1,077 matches
-
iar la Iași el reprezintă sursa generatoare a unei sinteze a valorilor, înseamnă vocații, semne, transcendență și creație care clădesc, la un loc, identitatea ieșeană. Și din ea nu lipsește încă fascinația sentimentului de esență sensibilă și afectiv-pozitivă. DE LA GENERAȚIA PAȘOPTISTĂ LA GENERAȚIA TÂNĂRĂ Extrem de interesante sunt definițiile date termenului "generație" de Mircea Vulcănescu, cel pe care Constantin Noica l-a prețuit din multe puncte de vedere. Și nu numai el. Șapte sunt principalele accepții ale termenului: cu sens biologic, sociologic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
biologic, sociologic, istoric, statistic, cultural, psihologic și economic. Generația tânără ar fi a 6-a cunoscută în istoria României moderne, după cele existente în viziunea filozofului și cărturarului Mircea Vulcănescu: generația premergătoare (apărută după revoluția lui Tudor Vladimirescu 1821); generația pașoptistă (care a organizat revoluția politică națională, între care N. Bălcescu, Ion Brătianu, Golescu, Kogălniceanu, Rosetti, Avram Iancu); generația junimistă (reprezentată de intelectuali ai vechii aristocrații Carp, Negruzzi ș.a. la care s-au adăugat cărturari și scriitori ca Maiorescu, Eminescu, Creangă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Iașul medieval, Iașul artei 20 Cetatea trăitoare din și prin cultură 28 De la muzeul de istorie naturală la estetica naturii 34 O medie culturală? 44 Tezaure și priorități de tipărire 47 Lecturile lui Eminescu 52 Iașul sentimental? 63 De la generația pașoptistă la generația tânără 68 Locul ideal? 70 Poezia focurilor lăuntrice 73 Documente bibliofile 76 Pornind de la istoricul Turn al Goliei 79 Palatul în stil gotic flamboyant 81 Cercul care închide și deschide totul 83 Policromie fără egal 85 În atmosfera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Ivănescu: Era toamna spre iarnă, se apropia miezul nopții, îl conduceam pe DON CAESAR spre Casa "Junimii" de la Pogor, la căsuța noastră pentru oaspeți. Avea o cameră rezervată (odaia nr.2, cu vedere princiară spre parcul cu statui, mierle, iarbă pașoptistă). Instituția noastră muzeală se afla în ample lucrări de restaurare. Cimitirul fusese strămutat creștinește. Un șanț enorm, adânc și umed (fulguia bacovian) ne flanca urcarea pe aleea muzeului. Veneam de la o seară culturală densă, dialogată... Întunericul căii de acces îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în alt spațiu, că deși regina Victoria a Marii Britanii murise în 1901, spiritul victorian avea să persiste -, nu numai în plan social.) După o mie nouă sute, în interiorul literaturii noastre, lucrurile evoluează altfel decât în veacul Eminescu Caragiale Creangă, când pleiada pașoptistă, apoi junimismul (în prima lui etapă) sug3erau o anumită coerență globală, un fenomen de raliere socio-culturală. Progresiv, se produc mutații inerente, reacții și tropisme pe un fond de așteptare pe alte temeiuri existențial-istorice. Născuți în același 1871 (concomitent cu Proust
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fi dat, fără întrerupere, poezia. A.B.Știm ce rol important a jucat exilul în trecut.Dar astăzi, ce însemnătate credeți că mai are vocea exilaților? În trecut, dacă ne referim la o istorie mai îndepărtată și anume la epoca pașoptistă, putem spune că exilul scriitorilor și artiștilor români în Occident a pregătit schimbarea ce-a avut loc în patria noastră atunci. Noul exil, cel contemporan, care a ocrotit pe scriitorii români aproape între aceleași coordonate geografice, adică tot în Occident
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
modernismului, și-au dat seama că lipsește ceva, poate o verigă, o vârstă, o biologie ascunsă, în orice caz, o etapă estetică. Poeții noi receptau poezia interbelică printr-un hiat, după ce au fost obligați câtva timp să fie contemporani cu pașoptiștii, care la vremea lor erau foarte moderni (acest din urmă lucru nu li se spunea!). Fluxul istoric al curgerii literaturii devine normal prin reîntregirea acestei generații într-un circuit continuu al sensibilității românești contemporane. Din parcurgerea rândurilor de mai sus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un miros special și neplăcut. E adevărat că lectorii sau foștii noștri lectori, ca și intelectualii de diverse formații și răspândiți pe Întreg teritoriul României, au toate motivele să se simtă dezorientați. Timp de aproape o sută de ani, de la pașoptiștii munteni și junimiștii ieșeni, când marii și luminații boieri se amestecau cu vârfurile scriitorimii, „lumea” privea spre aceștia și aștepta de la ei semnele valorii și ale căii de urmat. România a fost „gândită” și „construită” de marii boieri - unii dintre
