miniri. Au sosit pasărea-clopot, pituliceaspinifex, codobatura, papagalul colorat și alte reptile mai mari și mai mici care trebuia să-și aleagă perechea pentru ritualul ce trebuia să aibă loc. Soarele Începuse să
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
să privească luminile multicolore ale jeturilor de apă din fântânile arteziene, și să se scalde În parfumurile suave ale florilor de regina nopții, ilang-ilang, sampaguită, una din cele 16 specii de iasomie ce se găsesc În arhipelag, dar și ciripitul păsărelelor din arborii seculari. Sampaguita a fost adoptată ca floare națională din 1934 și a devenit un decor nelipsit pentru ritualuri 818. În unele zone sampaguita este cultivată pe scară largă, constituind o adevărată industrie locală. Expoziții florale se Întâlnesc, mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și burniță, gropi În carosabil. Dar micile popasuri ne scot din amorțeală, și ne oferă clipe de neuitat. Sălbătăcia peisajului, coamele semețite ale munților albăstrui, văile ce cască hăuri prăpăstioase, pini ce-și Înalță cu mândrie trunchiurile spre cerul Învolburat, păsărele obosite agățate de rămurica unui arbust Încovoiat de vânt, ierburi Înalte unduindu-se grațios asemenea unor balerini, dar mai ales marea tăcere a naturii ne dă voluptăți seducătoare... După amiază ajungem În Sagada, localitatea mică, cu construcții sărăcăcioase, prost luminată
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Întrebările din coloana 2. E.Consecințe Ce s-ar Întâmpla: -„Dacă soarele ar cădea de pe cer”; -Născocirea a cât mai multe consecințe ale situațiilor incluse la colloana 2. Model Itemi Sarcina probei -„Dacă ar fi numai zi”. F.Combinat „Somnoroase păsărele” de Mihai Eminescu; „Nicu” de Ion Agârbiceanu. Zicători și proverbe: „Când doi se ceartă, al treilea câștigă”; „Munca e brățară de aur” etc. -Ilustrarea prin desen a textului bucăților literare din coloana 2. -Ilustrarea prin desen. -Elaborarea de compuneri libere
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Însusirea tehnicii compoziției. Exemple: a. Alcătuiți propoziții prin care să transmiteți ceva despre: toamnă, agricultori, păsări călătoare ; b. Alcătuiți propoziții cu cuvintele: aleargă, copiii; păsări, ciripesc; soare, strălucește; c. Ordonați cuvintele Încât să obțineți propoziții: - geroase, de iarnă, nopțile, sunt; - păsărelelor, cântecul, În crâng, răsună. d. Alcătuiți propoziții din două cuvinte În care să folosiți cuvintele: cântă, aleargă, răsare (oral). Adăugați, la aceste propoziții, unul sau două cuvinte (În scris, În mod independent). d. Scrieți pe caiete cum se continuă următoarele
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Simion Florea Marian” - Secție a Muzeului Județean. Este foarte mult de lucru aici, de organizat; un vast câmp de studii. Muzeul, aflat în coasta hotelului „Arcașul”, e la 5 minute de casă. Sunt singur, înconjurat de livadă și ciripit de păsărele la diverse „instrumente”. Printre volumele fișate, am găsit unul intitulat „Psyche”, traducere de Mihai Bonacchi, din Lucius Apuleius, apărut la Ig. Haimann, librareditor, București, 1890, 70 p. Traducătorul e cumva vreun înaintaș al Dv.? S-ar putea ca în septembrie
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Aici funcționez acum, transferat (pentru cât timp?)307 de la sediul Muzeului Județean. Fiind o bibliotecă în câteva limbi străine, cu multă germană, colegii nu s-au prea înghesuit, așa că a căzut pe mine „fericirea”. Aici sunt înconjurat de pomi, cântă păsărele la diverse „instrumente”; încerc să mă deconectez. Mi-e foarte greu să ajung la această relaxare, după un efort uriaș, acumulat ani și ani, care amenința la un moment dat să rupă coarda. Ce-ai mai făcut între timp? Curios
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ca și unele puncte de reper, unele reflecții și iarăși m-am bucurat de diversitatea materialului - fapte, de naturalețea lor, de lipsa de artificiu, de limba lor neforțată și sudată perfect pe fapte. Să ne amintim de moș Bosanc, crescătorul păsărelelor de la „Lutărie”, de mierloiul lui iscusit, mierloiul Dumitru, care cânta un număr de cântece, după dresuri. Despre granguri și ciocârlii. Ciocârlia este zveltă, mai presus decât orice pasăre existentă. Se înalță în slava cerului. Și câte și iar câte, nemaiîntâlnite
