1,073 matches
-
lumină favorabilă utilitatea introducerii în programele de tratament recuperator a mobilizărilor pasive. • Contractura musculară este considerată o manifestare în exces a tonusului muscular, prin menținerea unei tensiuni musculare peste limitele sale fiziologice. Mușchii în stare de contractură sunt fermi la palpare, tendonul este întins, iarimobilizarea le reduce semnificativ amplitudinea de mișcare. În evoluția ei, ca formă mai accentuată a spasticității, contractura musculară activează acțiunea reflexului miotatic, fapt de care trebuie să se țină cont pe parcursul tratamentului recuperator. • Retracția musculo-tendinoasă însumează consecințele
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și trebuie corectată prin intermediul terapiei prin mișcare. Aprecierea acestor abateri se realizează în raport cu cele trei planuri: frontal, sagital, transvers, precum și în funcție de modul în care pacientul este capabil sau nu să-și conducă mișcările. În acest sens, KT apelează la: vizualizare, palpare și mobilizare, căi prin care poate cunoaște unele vicii de atitudine ale pacientului (Kiss, 2002). a) Vizualizarea îi oferă kinetoterapeutului posibilitatea de a analiza corpul în ansamblul său. Având stabilite reperele de apreciere, KT examinează pacientul în ortostatism (bineînțeles, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
spate plan; - la bazin: în anteversie, retroversie sau lateroversie; - la membrele superioare: dacă prezintă deficiențe sau malformații; iar la membrele inferioare, următoarele deficiențe: genu valgum, genu varum, genu recurvatum, picior plat. - Malformațiile congenitale reprezintă o problemă de apartenență medicală. b) Palparea este a doua posibilitate ce îi permite kinetoterapeutului să exploreze suprafața cutanată a corpului pentru a constata eventualele puncte dureroase, tonusul masei musculare, în sensul evidențierii unor tulburări trofice, situației tegumentelor și temperaturii regionale. c) Mobilizarea îi permite kinetoterapeutului să
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
activ mișcarea, iar apoi se verifică mușchii care realizează mișcarea, valoarea lor funcțională. Testarea mișcării de flexie. Testarea musculaturii gâtului Se aplică scara 0-5, în care: 0 - nu se percepe contracție la nivelul mușchiului sternocleidomastoidian; 1 - este posibilă contracția la palparea pe fața antero-exterioară a gâtului; 2 - decubit lateral, capul și gâtul în extensie, se realizează flexia gâtului; 3 - decubit dorsal, capul în afara suprafeței de sprijin, se execută flexia împotriva gravitației; 4 - decubit dorsal, capul în afara suprafeței de sprijin, flexia capului
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mușchii marele și micul oblic ai abdomenului. Marele oblic răsucește de partea opusă, iar micul oblic răsucește de aceeași parte. Poziția de testare este decubit dorsal, cu membrele inferioare flectate, brațele pe lângă corp. 0 - nu se simte contracție; 1 - prin palpare se simte contracția musculară; 2 - umărul drept (sau stâng) se desprinde de pe planul mesei; 3 - trunchiul este ridicat până la nivelul vârfului omoplatului; 4 - trunchiul este ridicat cu rotație spre stânga, cu brațele întinse; 5 - trunchiul este ridicat cu rotație spre
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în lateral, P sub treimea distală a antebrațului, CP pe braț. Acțiunea: se solicită pacientului să execute flexia antebrațului pe braț. Fig. IX.20 a, b Se constată la unii pacienți imposibilitatea de a efectua această mișcare, deși încearcă. Prin palpare, se poate evidenția contracția musculaturii flexoare, care este însă insuficientă pentru a realiza deplasarea segmentului. KT susține mișcarea prin mobilizarea antebrațului până când pacientul poate continua mișcarea în mod voluntar. Utilizarea modelului de exercițiu izokinetic, fie și numai sub formă de
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