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de Goethe, apropo de libertatea socială care „trebuie zilnic recâștigată!”. Generațiile mai tinere de azi nu mai au acea „memorie” a părinților și bunicilor noștri care au luptat și uneori au stat În pușcăriile maghiare, iar alții, vorbesc de intelectualii pașoptiști, Heliade, Bălcescu și alții, au trebuit să ia calea exilului; ei nu mai „simt” emoția fantastică și bucuria insuportabilă, cum o spuneam, a vârfurilor unei populații care se vedea, după secole și sub ochii răutăcioși și cinici ai celor care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
specialiști și minți splendide, spre țări - nu mai calde, ci mai bănoase, mai bogate, cu o civilizație „gata făcută”, Înaltă, unde te poți „pur și simplu acomoda, așeza”! O dezerțiune, de fapt, de la „ideal”, pentru a prelua limbajul și psihologia pașoptiștilor, al lui Eminescu și al ardelenilor luptători, deoarece acești mii și mii de tineri care pleacă, zic ei, frustrați de criza prelungită politică și economică a României, deplângând, ca mulți, greoaia redresare a țării, uită că o „redresare” de o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ales, este amintirea „pribegiei”, dar și a mândriei, a orgoliului de a fi „urmașii Romei”. În sensul cel mai real, adică păstrători nu numai ai limbii latine În frumosul și pitorescul, expresivul, nostru „idiom românesc”, dar și, cum o voiau pașoptiștii și romanticii, păstrătorii și re-animatorii „virtuților latine”; acele calități indiscutabile care au făcut din Romani stăpânii lumii cunoscute atunci și, mai ales, factori de Înaltă civilizație: drumuri, terme, structuri urbane, coduri civile și penale (ce se aplicau cu rigoare!Ă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unui mărunt afacerist, abandonându-se astfel grija colecțiilor scriitorilor naționali și universali, soarta acelor rari și prețioși îngrijitori de ediții și traducători, abandonându-se grija de a „cultiva și ridica norodul”, o misie ce ne vine de la patrioții și europenii pașoptiști și pe care burghezia, constructoare a României moderne a respectat-o! - tinerii, cum spuneam, trebuind „să lupte” ca să-și afirme „nu numai textele, dar și programul literar”... se luptă cu noi, „bătrânii”! Cu noi și cu literatura noastră, încercând, destul de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
supraviețuirea esenței și ființei unui Neam, iubit de Dumnezeu mai ales în ultima sută de ani când, „ni s-a permis” să ne adunăm de pe ambii versanți ai mândrilor Carpați și să ne regăsim în interiorul unor granițe care încă generației pașoptiste și celei a lui Eminescu li se păreau o utopie romantică! Ne-am rănit și mutilat cu siguranță deoarece ne aflam „în interiorul luptei și al lagărului blestemat” și nu o (sau „îl”Ă contemplam de la distanță precum unii domni, asistați
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cu cronicarii moldoveni și munteni, și apoi cu primele producții naive ale unor boieri, cu susținerea unor domni, la curțile lor, a unor scribi sau călători străini, bibliotecari sau „aventurieri”, spirite curioase deschise lumilor de la marginea imperiilor, și-apoi furtuna pașoptiștilor, care au schimbat moda vestimentară, dar au fost și „importatori” de alte reflexe și „mode” culturale străine! Pașoptiștii care s-au amestecat cu romanticii noștri, care, la rândul lor, s-au „lovit”, luptat și „ignorat” uneori cu „modernii” și... toate
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
la curțile lor, a unor scribi sau călători străini, bibliotecari sau „aventurieri”, spirite curioase deschise lumilor de la marginea imperiilor, și-apoi furtuna pașoptiștilor, care au schimbat moda vestimentară, dar au fost și „importatori” de alte reflexe și „mode” culturale străine! Pașoptiștii care s-au amestecat cu romanticii noștri, care, la rândul lor, s-au „lovit”, luptat și „ignorat” uneori cu „modernii” și... toate acestea eu le înșir aici, puțin cam în grabă, deoarece uităm că procesele acestea de edificare și „conștientizare
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ruși! Și, o dată trecută bariera brutală a stalinismului, am reușit nu numai să „supraviețuim”, dar am început chiar - ce miracol! - să sperăm și să luptăm pentru valoare, pentru adevăratele valori, pentru Tradiție, la urma-urmei!, fideli în esență ardelenilor visători, memorandiștilor, pașoptiștilor lui Eminescu de la Putna și tuturor celor care au crezut într-un stat național și într-o cultură majoră, de sunet internațional! Să mi se ierte încă o dată grandilocvența, dar adevărul e că au existat în ultimele decenii comuniste, în ciuda