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pot fi folosiți ca material didactic, ca până la urmă să se afle adevăratul motiv: trebuie lichidată exploatarea păsărilor de către cuc, la fel ca în lumea oamenilor, că, adică, de ce să nu-și crească cucul singur puii, de ce să exploateze micile păsărele. Jos cu exploatatorii! și-au zis atunci utemiștii și au trecut la treabă: au parcelat câmpurile cu crânguri și lunci, au căutat ouă de cuc în cuiburile păsărelelor prin tufișuri și mărăcini, au stabilit traseele de zbor ale cucilor și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de ce să nu-și crească cucul singur puii, de ce să exploateze micile păsărele. Jos cu exploatatorii! și-au zis atunci utemiștii și au trecut la treabă: au parcelat câmpurile cu crânguri și lunci, au căutat ouă de cuc în cuiburile păsărelelor prin tufișuri și mărăcini, au stabilit traseele de zbor ale cucilor și le-au pus nume, i-au fugărit să nu mai cânte, ba, au împărțit văzduhul pe brigăzi, într-un efort de privatizare prin dreptul primului venit, lansând și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
impozit pe acești bani, s-a plătit și pentru sănătate!), s-a înghițit hapul, dar nu ar trebui întinsă coarda, că se poate rupe și s-ar putea să te plesnească peste ochi, de-ai să vezi stele verzi și păsărele ciripind, ca Pluto. Guvernul alege căile cele mai comode pentru a face rost de bani: dintr-un condei (curat condei, domnu Boc!) trece de la bugetul amărâților la bugetul general câteva zeci sau sute de milioane, fără bătaie de cap, în loc să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
oricând renunțarea la idea nefericită de a-i “normaliza”. Într-o lume a auzitorilor în care majoritatea oamenilor nu pot să-și imagineze “cum este să fii surd”, să nu poți auzi atât de multe lucruri importante: foșnetul vântului, ciripitul păsărelelor, zgomotul străzii, scâncetul copilului, râsul sănătos, țipătul de teamă, corul instrumentelor musicale, glasul dulce al mamei, șoapta de dragoste a ființei de lângă tine, comunitatea surzilor are coerență și simțul propriei identități. Cel mai important în contextul cumunității surzilor este faptul
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
în sunete și cuvinte așa cum o putem face noi ,,ceilalți”, cei cărora Dumnezeu ne-a dat acest dar. Dar vremurile au evoluat și mintea omului a născocit metode și aparate care să deschidă și acestora poarta spre lumea ciripitului de păsărele, vorbelor mamei, melodiei și dansului tineresc, râsului copilăresc. Există mai mult de 500 de milioane de oameni pe glob care au o deficiență auditivă. Se estimează că în anul 2015 acest număr va ajunge la 700 milioane. Motivul principal pentru
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
prind vopselele Toamnei. Se preling până jos pe covorul de frunze, frunze ce strălucesc ca niște monede din aur și bronz. După ce a răcorit natura cu o ploaie rece, regina mândră în culoare a așezat pe firul de telegraf câteva păsărele ca un șirag de mărgeluțe. În caleașca ei, Toamna a adus și daruri multe : fructe, legume, flori și semințe. Seara începuse să-și lase valurile negre deasupra orașului. Amurgul violet al toamnei este ca un mister, ascunzând plopii în siluete
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
siluete de fantasme. Luna ca o vatră de jăratec își oglindește razele în apele lacului, închizându-și pleoapa peste corneea nopții. Este o liniște care te-ndeamnă la visare. Serile se scurg încet-încet, zilele sunt din ce în ce mai triste, neîndulcite de cântecul păsărelelor. Toamna poposește în împărăția visării, căci frunzele pică de somn, cerul picură. Alina-Georgiana Dumitriu AMURG DE TOAMNĂ Seara este caldă. A apărut prima stea, luceafărul. Rând pe rând stelele se văd pe cer ca niște felinare ce luminează orașul. Toamna
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
revarsă pe pământ. Soarele își trimite cu dăruire razele. Din grădină, se înalță aburi moi. Pe lângă unele garduri, pământul și furnicile ies la soare. Junele flori de primăvară : ghiocei, viorele, brebenei și toporași răzbat prin frunze uscate, arătându-și drăgălășenia. Păsărelele își dreg glasul în luncă. Multe au venit de departe. Rândunica un zidar neîntrecut, își culege pământ moale, îl amestecă cu firișoarele de iarbă sau paie și își clădește cuibul. Cucul, un solist vestit, își caută fratele pierdut : Cu cu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
