1,249 matches
-
aibă încredere nici în sine însuși, nici în miniștrii săi, ci ar dori să-și atragă drept sfătuitoare Biserica însăși, participînd cu credincioșie la conciliile acesteia 256. 118. Dar eu zic chiar mai mult: libertatea Bisericii de a-și alege Păstorii ține de adevăratul interes temporar al principelui. Acest lucru pare un paradox ca prim aspect, și așa au considerat pînă în acest moment și oamenii politici. Dar, făcînd considerații mai înalte și un calcul mai extins și mai profund al
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ar fi cu siguranță subiect de atît de mare invidie și nu ar ațîța spiritele! 61 În scrisorile Sfîntului Ignațiu către diferite Biserici este recomandată în mod special această unitate și supunere a poporului și Clerului față de Episcopul care îi păstorește. În scrisoarea adresată lui Tralliani, este preamărită desăvîrșita supunere față de Episcopul Polibiu, pe care îl elogiază, spunînd că "este oglinda acelei iubiri care domnește în ucenicii săi; pînă și înfățișarea sa poartă o mare învățătură; marea sa blîndețe este puterea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
că profesorii și studenții erau toți Clerici, și mulți beneficiau de acestea, dar fără vreo posibilitate de a-și exercita rînduielile și funcțiunile în afara Bisericilor lor. Ei nu au învățat nimic practic despre propovăduire, despre administrarea Sacramentelor, despre cum să păstorească sufletele. Experiența le-ar fi fost necesară în propriile lor țări, unde ar fi putut lucra sub îndrumarea Episcopilor și preoților și le-ar fi urmat pilda. Profesorii învățați din universități erau teoreticieni puri care aveau mult timp pe care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
un om foarte interesant, iubitor de artă, supranumit și Mecena artei din Caraș-Severin. Avea o mustață răsucită, precum și un păr foarte lung, aproape sur, care îi acoperea umerii. Dânsul ne asigura cazarea și masa în diverse locații pe care le păstorea, cum ar fi hoteluri, moteluri, etc., iar noi plăteam în tablouri pe care le lăsam în contrapartidă. În Gărâna în acel an, tabăra de pictură naivă era mixtă, adică pictori amatori împreună cu pictori profesioniști, cum sar zice, cei cu studii
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
asigurare pe viață?... Oare nu v-a spus expres contrariul? Nu v-a avertizat că vă trimitea ca pe un miel în mijlocul lupilor?... Cel de la care avem învățătura și exemplul, imitatorii Căruia ne place să fim numiți și ne numim păstori, venind pe pământ ca să-și îndeplinească misiunea, a pus vreo condiție ca să-și asigure viața?... Iar dumneavoastră nu știți că suferința pentru dreptate e victoria noastră? Și dacă nu știți asta, atunci ce predicați? Ce fel de învățător sunteți? Care
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
totul și cu totul specială. Practic, nicio‑ dată nu fuseserăm plătiți la Opinia studențească. Nici nu ne puneam problema să fim plătiți. Eram studenți. Numai șeful nostru de la Cultură, Valeriu Gherghel, era plătit ca un fel de instructor să ne păstorească pe noi pe acolo, el, un băiat de mare cultură, era însă de partea noastră, și nu a cenzurii. Cu Cronica aveam o relație mai profesio‑ nală. FĂceam recenzii ca student, mai ales la noua școală franceză de istorie, se
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Dodani. Am fost și eu o dată invitatul lor la petrecerea de fiecare an a alba nezilor În pădurea Bănesii, În ajunul zilei Sfinților Împărați Constantin și Elena, cu miei fripți, cu brânză nouă, ridichi și ceapă verde, amintind traiul lor păstoresc de acasă, al boboștarilor, și cu tot ce aveau mai de lauda pivnițelor lor. Numai la asemenea petreceri și prin familii mai vorbeau Încă limba lor de veche obârșie tracă. Tot În mahalaua noastră și În curtea copilăriei mele, erau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
instruire. Dezvoltarea profesională este un proces complex, având ca obiectiv însușirea cunoștințelor utile, prezente dar și viitoare. Formarea este complexă cuprinzând: calificarea profesională, perfecționarea, specializarea, formarea prin experiență și informarea profesională. De-a lungul anilor activitatea noastră profesională a fost „păstorită” și ridicată ștacheta prin profesionalismul și rigoarea cu care domnul Teodor Pracsiu - inspector pe biblioteci - a îndrumat-o cu multă competență și spirit de breaslă. Bibliotecarii sunt actorii principali implicați în procesul formativ-informativ al altora, dar au nevoie ei înșiși
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