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mișcării, bat tot mai insistent la ușile Cancelariilor. În 1850, Ion Heliade Rădulescu înmânează Guvernului englez un Memorandum asupra scopurilor ocupației rusești în Principate, arătând că este vorba, de fapt, de o anexare. Asemenea memorii și proteste sunt răspândite de pașoptiști la Paris, la Viena, în Turcia etc. La mijlocul secolului al XIX-lea, planurile imperiale rusești de a ocupa Principatele prind contur în cadrul acutizării problemei orientale. Interesele rusești sunt îmbrăcate în vechea haină, de acum uzată, a „eliberării creștinilor”. În vederea războiului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și schimbarea numelui așezării În Frauendorf, devenită ulterior (1918) Frâua, denumire care s-a păstrat până În 1933, când Prefectura Județului Târnava Mare a hotărât schimbarea denumirii În Axente Sever, În onoarea celui mai reprezentativ fiu al satului, erou Între eroii pașoptiști∗. ∗ Gabor I: Axente Sever, carte deschisă de istorie, cultură și legende, Sibiu, 2001. Comuna este situată, astăzi, În continuarea orașului Copșa Mică (la Începutul secolului era separată), pe șoseaua națională care duce spre urbea Sibiului, paralelă cu linia ferată și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
necesare. Joi, 15 August 1946, ora 1630 am organizat comemorarea a “40 ani de la moartea Prefectului erou Axente Sever”. Pe baza datelor culese anul anterior am prezentat o scurtă istorisire a vieții marelui erou și a rolului său În revoluția pașoptistă. Conferința a fost primită cu deosebit interes. A urmat piesa de teatru Ovidiu Șicană de Basarabescu În care am interpretat rolul atribuit, depășind toate așteptările. Intelectualii satului mă știau ca bun vorbitor și mai puțin bun actor. La ora 2100
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Unii se îmbată cu apă rece, alții se îmbată cu vin. Nici nu știi cum e mai bine, nu?! Dacă Maiorescu a scris despre Eminescu, despre Caragiale și îi invoca pe Creangă ori pe Slavici, negându-i în grup pe pașoptiști, nevăzându-l pe Negruzzi (Costache, nu Iacob), nici pe Nicolae Filimon, cu atât mai puțin pe Macedonski, făcea "cumetrialitate"?! Unde suntem în Europa cu literatura română? Dar cu critica literară românească? Cât mimetism există în eseistica de tip critic din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
om și scriitor. Că face călătorii în străinătate iar e firesc, le face după scenariul odiseic, spre a se întoarce acasă, la ale sale, sigur, cu experiențe și informații noi, care îi vor fi sau nu utile pentru scris. Și pașoptiștii și interbelicii ieșeau cu gândul de a se întoarce și, de regulă, se întorceau. Exilul n-a fost niciodată o fericire pentru vreun scriitor. Sub comunism chiar, fuga din țară era dorită pentru că rămânerea în țară făcea ca și imposibilă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de metodul lui Coue, compari, evaluezi, observi altminteri; numai supralicitezi straiul de fir aurit și... așternut peste țărâna cea grea (vezi numai cu câtă dignitate a deconstruit Liviu Ioan Stoiciu caninele dejecții apusene, de îi va fi șocat pe toți pașoptiștii actuali); în capul tău se face tilt și-ți glăsuiește "țieți" că orice schimbare antrenează ireparabile pierderi " pentru tine, pentru coabitarea cu alții și cu environul, pentru stilul de viață tradițional. Practicamente, pe bursierii întîlniți la Strasbourg i-am îndemnat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un timp determinat sau până la vârsta de 20 ani, în baza art. 62 C.P.". Minorii mai puteau fi internați la cererea tatălui sau a mamei văduve nemăritată. În ansamblu, aceste prevederi exprimau o optică de tip reformator, ecou al ideologiei pașoptiste, o concretizare a drepturilor omului. Pentru o protecție efectivă a minorilor (internările) sau pentru trimiterea în familii indemne moralmente, se propunea de Ministerul de Interne, se hotăra de Ministerul de Justiție și se supraveghea direct de către prefectul județului respectiv. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
asupra căreia s-au pronunțat și alți gazetari într-un context revuistic/publicistic ce proba deja o anume tradiție. Așadar, Eminescu "nu vine pe un teren gol, ci construiește pe o temelie așezată deja de întemeietorii presei românești și de pașoptiști". Temele epocii, regăsite în întreaga publicistică a acestuia, sunt "constante ale dezbaterii publice din epocă". Și totuși, ea se individualizează în acest cor al combatanților prin "anvergura intelectuală și discursivă" a gazetarului Eminescu, care "oferă multiple modalități de expresie", unele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
acțiuni îndreptate împotriva intereselor sociale și economice ale grupului de boieri. Cu toate acestea, revolta a avut cu adevărat rezultate importante. Liderii naționali importanți din deceniile următoare aveau să se ridice din rîndurile revoluționarilor, care erau cunoscuți sub numele de "pașoptiști." Deși Bălcescu a murit de tuberculoză, Brătianu, frații Golescu și Rosetti, printre alții, vor juca roluri majore în evenimentele de mai tîrziu, ca și doi moldoveni de frunte, Mihail Kogălniceanu și Alexandru Ioan Cuza. Aflați în exil, oamenii aceștia, concentrîndu-se
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]