aurii. Frunzele ruginii ale copacilor cad una câte una, formând un covor foșnitor. Miroase a pământ ud după ploile din ultima vreme. Izvorul suspină, iar codrul tace. Bolta și-a cernit năframa cu steluțe ca niște lacrimi de argint. Somnoroase, păsărelele adorm în pomii dezgoliți. Umbre prelungi se întind pe trotuar. Mândra lună risipește din întunericul nopții raze blânde ce acoperă pământul. Liniștea coboară, iar noaptea vine cu moș Ene pe la gene, închizând ochii copiilor. Noapte bună, copii ! AMURG DE TOAMNĂ
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
zi de toamnă. M-am gândit să fac o plimbare în pădure. Totul mi se părea pustiu: copacii erau goi, dar peisajul mi se părea simbolic. Frunze argintii erau la tot pasul, numai că lipsea ce era mai frumos : cântecul păsărelelor. Adia un vânt de toamnă care ducea frunzele de ici-colo. Razele de aur ale soarelui nu mai aveau puterea să încălzească. Cu timpul se va pierde tot, chiar și frunzele ruginii. Căci va veni iarna. În pădure, toamna nu este
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
sub bogăția recoltelor. Ziua începe să se micșoreze, noaptea devine mai lungă , timpul se răcește și începe să plouă din ce în ce mai des. Când se așterne întunericul, liniștea este deplină, tăcere de mormânt. Lucian Ambăruș BINE AI VENIT, PRIMĂVARĂ ! A sosit primăvara. Păsărelele au venit. Soarele își face loc printre norii cenușii, trimițând câteva raze spre întinderile albe. O rază de soare a topit plapuma de nea. Dinspre câmpie, aburi ușori se ridică, ducând spre cer unda vie a pământului reavăn. Ghioceii, victorioși
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
în sfârșit toamna. S-a așezat încet plapuma caldă de frunze. Miroase a pământ reavăn după ploile din ultima vreme. Izvoarele încă mai suspină, dar codrul tace. Bolta și-a cernit năframa cu steluțe ca niște lacrimi de argint. Somnoroase, păsărelele adorm în pomii dezgoliți. Umbrele prelungi se întind pe trotuar. Priveliștea e încântătoare.În fața ochilor, apar nuanțe de culori diferite care îți încântă vederea. În serile cu lună plină și cer senin presărat cu mii de stele, se aude strigătul
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și animale. Te surprinde mai ales abundența insectelor și păsărilor ; pretutindeni vezi fluturi, gândaci, bondari și greieri. În pădure cântă pițigoiul cu notele sale curioase. Ce plăcut este ca într-o zi frumoasă de primăvară să asculți trilurile melodioase ale păsărelelor ! Alexandru Ruja NOAPTE DE VARĂ Noaptea se lasă molcom ca o pânză întunecată.Încep a se vedea stelele cele strălucitoare. Ele sunt candelabrul uriaș al cerului, iar râul se aude curgând încetișor și lin. Luna galbenă ca un bostan se
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
aurii. Frunzele ruginii ale copacilor cad una câte una, formând un covor foșnitor. Miroase a pământ ud după ploile din ultima vreme. Izvorul suspină, iar codrul tace. Bolta și-a cernit năframa cu steluțe ca niște lacrimi de argint. Somnoroase păsărele adorm în pomii dezgoliți. Umbre prelungi se întind pe trotuar. Mândra lună risipește din întunericul nopții raze blânde ce acoperă pământul. Liniștea coboară, iar noaptea vine cu moș Ene pe la gene, închizând ochii copiilor. Noapte bună, copii ! CAP. II ANIMALE
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
presurile, coțacii, privighetorile când se depărtează de cuiburi. Și vine cuculeana mută și își părăsește oul în casă străină. Aici va crește puiul lor, se va face mare și voinic, îi va arunca jos din cuib pe puii pământului și păsărelele vor hrăni o namilă de cuc, fără să priceapă că le-a distrus familia... Dar cucul e pasăre sfântă pentru țăranii mei frumoși... „Și, până la urmă, cine a furat vacile lui Tică?”, întreb eu cu gândul că mă prinde noaptea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în sfârșit" îi permite naratorului să recapituleze întregul paragraf (cam la fel cu "pe scurt" sau "în final"), dar nu poate fi atribuită personajului: Cânta deseori cu voce scăzută o romanță de-a doamnei Lerat, plină de flori și de păsărele, înduioșându-se până la lacrimi, întrerupându-se ca să-l cuprindă pe Georges într-o îmbrățișare pătimașe, pretinzându-i jurăminte de dragoste eternă. În sfârșit, era proastă, cum o recunoștea ea însăși, când amândoi, redeveniți camarazi, fumau țigări pe marginea patului, în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]