Alba Iulia și să fie hirotonit preot la 8 decembrie 1954. A funcționat ca vicar parohial în diferite parohii, iar în 1977 a fost numit paroh la Câmpina. În 1979 ia în primire parohia Cioplea din București pe care o păstorește până la pensionare, în 1990. În noua calitate, vine profesor la Nisiporești și apoi la Roman, în Seminarul Franciscan. Actualmente activează în parohia din Galați. (cf. Pr. Gheorghe Pătrașcu, Zile de încercare și de har) Înțelepciunea celor mici Într-o zi
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Cozmești și Muncel. Astăzi primele patru filiale de pe atunci, sunt parohii administrate de preoți diecezani. În luna aprilie 1954, sub același titlu - am fost transferat la parohia Huși având ca parohi mai întâi pe Pr. Gheorghe Ciuraru, diecezan, și amândoi păstoream la Huși, parohia din Corni, capela surorilor misionare franciscane din orașul Huși și filialele orașului: Bârlad și Vaslui. După Pr. Ciuraru, a venit ca paroh Pr. Francisc Simon (OFMConv.) pe timpul căruia au activat împreună cu mine mai întâi Pr. Francisc Vârgă
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Părintele Alexandru a știut să „încânte” și autoritățile civile, spre a obține autorizația de construcție în plin regim comunist, - și inimile credincioșilor ca să-și dea contribuția bănească precum și a brațelor, reușind să ridice o adevărată catedrală în localitatea ce o păstorea. Ba, după terminarea acesteia, a reușit să construiască o frumoasă biserică și în filiala Trebeș, devenită apoi parohie de sine stătătoare. Tactul și îndemânarea în a lucra cu sufletele i-au atras aprecierea și stima credincioșilor săi, care la moartea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mine și am mers în com. Beliu, jud. Bihor, unde am dat ajutor preotului greco-catolic de acolo. Dar n-am stat mult timp la Beliu, căci la 1 ianuarie 1945 am fost numit paroh pentru satul Drăgești, jud. Bihor unde păstoreau frații noștri franciscani de rit greco-catolic. Aici am funcționat până în anul 1948, luna octombrie, ziua 3, când, venind hoardele barbare de comuniști ca să trecem de la religia greco-catolică la cea ortodoxă am fost nevoit să părăsesc parohia, după ce mai întâi am
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Minori Conventuali. Eram paroh al bisericii și mănăstirii catolice „Sf. Cruce” din Luizi-Călugăra. Sistemul comunist care se instala la putere tot mai simțit în anii 1948-49-50 a socotit că noi franciscanii suntem un pericol pentru reușita instalării în rândul populației păstorite de noi. De aceea, a pus la cale arestarea părintelui Dr. Anton Bișoc, paroh de Săbăoani, care era și Superiorul nostru Provincial; a arestat pe Pr. Dr. Dumitru Lucaci, Rectorul Academiei Teologice „Sf. Bonaventura” din Luizi-Călugăra, precum și pe preoții Anton
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
hramul sfinților vestiți și pretutindeni lăudați și înaintemergători Apostoli Petru și Pavel de către iubitorul de Dumnezeu și strălucitul Domn Io Duca Voievod al întregi Moldove, spre mântuirea sufletului său, fiind patriarh al sfintei cetăți a Ierusalimului Domn Domnu Dositei și păstorind Preasfințitul Mitropolit al Moldo-Vlahiei Domn Domnu Dosoftei, în anul de la zidirea lumii 7180, iar al întrupării 1672.” Dă-mi voie să-ți mai spun că la 10 iunie 1672 Sultanul Mahomed al IV-lea, pornit împotriva polonilor, își stabilise tabăra
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
afirmare socială, de bombasticul literar, de calita tea găunoasă de „scriitor“, de textele „importante“, cu miză existențială sau morală, le-a rămas și eu o consider esen țială pentru o întreagă generație. Cei mai mulți dintre oamenii tineri pe care i-am „păstorit“ eu, ca și alții, foarte mulți, din aceeași promoție, deși foarte buni, unii străluciți, n-au reușit să se impună în literatura de azi. Motivul esențial este lipsa oricărei dorințe de a se impune. Solitari, cu oroare de viața literară
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mină - la minele de aur din Apuseni - și avea praf de siliciu în plămîni, silicoză adică. Asta se pare că oferă un mediu favorizant pentru cancerul pulmonar. În plus, prin anii ’50, a lucrat și într-o mină de uraniu, păstorită de ruși. Faptul că mina era sub ruși nu e relevant, dar că minerii manipulau zăcămîntul de uraniu fără nici o protecție - asta deja mi se pare o chestie care trebuie luată în seamă cînd e să vorbim de Moșu. Moartea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
