3,219 matches
-
economie Cristian Păun, contributor Republica și director Executiv al Societății Române de Economie, a vorbit, într-un interviu pentru Republica.ro, despre ce efecte va avea Brexit-ul asupra românilor din țară și din Marea Britanie, asupra UE și a Regatului Unit. Păun consideră că proiectul european are nevoie de o reformare din rădăcini de care se vorbește de multă vreme. Britanicii se pare că nu mai au răbdare și oarecum bine fac, este de părere profesorul de economie. „S-ar putea ca
„Ruptura dintre funcționarii de la Bruxelles și cetățenii europeni e tot mai evidentă. Britanicii n-au mai avut răbdare și oarecum bine fac” () [Corola-blog/BlogPost/338670_a_339999]
-
Până la urmă, Marea Britanie nu pleacă nicăieri. Poporul britanic nu părăsește planeta. Vor rămâne în continuare acolo unde sunt și vor avea un interes clar să coopereze cu toată lumea. Inclusiv cu cei pe care acum îi părăsesc”, este de părere Cristian Păun. Îți recomandăm Lor li s-a urât cu binele, cum nouă ni s-a urât cu răul Interviul acordat Republica.ro de profesorul de economie, Cristian Păun. - Ce implicații poate avea rezultatul votului la referendumul din Marea Britanie? -Efectele Brexit pot
„Ruptura dintre funcționarii de la Bruxelles și cetățenii europeni e tot mai evidentă. Britanicii n-au mai avut răbdare și oarecum bine fac” () [Corola-blog/BlogPost/338670_a_339999]
-
toată lumea. Inclusiv cu cei pe care acum îi părăsesc”, este de părere Cristian Păun. Îți recomandăm Lor li s-a urât cu binele, cum nouă ni s-a urât cu răul Interviul acordat Republica.ro de profesorul de economie, Cristian Păun. - Ce implicații poate avea rezultatul votului la referendumul din Marea Britanie? -Efectele Brexit pot fi analizate din trei direcții. Să începem cu efectele asupra Marii Britanii. Pe de o parte Marea Britanie ar putea avea o problemă pentru că renunță la accesul liber la
„Ruptura dintre funcționarii de la Bruxelles și cetățenii europeni e tot mai evidentă. Britanicii n-au mai avut răbdare și oarecum bine fac” () [Corola-blog/BlogPost/338670_a_339999]
-
Rotaru Aurelian CNCS-24-192 Membru 6 Bálint Markó CNCS-24-193 Președinte 7 Orbeci Cristina CNCS-24-199 Vicepreședinte 8 Toma Ionuț-Ovidiu CNCS-27-200 Membru 9 Nistor Ionuț CNCS-24-176 Membru 10 Călin Manuela CNCS-23-167 Membru 11 Andruh Marius-Carmen CNCS-24-181 Membru 12 Oprean Coriolan-Horațiu CNCS-24-182 Membru 13 Păun Paul-Andrei CNCS-24-187 Membru 14 Popescu Irinel CNCS-24-197 Membru 15 Timotin Dan-Grigore CNCS-24-198 Membru 16 Lițescu-Filipescu Simona-Carmen CNCS-24-168 Membru 17 Fierăscu Radu-Claudiu CNCS-24-169 Membru 18 Florea Mihaela CNCS-24-177 Membru 19 Lupu Nicoleta CNCS-24-196 Membru 20 Vilag Valeriu-Alexandru CNCS-16-145 Membru 21 Rădoi
ORDIN nr. 3.037 din 16 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294044]
-
Membri supleanți 1. Matichescu Mirela-Florența, deputat, membru al Grupului parlamentar P.S.D. ... 2. Mărginean Lucian, senator, membru al Grupului parlamentar P.S.D. ... 3. Dîrlău Andrei-Emil, senator, membru al Grupului parlamentar A.U.R. ... 4. Varga Glad-Aurel, senator, membru al Grupului parlamentar P.N.L. ... 5. Păun Ana-Cynthia-Ioana, senator, membru al Grupului parlamentar U.S.R. ... 6. Kovács Maté, senator, membru al Grupului parlamentar U.D.M.R. ... 7. Csillag Andrei, deputat, membru al Grupului parlamentar P.O.T. ... ... -----
