1,794 matches
-
simt strivit și sufocat de explozia ei crudă și Îngîmfată de putere, bogăție și abundență, În loc să trăiesc sentimentul că mă Înec În ea ca un atom anonim, mi se pare acum că privesc o paradă măreață, un carnaval ai vieții palpabile, bîlciul uriaș și orbitor al Întregii lunii, În care mă mișc sigur de mine ca una dintre cele mai distinse și victorioase personalități. În această clipă, aflîndu-mă În apropierea parcului, ai cărui copaci Îi vedeam Înveșmîntați În verdele lor fermecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mister profund, nu va afla și nu se va sinchisi niciodată. Am Încercat să ating cu degetele urii mele acea uriașă și mișcătoare lume de forme și fantome, dar n-am reușit. N-am reușit să ajung la izvorul său palpabil, n-am reușit să ajung la o certitudine fatală. Cuvinte, șoapte, rîsete, chiar și o fărîmă de carne trădătoare, toata țesătura uriașă și mișcătoare a acelei lumi crude și fantomatice era intangibilă și zbura pe lîngă mine, legenda veșnică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
se poate măsura sau umple. Într-adevăr, această lume pe care o vedem și o dorim este chiar mai depărtată de noi decît Marte, căci este aproape a noastră În fiece clipă, incredibil de apropiată și de caldă și de palpabilă, și incredibil de depărtată, tocmai pentru că este atît de apropiată - la distanță de numai un pas, dacă am reuși să-l facem, la distanță de numai un zid, un cuvînt, o ușă, dacă am reuși să-l găsim, să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
la stânga sa și în spate se auzeau icneli care nu puteau veni decât de la curteni. În fața lor, tronul rămăsese fără ocupantul lui. Băiatul împărat dispăruse. Se scurseră vreo zece secunde. Fu o perioadă distinctă de timp. Fiecare secundă fu aproape palpabilă pentru că nu se auzea absolut nici un sunet, nici o mișcare. Știa, totuși, că mai erau oameni în încăpere. Și, deși termenul nu avea înțeles în sens lărgit, Gosseyn deduse că exista un "sentiment" în sinea susținătorilor și discipolilor tânărului împărat, corelat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
bulevardul Domniței, aveam o odăiță în care locuiam și primeam uneori vizitele unor ființe cu mâini luminoase și fețe străvezii, despre ele nu prea am să vorbesc, aș fi putut crede că am viziuni dacă n-ar fi lăsat urme palpabile, discutam împreună ore întregi, o dată mi-au adus un sac de cartofi, de exemplu, l-am răsturnat în mijlocul odăii, am mâncat multă vreme numai cartofi fierți, fără sare, erau buni, dacă mă întreba cineva ce-i cu cartofii aceia răsturnați
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
nu candidați care să știe carte cu adevărat. Ce știe mai tânărul meu coleg despre faptul că însuși tatăl nepotului meu ia nota zece pe linie la admiterea la facultate și cu toate acestea a fost declarat nereușit (avea dovadă palpabilă de notele luate) pentru că, din invidie, secretarul de partid al liceului din care provenea, i-a strecurat discret în dosar o piesă grea referitoare la familia lui. Ce știe mai tânărul meu coleg că eu însumi, fiind membru în diverse
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
întărit și mai mult sentimentul de tragism al vieții nemuritorului nostru Eminescu. Semnalez că la Bârlad, pe data de 15 ianuarie a.c. s-a inaugurat Centrul Cultural „Eminescu”, în fosta locuință pentru directorii Școlii Normale, complet renovată, fiind singura dovadă palpabilă rămasă din monumentala Școală Normală distrusă de hitleriști în 1944. Pentru astăzi, 19 ianuarie 2011, am realizat eseul „Ieri și astăzi” datorită faptului că am ieșit puțin în lume și am consemnat impresiile ce am avut în relațiile cu lumea
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mama, așa cum o știam eu din vremea cea mai fericită a copilăriei mele! Cu cât dor și drag ne-am îmbrățișat! Dacă pe tata l-am perceput mai mult ca o umbră, ca o părere, mama mi-a apărut reală, palpabilă, simțindu-i căldura brațelor ce mă strângeau la pieptul ei. Tare veselă mai era mama în acest vis și tare vesel eram și eu în întâlnirea inopinată din acest vis!! Mulțumirea acestei întâlniri din vis, pe calea gândului și a
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