articulară se realizează cu ajutorul goniometrului, în timp ce testarea musculară evaluează forța musculară pe scara cu 5 trepte, de la 0 la 5: - forța 0 (nulă) - KT nu sesizează nici un fel de contracție; - forța 1 (schițată sau foarte slabă) - contracția este sesizată prin palparea mușchiului și a tendonului, dar nu este capabilă să mobilizeze segmentul (10%); - forța 2 (slabă) - segmentul poate fi mobilizat pe orizontală sau în pantă descendentă, dar nu poate învinge gravitația (25%); - forța 3 (acceptabilă) - capacitatea unui mușchi de a mobiliza
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
cu proteza auditivă, cu recepția globală a vorbirii și semnificația mișcării buzelor și feței interlocutorului și cu orice mijloc posibil de comunicare verbal, gestual, tactil. La deficienții de auz vorbirea se realizează printr-o asociere între modul verbal motric (prin palpare laringeală) cu modelul labiovizual și conținutul semantic al mesajului ; în cazul protezării timpurii se adaugă și anumite semnale acustice în raport cu potențialul auditiv rezidual specific fiecărui copil. Așadar, la surzi, procesul autoreglării pronunției se realizează inițial prin palparea organelor fonatorii și
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
verbal motric (prin palpare laringeală) cu modelul labiovizual și conținutul semantic al mesajului ; în cazul protezării timpurii se adaugă și anumite semnale acustice în raport cu potențialul auditiv rezidual specific fiecărui copil. Așadar, la surzi, procesul autoreglării pronunției se realizează inițial prin palparea organelor fonatorii și intuirea vizuală a mișcării buzelor, cu aprecierea verbală sau gestuală a învățătorului / profesorului . Demutizarea este o activitate complexă de înlăturare a mutității care vizează însușirea articulației și a celor trei laturi ale limbajuli: fonetică , lexicală și gramaticală
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
ale gambei, iar de la acest nivel spre vena femurală și iliacă. Primele semne, ce atrag atenția sunt: febră, creșterea pulsului, senzația de tensiune și/sau cianoză a gambei. La examenul local se observă dilatarea venelor, hipertensiune cutanată, durere vie la palpare, edeme. Când boala a avansat, apare edemul voluminos, ce se extinde până la rădăcina coapsei. Evoluție este cronică și durează luni sau ani. Ceaiuri: Rp.1 / Cortex hippocastani (scoarță de castan sălbatic)15 g Cortex salicis (coajă de salcie) 15 g
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
unui fagure, dedesubtul căruia se formează un proces flegmonos masiv, destul de întins. Apare mai frecvent la diabetici, vârstnici, tarați (fig. 6.1). Simptomatologie. La început, carbunculul apare ca o tumefacție mică, roșie-violacee, de consistență fermă, foarte dureroasă spontan și la palpare, care crește progresiv în volum, devenind apoi fluctuentă. După 3-4 zile, tumefacția fistulizează prin mai multe orificii, cu eliminarea unor dopuri necrotice. Semnele generale se manifestă prin febră, frison, anorexie. La diabetici, furunculul antracoid are un prognostic grav, datorită caracterului
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
perioada de debut, predomină semnele generale: febra ridicată (39 40°C), frisoane, alterarea stării generale, insomnii, vărsături. Examenul local, constată o tumefacție difuză și dureroasă, la început în jurul porții de intrare a germenilor, un edem difuz dureros spontan și la palpare, cu piele întinsă, lucioasă, sub tensiune, cu numeroase placarde livide, verzui. Epidermul este uneori decolat de o secreție sero-sanguinolentă. Între ziua a 3-a și a 8-a fenomenele locale scad în intensitate, conturându-se fluctuența. În cazurile netratate, se
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