HOTĂRÂRE nr. 14 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295338]
-
1564-Secundar 1563-Principal 1981. Pătrășcanu Mihail-Radu În funcție 1306-Principal 1982. Pătrășcanu Theodor-Vlăduț În funcție 1306-Principal 1983. Pătrașcu Carmen Oana În funcție 1213-Principal 1984. Pătrașcu Ioan-Gabriel În funcție 951-Principal 1985. Pătrașcu Mariana-Violeta În funcție 1143-Principal 1986. Pătrașcu Petre În funcție 711-Principal 1987. Păun Andreea În funcție 597-Principal 1988. Păun Andreea În funcție 565-Principal 1989. Păun Mariana În funcție 702-Principal 1990. Păun Nicolae În funcție 1567-Principal 1991. Păun Picu În funcție 779-Principal 780-Secundar 1992. Păușan Delia În funcție 854-Principal 1993. Pavăl Doina Suspendat (Art.
ANEXĂ din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296518]
-
funcție 1306-Principal 1982. Pătrășcanu Theodor-Vlăduț În funcție 1306-Principal 1983. Pătrașcu Carmen Oana În funcție 1213-Principal 1984. Pătrașcu Ioan-Gabriel În funcție 951-Principal 1985. Pătrașcu Mariana-Violeta În funcție 1143-Principal 1986. Pătrașcu Petre În funcție 711-Principal 1987. Păun Andreea În funcție 597-Principal 1988. Păun Andreea În funcție 565-Principal 1989. Păun Mariana În funcție 702-Principal 1990. Păun Nicolae În funcție 1567-Principal 1991. Păun Picu În funcție 779-Principal 780-Secundar 1992. Păușan Delia În funcție 854-Principal 1993. Pavăl Doina Suspendat (Art. 42 alin 1 lit. h) la
ANEXĂ din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296518]
-
funcție 1306-Principal 1983. Pătrașcu Carmen Oana În funcție 1213-Principal 1984. Pătrașcu Ioan-Gabriel În funcție 951-Principal 1985. Pătrașcu Mariana-Violeta În funcție 1143-Principal 1986. Pătrașcu Petre În funcție 711-Principal 1987. Păun Andreea În funcție 597-Principal 1988. Păun Andreea În funcție 565-Principal 1989. Păun Mariana În funcție 702-Principal 1990. Păun Nicolae În funcție 1567-Principal 1991. Păun Picu În funcție 779-Principal 780-Secundar 1992. Păușan Delia În funcție 854-Principal 1993. Pavăl Doina Suspendat (Art. 42 alin 1 lit. h) la cerere formulată în scris) - 1994. Pavel
ANEXĂ din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296518]
-
În funcție 1213-Principal 1984. Pătrașcu Ioan-Gabriel În funcție 951-Principal 1985. Pătrașcu Mariana-Violeta În funcție 1143-Principal 1986. Pătrașcu Petre În funcție 711-Principal 1987. Păun Andreea În funcție 597-Principal 1988. Păun Andreea În funcție 565-Principal 1989. Păun Mariana În funcție 702-Principal 1990. Păun Nicolae În funcție 1567-Principal 1991. Păun Picu În funcție 779-Principal 780-Secundar 1992. Păușan Delia În funcție 854-Principal 1993. Pavăl Doina Suspendat (Art. 42 alin 1 lit. h) la cerere formulată în scris) - 1994. Pavel Corina În funcție 1310-Principal 1995. Paveliu
ANEXĂ din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296518]
-
În funcție 951-Principal 1985. Pătrașcu Mariana-Violeta În funcție 1143-Principal 1986. Pătrașcu Petre În funcție 711-Principal 1987. Păun Andreea În funcție 597-Principal 1988. Păun Andreea În funcție 565-Principal 1989. Păun Mariana În funcție 702-Principal 1990. Păun Nicolae În funcție 1567-Principal 1991. Păun Picu În funcție 779-Principal 780-Secundar 1992. Păușan Delia În funcție 854-Principal 1993. Pavăl Doina Suspendat (Art. 42 alin 1 lit. h) la cerere formulată în scris) - 1994. Pavel Corina În funcție 1310-Principal 1995. Paveliu Ileana În funcție 542-Principal 1996. Pavlicu