În care acesta scria. Intraseră și ieșiseră din orice cameră, În afară de aceea, și ținuseră ușa Închisă de parcă acesta s-ar fi aflat Încă Înăuntru, lucrând zi și noapte. Însă deznădejdea ce punea stăpânire pe Întrega casă devenea prea intensă, prea palpabilă pentru a mai putea pretinde că viața ar fi putut reveni la normal. Curând Armanoush a decis că tuturor le-ar fi mai bine În Sivas, unde aveau să stea o vreme Împreună cu părinții ei. Abia după hotărârea asta au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
decât femeia aia intimidantă, cu fustă mini și inel În nas. Așa că bărbatul a Încetat să se mai plângă și În curând dricul a pornit greoi. Chiar În spatele lor se afla Toyota Corolla a lui Rose. Panica ei era aproape palpabilă din felul În care mașina se hurduca și se oprea, Înaintând centimetru cu centimetru, de parcă ar fi fost fie scuturată de niște sughițuri ritmate, intimidată de traficul Înfiorător. Dată fiind tulburarea ei care creștea neîncetat, era greu să ți-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
nimeni Înainte. Țipătul ei a atins acute impresionante, iar În clipa următoare s-a Învinețit la față, vocea i-a devenit stridentă și a Început să tremure din tot trupul. Starea ei era atât de jalnică, durerea ei atât de palpabilă, Încât ceilalți au privit-o cu uimire. Femeia era o bocitoare, plătită dinainte să vină și să plângă În casa mortului, jelind oameni pe care nu-i văzuse niciodată. Bocetul ei era atât tulburător, Încât celelalte femei nu s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
dacă ar fi să fiți sinceri - este singura arhitectură care vă interesează acea arhitectură construitoare de adăposturi și care urmărește numai dragostea-i departe de guverne poliție granițe și mîndria proprietății. Sentimentul utopic este Întîmpinat cu un dispreț neauzit, dar palpabil de către cîteva, doar cîteva suflete din sală; probabil artiștii care au venit din Europa ca să-și prezinte operele aici; ei au mîndria proprietății și se tem de utopii. Mi-ar place să văd un proiect colectiv al adolescenților urbani de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
la Woodbury Express, acesta este doctorul Laurence Westcott. Spre uimirea lui Fran, Jack nu păru a avea de gând să-i strângă mâna lui Laurence sau să-i spună ceva. Se uită de la unul la altul, conștientă de tensiunea aproape palpabilă dintre cei doi, ca și cum, în alte împrejurări, s-ar fi luat probabil la bătaie mai degrabă decât să se salute. Laurence fu primul care cedă. — Îl cunosc pe domnul Allen, Francesca. Deși nu ne-am văzut de câțiva ani. — Bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
o margaretă perfectă. — Ești sigură? șoptesc eu, căci n-am mai văzut niciodată ceva atît de frumos În afara vitrinelor de la Cartier. Ești foarte sigură? — SÎnt extrem de sigură, confirmă Linda, iar delectarea pe care o simte făcîndu-mi acest dar e aproape palpabilă. Dar poate ar fi mai bine să nu-i spui Încă nimic Emmei. — Linda, nu știu ce să zic. O Îmbrățișez cu stîngăcie. E cel mai incredibil cadou pe care l-am primit vreodată. Emma se urcă În spate și se apleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
nu se gândească la nimic, că mă gândesc eu la toate. Am grijă de ea și de ei, pe când așa... Dintre toate lucrurile pe care le pierduse, cel mai mult Îl durea lipsa vocii Emmei. Densă, caldă, ușor grunjoasă, mai palpabilă decât corpul ei. De când aflase că există o șansă la cinci sute ca să-i audă vocea - căci cinci sute erau operatorii de la call center - suna Încontinuu pentru a anunța vreo defecțiune, pentru a protesta sau a cere informații asupra noii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
deoarece acela era numele soțului, al fostului ei soț. Numele ei de familie era Tempesta, iar cel de botez, Emma. — Un nume foarte literar, observă Sasha. — Literar? — De ce? Era numele bunicii mele, spuse ea. Apoi tăcură și tăcerea deveni aproape palpabilă. Sasha Încerca disperat să-și amintească de ce i se păruse atât de important să-i vorbească acestei femei, pe care nu o cunoștea deloc și pe care peste mai puțin de o lună nu avea s-o mai vadă niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
rațiunii unei entități primordiale ce își simte chemarea la fosta formă de existență. Regretă adeseori greșeala făcută, amintindu-și încontinuu căderea - cel mai tragic moment al exilării. Se simte mereu plutind în noua atmosferă, într-un gaz mai murdar, mai palpabil decât vidul și vrea mereu să se ridice forțându-se de coada acum tuciurie care cândva era parcă desprinsă dintr-o cometă. Dar nu mai este pulbere, ci mai degrabă praf, ori un fir de iarbă care nu seamănă deloc
