2,281 matches
-
a fost deloc doar un ziar de „interior", ci unul care tot timpul a însuflețit populației conștiința drepturilor de cetățean și datoria ei către patrie. Mărturie stau și cele ce urmează: La 21 iulie 1861 o circulară otomană semnată Aali Pașa către Sublima Poartă, adresa ambasadorului de acolo „copia unui raport al prințului Cuza" care explica starea administrativă a Principatelor, reformele pe care intenționa să le îndeplinească și la ce se aștepta de la Sublima Poartă, ca putere suzerană, în măsură să tragă „băgarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la Școala normală din Ploiești, M. Rădulescu, profesor la liceul din Buzău iar ca noi veniți: Donar Munteanu, Victor Ion Popa, Vasile Voiculescu, Mihai Lungeanu, I.M. Rașcu, I. Valerian, Petru Cancel, căpitanii Iulian Popovici G. Alexandrescu, Mihai Lupescu, Domnișoara Natalia Pașa, G. Pallady, G. Vlădescu Vlad, G. Ponetti, C.R. Crișan, Virgil Duiculesc u, I. Palodă, N. 345 Bogescu... pânʹ la tineretul de astăzi: G. Nedelea, V. Damaschin, Ștefan Cosma, G. Ursu, C. Damaschin, Cicerone Mucenic, M. Panaite, G. Ioniță... care se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ar și rubrica „Însemnări” sau „Răspunsuri” către cititori, deosebit de aglomerată, care, indiferent de dimensiuni, o semna tot Tutoveanu. Nelipsite din cuprins erau „Cronica literară” și „Corespondența literară” În revistă au semnat: G. Tutoveanu, G. Pallady, D. Fărcășanu, Syilvia Pan (Natalia Pașa), Zoe G. Frasin, N.N. Lenguceanu, Virgil Duiculescu, Vasile Damaschin (care răspundea și de grafica publicației, dar a inițiat și susținut rubrica „Discuții literare), Ștefan Cosma, George Nedelea, George Damaschin, Olga Alexa, G. G. Ursu, Z. Letin, N. Bogescu, C. Crișan
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și prof. Ioan Antonovici și Virgil Duiculescu. Apropiați a lui G. D. Rânzescu au fost N.N. Vas iliu și G.V. Botez. În publicație mai semnau: V. Buțureanu, M. Gr. Patriciu, George Pallady, I. Gr. Oprișan, G. Tutoveanu, N . Iorga, Natalia Pașa, Paloda Arcașu ș.a. Cu toate că revista se tipărea la București, în „cuvânt înainte” reținem: ...” Avem cu toții datoria mare de a lucra cu neostenită râvnă la întărirea sufletului național prin cultură, prin chemarea în conștiința generală a ideii de solidaritate și unitate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Dragomirescu, Virgil Duiculescu, George Dumitrescu, Ion Gane, Const. Giorgiade, Const Goran, Lizi Hârscu, N.Iosif, D. Iov, Al.Lascarov-Moldoveanu, A. Mândru, N.N. Manolescu, Ștefan Manole, D.Murărașu, Const. Matievici, M. Mihăileanu, George Nichita, Al.R.Nițulescu, Ion Gr. Oprișan, Natalia Pașa, George Pallady, Ion Palodă, George A. Petre, Const. R. Rarincescu, G.D. Rânzescu, dr. Barbu Solacolu, Ion Sânghiorgiu, Petre Strihan, Zaharia Stanciu V.V. Stanciu, Vintilă Rusu Sirianu, Gh.Tașcă, G. Tutoveanu, G. Talaz, G. Vădescu-Răcoasa, Gr. Vrajă, Romulus P. Voinescu, N.N.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în toamna anului 1598. Otomanii atacau cetatea Oradea. Transilvania era amenințată. Mihai Vodă voia s-o ajute. Dar cum? Sfătuit de ai lui, a hotărât să atace cetatea Vidin, de la Dunăre. Ca să nu-i bănuie planurile, Mihai-Vodă i-a trimis pașei care comanda această cetate douăzeci de care cu daruri. Când a văzut la porțile cetății Vidinului acele care, acoperite cu coviltire de pânză roșie, pașa a ieșit în mare grabă să vadă ce daruri i-a trimis voievodul. Lacom peste
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