ANEXĂ din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296518]
-
Național „Permanentele unei biografii eroice”, Albă Iulia, 2000 • Premiul și Medalia pentru critică literară „Duiliu Zamfirescu”!, Focșani, 2000 • Diplomă de Excelență pentru întreaga activitate oferită de Asociația Epigramiștilor olteni prin domnul ambasador Petre Gigea-Gorun. • Premiul OPERA OMNIA oferit de acad.Gh.Păun. • DIPLOMĂ PREMIULUI I la Concursul Internațional de Poezie STARPRESS, 2010, pentru românii din întreaga lume. • DIPLOMĂ și TROFEUL DE EXCELENȚĂ la Festivalul Internațional” Mihai Eminescu-Poet Național și Universal“, oferite de către Universitatea” Al.I.Cuza“, Facultatea de Litere, Iași, pentru lucrarea
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
pentru întreaga sa excepțională creație literară, oferită de Asociația Internațională „Publius Ovidius Nașo - Sodalitasd Ovidiana”, pentru promovarea umanismului, semnată de Acad. Prof. Grigore Tănăsescu • Premiul OPERA OMNIA acordat de Fundația Petre Ionescu-Muscel și revista Pietrele Doamnei, prin domnul academician Gh.Păun. Al. Florin Țene a primit 56 de Premii și Diplome naționale și internaționale pentru activitatea sa literară și de promotor cultural. Opera: • 1-Ochi deschis, versuri, editura Litera,1974, București • 2-Fugă Statuilor, poeme, editura Litera, l979, București • 3-Nucul dintre două veacuri
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
indiferență, dar poate fi și o avangardă, un pretext pentru un nou început, un impuls pentru ca locuitorii să înceapă să își panseze orașul. Despre proceduri de diagnostic și soluții-surpriză în orașele României contemporane am stat de vorbă cu arh. Ilinca Păun Constantinescu, asistent universitar la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu (UAIUM) și bursieră a Colegiului Noua Europă. Ea este și curatorul expoziției „Orașe românești în declin” pe care o puteți explora la Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) până pe
O arhitectă a mers în 60 de orașe românești abandonate ca să caute un tratament la depresia postcomunistă () [Corola-blog/BlogPost/338303_a_339632]
-
mediului bancar. Legea prevede că împrumuturile în franci elvețieni se convertesc în lei la cursul de la data încheierii contractului. Conversia se realizează prin act adițional, iar costurile creditului convertit în lei vor fi negociate cu consumatorul. Profesorul de economie Cristian Păun a declarat, într-un interviu acordat Republica.ro, că deși aparent legea face „dreptate" unora, în realitate va transfera „ilogic și nemeritat” costuri către toți ceilalți din piață. „Dezechilibrul va genera clar și o reacție a celor împrumutați în lei
Efectele cadoului pe care parlamentarii l-au dat celor cu credite în franci elvețieni: leul se va deprecia. „Urmează creditele în euro /dolari” () [Corola-blog/BlogPost/338765_a_340094]
-
nemeritat” costuri către toți ceilalți din piață. „Dezechilibrul va genera clar și o reacție a celor împrumutați în lei, care au avut comportamentul normal în piață, care se vor vedea discriminați. Ce mai... Un haos total”, este de părere Cristian Păun. Îți recomandăm Când Parlamentul se unește în prag de alegeri: legea conversiei creditelor în franci elvețieni a trecut cu unanimitate de voturi și merge pe masa președintelui Ați afirmat că s-ar deschide o cutie a Pandorei dacă legea conversiei