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
nisip, accesorii bine cunoscute copiilor care participau pe vremuri la marile concursuri pe plajă organizate de Clubul Mickey. Înțelese atunci că avea să moară. Pe insula aceea de la capătul lumii. Și izbucni Într-un rîs deznădăjduit. Ușurarea lui Gwen deveni palpabilă cînd o recunoscu pe Marie În silueta proțăpită pe malul estuarului. Măsurînd-o din ochi pe tînăra polițistă, Încercă din nou să lanseze motorul. - Bujiile nu mai funcționează. Soțul tău trebuia să le schimbe În următorul weekend. Gwen dădu drumul cablului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cîini să cerceteze la fabrica de faianță Le Bihan, ordonă Lucas. Dacă a fost depozitat acolo C4, cîinii Îl vor detecta. - Vor pleca cu bacul la amiază, replică Franck aproape imediat. - Nimic despre Ryan? Întrebă Marie ca să pună capăt tensiunii palpabile dintre cei doi polițiști. - Ba da. Urme de sînge impregnate În fibre, atît la provă, cît și la proră, la babord și la tribord. Comparația a fost făcută cu dosarul medical al lui Ryan păstrat la infirmeria Închisorii, e sîngele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Acum când trăim În imediata apropiere a luminii Iar lumina ne scaldă trupurile, Ne Învăluie trupurile Într-o aură de bucurie, Acuma când ne-am așezat chiar lângă râu, În după-amiezi nesfârșite, Acum când lumina din jurul trupurilor noastre a devenit palpabilă, Acum când am ajuns la destinație Și am lăsat În urmă universul separării, Universul mental al separării, Ca să ne scăldăm În bucuria imobilă și fecundă A unei noi legi, Astăzi, Pentru Întâia oară, Putem descrie sfârșitul vechii lumi. PARTEA ÎNTÂI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
un timp pe care chiar că nu-l mai pot stăpâni. Cât te știam plecat, dispărut, fusese așa, ca o poveste închisă. Coerentă. Avea logica ei. Îl aveam pe Iacob. Chiar dacă s-a prăpădit, îmi rămăsese certitudinea prezenței lui adevărate, palpabile, lângă mine. Tot timpul acela continua. Acum... Atunci rămăsesem singură, parcă plecase timpul tot din mine. Acum, când am aflat că te-ai întors, mi se părea că timpul venea revărsat peste mine. Dar tot singură mă simțeam, chiar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
bugetul i-ar fi permis-o: s-ar fi dus efectul dacă toate zânele și Puck ar fi zburat călare pe mobile. MM, cum învățam să-i spun, dădu din cap în semn de aprobare și ne oferi imediat dovada palpabilă a acestui lucru arătând schițele tuturor celor din grup. Sally, care era mai bun la desen liber decât mine, adăugase câteva schițe, una care arăta cum ar fi venit mobilele atârnate ca niște candelabre în scena de deschidere, de la curte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
zimțate ale Alpilor Dolomiți. Peretele din dreapta, cum era cazul În multe birouri ale doctorilor, era acoperit de diplome Înrămate, de parcă doctorii se tem că nu i-ar crede nimeni dacă n-ar fi lipite pe perete la loc vizibil dovezile palpabile ale pregătirii lor. Emory University. Asta nu-i spunea nimic. Phi Beta Kappa. Nici asta. Summa Cum Laude. Ei bine, asta-i spunea ceva, sigur că da. Pe masă stătea o revistă Închisă. Family Practice Journal. O ridică și-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
niște cărĂri, la drept vorbind, speciale de mers pe zăpadă cu motoneige-ul, și din când În când eram depășiți de câte o jucărie mică, În care stăteau oameni echipați În costume de schi fosfo- rescente. Totul părea ireal. Singurul lucru palpabil era scrisoarea de acceptare a universității canadiene, pe care o aveam În buzu- narul interior al rucsacului. Sau făcea și ea parte din vis ? Adina Dabija 136 — lucrurile nu sunt Întotdeauna cum am vrea să fie, spusese Jean-Claude În timp ce mie
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
și am Închis ochii. Am lăsat caruselul din mintea mea să se Învârtă În voie, În timp ce orice sens sau căutare de sens se destrăma ca o bătaie de aripi. Fluidul care venea dinspre angalok spre mine devenise din ce În ce mai greu, aproape palpabil. După câteva respirații adânci, prin care m-am pătruns de el, am intrat Într-o stare de imponderabilitate În care contururile lucrurilor se estompau și totul se contopea Într-o muzică. Era o muzică din armonii și vibrații neasemuit de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]