roșeața dispare. b. Limfangita tronculară, în care sunt afectate vasele mari limfatice. Se manifestă sub forma unor treneuri roșii, ce se propagă de la focarul inflamator la grupele ganglionare regionale. Apare mai frecvent la nivelul membrelor, îndeosebi cele superioare, iar la palpare se prezintă ca niște cordoane sensibile. De obicei, coexistă o adenopatie dureroasă (adenopatie satelită). Manifestările generale în limfangită sunt: febra (39°-40°C), frison, alterarea stării generale, cefalee, vărsături. Evoluția poate îmbrăca 3 aspecte: resorbția procesului limfangitic; supurația, ce poate
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
imaginează un teritoriu umbros și calm, în care "firul nopții dă colț și crește pur", iar "mirii unei lumi crepusculare" se pierd în natura primară. Elegia cunoașterii și a purificării se echivalează discret și generos cu o poezie a suavei palpări a materiei, luminii glaciare a "tonurilor clare" i se substituie "lumina moale, lumina bună", ori "bezna tandră", într-un univers somnolent"123. Volume ale maturității, cum le numește Nicolae Manolescu, "aceste volume, în mod esențial, nu mai schimbă mare lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
eseului. Revue de littérature générale, la care Gleize nu face de altfel nici o aluzie, este Revue de poesie générale, poezia este oaia neagră - miorița - literaturii, ea rămîne acolo, adică la marginea socialului și (În) inima literaturii, invizibilă dar reperabilă la palpare, ca orice inimă, atunci cînd ceea ce se publică astăzi sub formă de literatură urmărește - vînează - cititorul, deghizîndu-se În mode, tendințe, la adăpostul sistemului de obiecte. Există un al doilea regim de vizibilitate a literaturii. Este vorba despre literatura ca spectacol
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se încadrează și ideea conform căreia pulsul reprezintă aceea creștere a volumului de sânge trimis de inimă în artere, fapt ce determină dilatarea acestora și implicit sesizarea undei mecanice produse astfel. Pulsul poate fi perceput: manual, prin presiunea exercitată la palparea unei artere pe plan (țesut) dur (fig.nr.137-139). Conform surselor din domeniul medicinii sportive, manual pulsul se măsoară și se evaluează prin palparea diferitelor artere accesibile: carotidă, brahială, radială, femurală, poplitee, tibială posterioară, etc.; Fig. nr. 137, 138 și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
și implicit sesizarea undei mecanice produse astfel. Pulsul poate fi perceput: manual, prin presiunea exercitată la palparea unei artere pe plan (țesut) dur (fig.nr.137-139). Conform surselor din domeniul medicinii sportive, manual pulsul se măsoară și se evaluează prin palparea diferitelor artere accesibile: carotidă, brahială, radială, femurală, poplitee, tibială posterioară, etc.; Fig. nr. 137, 138 și 139 - Măsurarea manuală a pulsului, prin palpare electronic (cu ajutorul diferitelor dispozitive sau aparate specializate, car „construiesc”, pe baza unui senzor, sfigmograma centrală sau periferică
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
fig.nr.137-139). Conform surselor din domeniul medicinii sportive, manual pulsul se măsoară și se evaluează prin palparea diferitelor artere accesibile: carotidă, brahială, radială, femurală, poplitee, tibială posterioară, etc.; Fig. nr. 137, 138 și 139 - Măsurarea manuală a pulsului, prin palpare electronic (cu ajutorul diferitelor dispozitive sau aparate specializate, car „construiesc”, pe baza unui senzor, sfigmograma centrală sau periferică și o afișează instantaneu pe un monitor). Fig. nr. 140, 141 și 142 - Măsurarea electronică a pulsului În condiții de repaus, valorile prezentate
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
diferite părți ale corpului, “forțând” inima să pompeze mai greu sânge spre părțile astfel afectate). În activitatea sportivă (de loisir, de întreținere sau de performanță), cele mai folosite modalități de a măsura și evalua pulsul sunt fie cele realizate prin palparea arterelor carotidă și/sau radială, fie cu ajutorul funcțiilor diferitelor dispozitive „inteligente” sau aparte (portabile sau fixe). Din punct de vedere al practicării joggingului, efortul aerob specific acestui tip de activitate corporală poate fi detectat ușor prin controlul frecvenței cardiace - a