Efectele cadoului pe care parlamentarii l-au dat celor cu credite în franci elvețieni: leul se va deprecia. „Urmează creditele în euro /dolari” () [Corola-blog/BlogPost/338765_a_340094]
-
moment al ciclului economic, ceea ce este total contraindicat. Repet, rețeta aceasta am implementat-o și în trecut și costurile pe care le-am plătit ca economie, ca societate în ansamblu, au fost foarte mari”, a explicat Ionuț Dumitru. Analistul Cristian Păun spune că majorarea deficitului bugetar peste plafonul de 3 la sută ar putea atrage plata unor penalități către Uniunea Europeană. „Faptul că România face parte din Uniunea Europeană limitează foarte mult spațiul de manevră în ceea ce privește deficitul bugetar și datoria publică și nu
Dumitru, Consiliul Fiscal, despre eventuala majorare a deficitului bugetar: Ar fi un risc foarte mare pe care ni l-am asuma, pretinzând că facem investiții () [Corola-blog/BlogPost/338812_a_340141]
-
nivelul UE? Tocmai pentru că unele țări în trecut au derapat foarte mult - a se vedea Grecia, de exemplu - de la acest echilibru care trebuie să existe între veniturile bugetare și cheltuielile bugetare”, a explicat pentru Republica.ro profesorul de economie Cristian Păun. Păun avertizează că în momentul în care statul acumulează un deficit bugetar, pentru câțiva ani, mult mai mult decât 3 la sută, acest lucru se va reflecta în datoria publică, ceea ce ar face economia românească vulnerabilă la o eventuală criză
Dumitru, Consiliul Fiscal, despre eventuala majorare a deficitului bugetar: Ar fi un risc foarte mare pe care ni l-am asuma, pretinzând că facem investiții () [Corola-blog/BlogPost/338812_a_340141]
-
UE? Tocmai pentru că unele țări în trecut au derapat foarte mult - a se vedea Grecia, de exemplu - de la acest echilibru care trebuie să existe între veniturile bugetare și cheltuielile bugetare”, a explicat pentru Republica.ro profesorul de economie Cristian Păun. Păun avertizează că în momentul în care statul acumulează un deficit bugetar, pentru câțiva ani, mult mai mult decât 3 la sută, acest lucru se va reflecta în datoria publică, ceea ce ar face economia românească vulnerabilă la o eventuală criză. „Nu
Dumitru, Consiliul Fiscal, despre eventuala majorare a deficitului bugetar: Ar fi un risc foarte mare pe care ni l-am asuma, pretinzând că facem investiții () [Corola-blog/BlogPost/338812_a_340141]
-
publică. Dacă depășim acel deficit cu 2-3 puncte procentuale probabil că datoria publică ar sări rapid de 60-70 la sută din PIB și ne-ar face foarte vulnerabili la orice criză care ar putea să vină în perioada următoare”, spune Păun. „Dacă ne vor în afara UE guvernanții nu au decât să scoată România din zona stabilității macroeconomice” În plus, profesorul de economie este de părere că a pleda pentru o majorare a cheltuielilor bugetare ar fi incorect, atâta vreme cât din cauza corupției și
Dumitru, Consiliul Fiscal, despre eventuala majorare a deficitului bugetar: Ar fi un risc foarte mare pe care ni l-am asuma, pretinzând că facem investiții () [Corola-blog/BlogPost/338812_a_340141]
-