să atace cetatea Vidin, de la Dunăre. Ca să nu-i bănuie planurile, Mihai-Vodă i-a trimis pașei care comanda această cetate douăzeci de care cu daruri. Când a văzut la porțile cetății Vidinului acele care, acoperite cu coviltire de pânză roșie, pașa a ieșit în mare grabă să vadă ce daruri i-a trimis voievodul. Lacom peste fire, și-a luat lângă dânsul și multe căpetenii. Se pregăteau să admire darurile, când, spre marea-i uimire, ostașii români au apărut, ca din
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
să admire darurile, când, spre marea-i uimire, ostașii români au apărut, ca din pământ. în care însă nu erau daruri, ci tunuri. Repede, tunarii le-au îndreptat împotriva cetății, iar ostașii au trecut sub sabie toată turcimea din jur. Pașa abia a putut încăleca un cal și-a fugit galop, nebun de groază. Atât de înspăimântat era, încât a lăsat în cort și averile, și straiele. După câteva zile, pașa s-a întors, cu armată multă. Oștenii lui Mihai l-
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
iar ostașii au trecut sub sabie toată turcimea din jur. Pașa abia a putut încăleca un cal și-a fugit galop, nebun de groază. Atât de înspăimântat era, încât a lăsat în cort și averile, și straiele. După câteva zile, pașa s-a întors, cu armată multă. Oștenii lui Mihai l-au așteptat lângă Vidin. S-a încins o bătălie cumplită. Ca de obicei, Mihai-Vodă s-a avântat în luptă și a pătruns adânc în rândurile dușmanilor. Prin pârtia deschisă de
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
în cele din urmă, dă în seama regelui conducerea întregului tea tru de operațiuni militare și astfel, cu un efectiv de 100.000 de o stași, regele trece Dunărea, participă victorios la bătăliile de la Plevna și Grivița iar temutul Osman Pașa capitulează în fața generalului român Mihai Cherchez, fiu al Bârladului. Ulterior, alte victorii românești la Smârdan și Vidin pecetluiesc în bine pentru noi soarta războiului. Numai că pacea de la San Stefano o fac rușii și t urcii, ca și pacea de la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Liceul „Codreanu” din Bârlad - C. Cotoranu, Al. Lascarov Moldovanu, Atanase Mândru, G. Nedelea, Ion Palodă, Gh. Tașcă, G. Vlădescu-Răcoasa, G. Cârjă, D. Iov, I. Valerian, Ioan Antonovici și Virgil Duiculescu, la care s-au adăugat George Tutoveanu, Nicolae Iorga, Natalia Pașa, G. Pallady, I. Grigore Oprișan, M.Gr. Patriciu, N. Buțureanu ș.a., d ar cu un program precis structurat arătat în „Cuvânt înainte”: „Avem cu toții datoria mare de a lucra cu neostenită râvnă la întărirea sufletului național prin cultură, prin chemarea în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Botez, D. Cotoranu, C.Dinu, Mihail Dragomirescu, Virgil Duiculescu, George Dumitrescu, Ion Gane, Const. Giorgiade, Const. Goran, Lizi Hârsu, N. Iosif, D.Iov, Ion Lascarov-Moldovanu, A. Mândru, N.N. Matievici, M. Mihăileanu, George Nichita, Al.R.Nițulescu, Ion Gr.Oprișanu, Natalia Pașa, George Pallady, Ion Palodă, George A.Petre, Const.R. Rarincescu, G.D. Rânzescu, dr. Barbu Solacolu, Ion Sân Giorgiu, Petre Strihan, Zaharia Stancu, V.V. Stanciu, Vintilă Rusu Șirianu, Gh. Tașcă, G.Tutoveanu, C.Talaz, C. Vlădescu Răcoasa, Gr. Veja, Romulus P. Voinescu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Dragomirescu, Virgil Duiculescu, George Dumitrescu, Ion Gane, Const. Georgiade, Const. Goran, Lizi Hârsu, N.Iosif, D.Iov, Al. Lascarov - Moldovanu, A. Mândru, Ștefan Manole, D.Murărașu, Const. Mațievici, M. Mihăileanu, George Nichita, Al. R.Ni țulescu, Ion G. Oprișan, Natalia Pașa, George Pallady, Ion Palodă, George A. Petre, Const C. Rarincescu, dr. Barbu Solacolu, Ion SânGiorgiu, Petre Strihan, Zaharia Stancu, V.V. Stanciu, Vintilă Rusu Șirianu, Gh. Tașcă, G.Tutoveanu, C.Talaz, C. Vlădescu Răcoasa, Gr. Veja, Romulus P.Voinescu, C.Zanc