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
ortostatism). Conform datelor existente, diferența dintre valoarea pulsului în clinostatism și valoarea pulsului în ortostatism nu ar trebui să fie mai mare de 10-15 bătăi / minut; Dan Iulian Alexe 146 b) în timpul efortului, pulsul se poate măsura mai ușor prin palparea arterei carotide (la baza gâtului). Valoarea rezultată este un reper al intensității efortului și ea nu trebuie să depășească, conform datelor din fiziologia sportului, 40 bătăi /minut față de valoarea de la începutul efortului (exemplu: dacă la începutul alergării pulsul tinde spre
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
II 147 superioară a funcției cardio-respiratorii și astfel o creștere a eficienței transportului de oxigen, concomitent cu o ușurință crescută în suportabilitatea efortului. 6.3. Măsurătorul de frecvență cardiacă Măsurarea clasică a frecvenței cardiace în timpul unei ședințe de jogging, prin palpare, pentru a realiza nivelul solicitării determinate de efortul fizic depus, presupune oprirea din alergare și o foarte bună experiență în găsirea rapidă a carotidei sau arterei radiale, precum și în numărarea bătăilor inimii. Istoria atletismului expune momente când, prin anii '70
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
dezbrăcat până la umăr și susținut la nivelul cordului pacientul este necesar să fie relaxat; măsurați TA după minim 10 minute de repaus; măsurați TA după 2 minute de ortostatism dacă este indicat. Este utilă, de asemenea, măsurarea frecvenței cardiace prin palparea pulsului, minim 30 secunde. La fiecare examinare se efectuează cel puțin două sau trei măsurători, separate prin pauze de minim 2 minute. Se notează valoarea cea mai mică (25). Datorită variabilității valorilor TA nictemerale, circadiene și sezoniere sau în situații
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
care manșeta este fixată pe braț ar trebui să putem introduce 2 degete între manșetă și tegument. Determinarea presiunii de puls-obliterare - permite stabilirea nivelului presional până la care se va umfla manșeta în cadrul determinării propriu zise, prin parcurgerea următoarelor etape: 1. Palparea pulsului la artera radială concomitent cu umflarea rapidă a manșetei până la 80 mm Hg; 2. Continuarea umflării, lent (cu 10 mm Hg la fiecare 2-3 secunde), până la dispariția pulsului la artera radială; 3. Dezumflarea lentă a manșetei notând presiunea la
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ascultația zgomotelor Korotkoff (31, 32). Sunt descrise cinci faze ale zgomotelor Korotkoff, prezentate în tabelul 4.9. (18). Zgomotele Korotkoff -Faza I sunete clare, repetitive, caracter de lovire, care cresc gradual în intensitate și care coincid cu reapariția pulsului la palpare. La apariția primului sunet din faza I, manometrul indică tensiunea arterială sistolică; -Faza II - o scurtă perioadă poate urma fazei I, în care sunetul scade în intensitate și zgomotele de lovire apărute în faza I dobândesc caracter de murmur. Această
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
arteriopatiei obliterante periferice; Examenul neurologic poate identifica semne de afectare cerebrovasculară: sufluri la nivelul arterelor carotide, deficite senzitive sau motorii; Examenul fizic este util, de asemenea în decelarea unor elemente sugestive pentru HTA secundară (42): rinichi de dimensiuni crescute la palpare uni/bilateral (rinichi polichistic, nefromegalie de cauză urologică); identificarea pulsațiilor aortice anormale (sugestive pentru anevrism de aortă abdominală); ascultarea unor sufluri abdominale lateroombilicale și/sau lombare, cu componentă numai sistolică sau sistolodiastolică (sugestive de HTA renovasculară). Prezența suflurilor în flancuri
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]