guvernanții în momentul de față că nu le-ar ajunge și au nevoie de expandarea deficitului bugetar nu se duc în autostrăzi, ci se duc în salarii și pensii, ceea ce însemnă în final în consum”, susține profesorul de economie Cristian Păun. „Dacă ne vor în afara UE, guvernanții nu au decât să facă ceea ce își propun să facă, adică să scoată România din zona stabilității macroeconomice și din zona echilibrelor macroeconomice pe care le-am câștigat într-adevăr cu greu. Cu mențiunea
Dumitru, Consiliul Fiscal, despre eventuala majorare a deficitului bugetar: Ar fi un risc foarte mare pe care ni l-am asuma, pretinzând că facem investiții () [Corola-blog/BlogPost/338812_a_340141]
-
că ar fi frumos ca în perioada următoare România să fie și mai echilibrată macroeconomic doar că să fie mai echilibrată cu taxe mai mici, or asta nu e posibil cu guvernanți care vor cheltuieli publice mai mari”, crede Cristian Păun. Copreședintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat duminică la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 că un guvern PSD-ALDE va aloca 6 la sută din PIB pentru investiții și va solicita Comisiei Europene o majorare a platonului pentru deficitul bugetar, pentru
Dumitru, Consiliul Fiscal, despre eventuala majorare a deficitului bugetar: Ar fi un risc foarte mare pe care ni l-am asuma, pretinzând că facem investiții () [Corola-blog/BlogPost/338812_a_340141]
-
Europene. Fiscul a fost condus timp de două săptămâni de un președinte interimar, Daniel Diaconescu, după ce fostul șef Gelu Ștefan Diaconu a fost demis de premierul Dacian Cioloș. Diaconu este anchetat în dosarul penal în care sunt implicați deputații Nicolae Păun și Mădălin Voicu. „ANAF trece printr-o reformă la rece, un program finanțat de Banca Mondială cu zeci de milioane de euro, la nivel de proceduri, servere, oameni, legislație”, declara în urmă cu aproximativ o lună și jumătate Dragoș Doroș
Cine este noul șef al ANAF, de unde preia și unde trebuie să ducă Fiscul. „Există sentimentul că unii sunt mai șmecheri” () [Corola-blog/BlogPost/338594_a_339923]
-
supraviețuim”, începe să ne spună primarul din Bozovici. Despre contrabanda cu țigări în clisura Dunării? „Acum doi ani l-au prins pe unul ce a trecut dealurile...De atunci eu nu am mai auzit de vreun caz. Sunt cazuri izolate”. Păun Baba este la al treilea mandat la Primăria din Șopotu Nou, județul Caraș-Severin. Înainte a fost viceprimar. De două ori. „Sunt în primărie din 1996. Mai candidez anul acesta și gata. Vreau să termin ce am început”. Ne enumeră proiectele
„Trece tirul printre munți ca un șarpe lung...” Riscul, câștigurile și pușcăria cărăușului în Rețeaua Underground () [Corola-blog/BlogPost/338612_a_339941]
-
Ilinca Păun a absolvit Institutul de Arhitectură din București (1999). Și-a început cariera în cadrul Colliers în 2000 și a urcat pas cu pas în carieră, ajungând managing director în 2010. Despre momentele dificile, ea spune că sunt întotdeauna binevenite, fiind totodată
Business Days TV [Corola-blog/BlogPost/339766_a_341095]
-
fost perioadă cea mai intensă și care i-a adus cele mai multe satisfacții în cariera de consultanță în vânzări, evaluează ea. Dacă nu și-ar fi construit carieră în domeniul imobiliar, ar fi continuat să practice arhitectură cu siguranta, apreciază Ilinca Păun, “din pasiunea mea pentru design, pentru artă și frumos, cel putin o vreme”. Însă, adaugă tot ea, “știu că la un moment dat aș fi încercat și alte lucruri noi, diferite și incitante”. Acum este preocupată de ideea de a
Business Days TV [Corola-blog/BlogPost/339766_a_341095]