timpuri istorice ne povestește de Asoldi de Sviatoslav și Pereiaslav care au făcut expediții cătră sud. Amintiri despre aceștia au rămas în Dobrogea (vezi Priveliști Dobrogene). La Kiev Lavra Pecevska, soborul Sfânta Sofia și amintirile mitropolitului Petru Moghilă, care a păstorit aici și a fost unul dintre scriitorii însemnați bisericești, lângă cei laici: Dimitrie Cantemir, Antioh Cantemir și Spătarul Milescu, primul ambasador la Kitai, în vremea țarului Alexei, tatăl lui Petru cel Mare. Însoțitorul de la Inturist Cernogorov ne povestește că în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
informații despre știucă și costrăș okuna. Ivan Ivanovici mi-a povestit o legendă despre lacul de la Soci în Caucaz. În vremea de demult acolo se găsea o regiune secetoasă, în care viețuiau greu oameni năcăjiți, în cea mai mare parte păstori. Le lipsea acelor năcăjiți apa, pe care o aduceau de la mari depărtări, în burdufuri, pe spatele asinilor. Într-un rând a intrat în acel loc depărtat și pustiu un imam bătrân, ca să cerceteze pe binecredincioșii lui Mahomet. Localnicii l-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și localnicii de aici m-au alungat. Din puținul ce am, bea și-ți potolește arșița, părinte, l-a îndemnat copila. Dar tu ce-ai să faci, suflet bun? O să rabd două zile, până ce mi-a veni partea aici, unde păstoresc aceste oi și capre. Bătrânul a binecuvântat-o, apoi a întrebat-o: Cum te chiamă? Mă chiamă Rița, părinte. Ascultă, Rița, cuvintele mele. Asupra acestor locuri unde oamenii nu mai cunosc omenia și mila, Domnul Dumnezeu își va trimite urgia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ezită să o retrocedeze Bisericii noastre Greco-Catolice, renăscută după un aspru martiriu politic și de credință care a durat o jumătate de secol!Ă. Mici, mărunți și curajoși preoți de țară - unul dintre ei, unchiul meu, Valentin Pintea, care a păstorit șaizeci de ani comuna Satu-Lung, este Închis de treisprezece ori de Unguri! - veniți de pe valea Izei, din Maramureș, probabil la Începutul secolului nouăsprezece. Eu, din păcate, nu „am veste” decât despre tatăl bunicului meu, preotul Avram Breban, și aș fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
au venit, i-am urmat cu sfințenie sfatul, atât în ceea ce privește "bidonașul", cât și geanta! La 25 de ani eram june asistent universitar! Numai soclul îmi lipsea ca să fiu statuie, atât de mândru eram. Catedra al cărei nou membru devenisem era păstorită de profesorul P.J., un bărbat înalt, impozant, inteligent, pe atunci în vârstă de 50-55 de ani. Colegi îmi erau alți 5 asistenți, doi conferențiari și un lector. Ne întruneam în plen o dată pe săptămână, vinerea, ca să discutăm teme de curs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Direcției Presă. În scurt timp aveam să fiu familiarizat și cu unele "facilități" oferite salariaților, respectiv un punct medical, un cabinet stomatologic și un bufet-alimentară, toate aflate într-o clădire peste drum. La vremea intrării mele în MAE, instituția era păstorită de Corneliu Mănescu, încă în perioada sa de glorie, în fața căruia tânărul secretar general al partidului, Nicolae Ceaușescu, mai păstra o doză de respect, care în anii ulteriori s-a degradat treptat, până la scoaterea sa din funcție și trecerea "pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
viitoare. Găsim cu cale că nu putem încheia capitolul privitor la așezarea satului fără să vorbim despre o frumoasă poveste a unei drumeții pe crestele Făgărașului la vreme de iarnă, auzită de la preotul paroh Ilarie Budac, în vremea în care păstorea pe binecredincioșii satului Oprea. Cică într-o însorită duminică de august din 1965, către sfârșitul slujbei religioase din ziua aceea, o foarte distinsă doamnă, la o vârstă mai mult decât venerabilă, a intrat în biserica din Oprea, s-a plasat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
presupus că acest sat să nu fi avut o biserică cu preot atunci în 1722, având în vedere că numărul acestora, provenind din iobagi era destul de mare, mai ales că tot Ștefan Meteș ne spune că la 1733 la Streza păstorea un popă unit Iuăn cu biserică și 40 de familii (Bunea, Episcopul Klein pag. 367), după cum la 1750 satul tot e ortodox cu 2 preoți, o biserică și 355 suflete (Rev. Transilvania 1901, pag. 245). La 1761, anul marelui dezastru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în primire de tânărul și foarte eruditul absolvent al facultății de teologie din Sibiu, preot Lucian Bunea care după un număr de ani s-a mutat la Arpașul de Sus lăsând locul mai tânărului său coleg, preot Radu Farcașiu.care păstorește și azi, la data editării prezentei monografii, n.a.) La strana acestei biserici, (își continuă sfinția sa discursul aniversar, n.a.) au cântat laudă lui Dumnezeu după rânduiala noastră ortodoxă mulți cântăreți. Pe cei mai vechi îi știm după însemnările pe care ni
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]