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a fost deloc doar un ziar de „interior”, ci unul care tot timpul a insuflat populației conștiința drepturilor de cetățean și datoria ei către patrie. Mărturie stau și cele ce urmează: La 21 iulie 1861 o circulară otomană semnată Aali Pașa - către Sublima Poartă, adresa ambasadorului de acolo „copia unui raport al prințului Cuza” care explica starea administrativă a Principatelor, reformele pe care intenționa să le îndeplinească și la ce se aștepta de la Sublima Poartă, ca putere suzerană, în măsură să atragă „băgarea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
învederate, pe când cele ale sufletului ajungând culmea, robesc cu totul pe cel suferitor, și-i răpesc orice simțire"39. Simptomele nebuniei sunt bine cunoscute de mult timp. Dimitrie Cantemir vorbește de prodromele alienării: "În 1705 a fost numit Corburli Ali Pașa în postul de mare vizir; într-o zi, după ce i s-a prezentat ambasadorul Franței, Feriol, vizirul a spus: Acest infidel sau este nebun sau să știți că în scurt timp își va pierde mințile. Și aceasta adause el o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pacea cu Petersburgul. Or, tocmai această ciudată Pace de la București va fi folosită de Rusia pentru a recurge la coruperea diplomaților care negociau: între alții, dragomanul Dimitrie Moruzi, Panaiot, fratele său, Manuc-bei (proprietarul celebrului Han), toți în cârdășie cu Capudan pașa Ramiz. Panaiot Moruzi nu a dat Porții o scrisoare de la Napoleon prin care acesta cerea imperativ "să nu facă pace cu nici un preț" (Alexandru Boldur). Estimp, Kutuzov a pus pe masa tratativelor niște hărți măsluite care ar fi venit, chipurile
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Dimitrie Moruzi. Manuc-bei (și el armean) era atât de abil, încât, numit de sultan domn al Moldovei, a refuzat în favoarea antecesorului Scarlat Callimachi. Și asta fiindcă juca, simultan, și în favoarea Rusiei în timp ce negocia cu partea rusească, din însărcinarea lui Mustafa Pașa. Nu e de mirare că Alexandru I îl decorase, în 1810, cu ordinul "Sfântul Vladimir", gradul III. Cât privește viclenia asimilării părții de sud a celor trei județe, cunoscute ca Basarabia, cu întreaga jumătate estică a Moldovei, aceasta a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
stat care nu-i aparținea), în noua ei înfățișare extinsă abuziv, de către ruși. Dimitrie Moruzi va fi decapitat, pentru înaltă trădare, lângă Șumula, pe 26 octombrie 1812, iar șase zile mai târziu Panaiot, fratele său, la Istanbul, urmându-le Capudan pașa Ramiz, la 25 noiembrie 1813, lângă București, la Colentina. În schimb, Manuc-bei, mai prevăzător, a avut noroc, fugind în Transilvania, iar de acolo la Viena, unde a stat până la încheierea Congresului (1814 1815), după care s-a retras la moșia
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de Rusia a guvernului României? În orice caz, la 5 ianuarie 1877, lucrurile păreau să se mai calmeze. Guvernul României protestase pe lângă Poartă împotriva articolelor 1, 7 și 8 din constituția turcească, având susținere și din partea Austriei și Germaniei. Savfet Pașa a răspuns conciliant, dând asigurări că "Poarta n-a avut niciodată intenția de a modifica poziția escepțională de care se bucură România în puterea tractatelor sale și că constituția otomană nu atinge nici într-un fel drepturile recunoscute ale României
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
puterilor europene, iar pentru România, evacuarea trupelor otomane, schimb de prizonieri și amnistierea celor arestați politic. Cerințele, apoi, priveau diferite probleme de organizare internă, libertate religioasă, drepturi la folosirea limbilor naționale și la cultură proprie etc. Consiliul convocat de Midhad Pașa a respins, în unanimitate, cerințele. În răspunsul final, din 8/20 ianuarie, Savfet Pașa a precizat că Poarta poate conveni asupra unor puncte de detaliu, dar nu și în ce privește numirea guvernatorilor și crearea unei comisii europene de control, căci nu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
arestați politic. Cerințele, apoi, priveau diferite probleme de organizare internă, libertate religioasă, drepturi la folosirea limbilor naționale și la cultură proprie etc. Consiliul convocat de Midhad Pașa a respins, în unanimitate, cerințele. În răspunsul final, din 8/20 ianuarie, Savfet Pașa a precizat că Poarta poate conveni asupra unor puncte de detaliu, dar nu și în ce privește numirea guvernatorilor și crearea unei comisii europene de control, căci nu se cadrează cu "onoarea suveranului". Cum se vede, sultanii și țarii aveau ceva în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
simultan 59. Un protocol de la Londra conține o invitare amicală către Poartă spre a se dezarma. Turcia era împuternicită să trimită un delegat la Petersburg, care "să roage cabinetul de acolo să dispună dezarmarea". Turcia chiar a numit pe Reuf Pașa pentru asta, dar Rusia știa ce știa (25 martie)60. Pesimiștii însă, constată Eminescu, sunt cei care vor avea dreptate, în final. El interpretează jocul ruso-turc prin imaginea binecunoscută a celui dintre Roma și Cartagina: "Cum că între slavi și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
drept răspuns la atitudinea Angliei: "Drept că în realitate era altfel, căci România n-a fost niciodată vasală Turciei; dar în ochii diplomației engleze și a unei părți din jurnalistica austriacă România era ceea ce e și după opinia lui Savfet Pașa: parte integrantă a Imperiului Otoman."74 Aceeași presă ostilă insinuează că România va trece de sub vasalitatea Turciei în aceea a Austro-Ungariei. Eminescu consemnează fidel desfășurarea evenimentelor de pe front și din țară, acțiunile pentru ajutorarea răniților etc., în Curierul de Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
soldații de paradă de altădată armata de la Plevna și de la Grivița. Ei, în fine, proclamau necesitatea de a ne ține legați de Turcia, inventau o pretinsă politică occidentală, care de la 1870-1871 nu mai esista, ei trimeteau la Constantinopol pe Mazar Pașa; ei felicitau sus și tare prin acte publice pe un ministru turc care se împotrivea din toate puterile, cum era datoria lui de turc, estensiunei drepturilor și privilegielor națiunei române guvernate de conservatori."78 Asemenea, ziaristul le amintea că, în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Gábor Medhyanszki), fusese pregătită în secret, în Ardeal, pentru "a întrerupe aprovizionarea și rutele de transport din spatele liniilor românești". Și pentru ca România să fie prinsă ca în clește, un general maghiar, György Klapka, încheiase un acord cu marele vizir Midhat Pașa, pentru ca turcii să distrugă calea ferată și să poată ocupa Bucureștiul, ungurii dându-le românilor lovitura de grație din spate. Viena consimțise la toate aceste mașinațiuni, promițându-i-se o "bonificație" în altă zonă din Balcani. Numai că țarul i-
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]