1,051 matches
-
sat Vulcăneasa Refacere pod beton distrus, sat Vulcăneasa Refacere podeț tuburi distruse, sat Vulcăneasa Refacere DC 98 Refacere drumuri de interes local în satele Prahuda, Paltin Refacere podețe tuburi sat Prahuda Refacere podețe tuburi sat Tepa Refacere podeț tuburi sat Paltin Refacere podeț tubular sat Răcoasa Refacere pod lemn sat Verdea Refacere podeț tubular în sat Țipău-Păvălari Refacere podeț sat Faraoanele Refacere drumuri de interes local în satele Vârteșcoiu Anexa a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 468 din 6 iulie 2016
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
și hârtiei: ...... (mc); - lemn pentru mină: - lemn pentru PAL și PFL: - lemn rotund de foioase și rășinoase pentru construcții: ............. (mc); - lemn de foc: .................................... (mc); și, respectiv, pe specii și grupe de specii: - rășinoase: - fag: - stejar, gorun: - cer, gârniță: - salcâm: - cireș: - paltin: - frasin: - tei: - plop: ........................................... (mc); - diverse tari: ................................... (mc); - diverse moi: .................................... (mc). Masa lemnoasă pe picior/fasonată oferită spre vânzare (provine/nu provine) din fondul forestier proprietate publică certificat (se va menționa sistemul de certificare). Masa lemnoasă pe picior și/sau masa
REGULAMENT din 4 noiembrie 2015 (*actualizat*) de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269079_a_270408]
-
domeniul privat al statului; 5. Imobil construcție 188, 10 mp, situat în str. Apolodor nr. 17 - parter, latura nord, sectorul 5, București; 6. Clădirile și terenul aferent în suprafață de 9.122 mp proprietate exclusivă, situate în orașul Bușteni, Str. Paltinului nr. 16, județul Prahova, nr. inventar M.F.P./145.193, în domeniul public al statului; 7. Clădirea și terenul aferent în suprafață de 1.818 mp proprietate exclusivă și 24 mp reprezentând 1/2 cotă parte indiviză și 94 mp reprezentând
HOTĂRÂRE nr. 957 din 9 decembrie 2015 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273755_a_275084]
-
de împăduriri, │ │ pentru realizarea de perdele forestiere de protecție - Stejar pedunculat (Quercus robur) │- Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos) - Stejar pufos (Quercus pubescens) │- Oțetarul roșu ( Rhus typhina) - Stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) - Sălcioară (Eleagnus angustifolia) │ │- Cer (Quercus cerris) │- Jugastru (Acer campestre) - Paltin de munte (Acer pseudoplatanus) │- Liliacul (Syringa vulgaris) │ │- Tei argintiu (Tilia tomentosa) │- Cătina roșie (Tamarix ramoisissima)
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 19 iulie 2016 Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273832_a_275161]
-
7. Tănăsoaia 4. Păunești 2. JUDECĂTORIA FOCȘANI cu sediul în municipiul Focșani MUNICIPIU 1. Focșani ORAȘE 1. Odobești COMUNE 1. Andreiașu de Jos 23. Nănești 2. Bălești 24. Năruja 3. Bîrsești 25. Nereju 4. Bolotești 26. Nistorești 5. Bordești 27. Paltin 6. Broșteni 28. Poiana Cristei 7. Cîmpineanca 29. Reghiu 8. Cîrligele 30. Sihlea 9. Chiojdeni 31. Slobozia Bradului 10. Ciorăști 32. Slobozia Ciorăști 11. Cotești 33. Suraia 12. Dumbrăveni 34. Tătăranu 13. Dumitrești 35. Tîmboești 14. Garoafa 36. Tulnici 15
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
sat Vulcăneasa Refacere pod beton, sat Vulcăneasa Refacere pod din lemn cu structură de beton, sat Vulcăneasa Refacere pod beton distrus, sat Vulcăneasa Refacere podeț tuburi distruse, sat Vulcăneasa Refacere DC 98 Refacere drumuri de interes local în satele Prahuda, Paltin Refacere podețe tuburi sat Prahuda Refacere podețe tuburi sat Tepa Refacere podeț tuburi sat Paltin Refacere podeț tubular sat Răcoasa Refacere pod lemn sat Verdea Refacere podeț tubular în sat Țipău-Păvălari Refacere podeț sat Faraoanele Refacere drumuri de interes local
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
sat Vulcăneasa Refacere pod beton distrus, sat Vulcăneasa Refacere podeț tuburi distruse, sat Vulcăneasa Refacere DC 98 Refacere drumuri de interes local în satele Prahuda, Paltin Refacere podețe tuburi sat Prahuda Refacere podețe tuburi sat Tepa Refacere podeț tuburi sat Paltin Refacere podeț tubular sat Răcoasa Refacere pod lemn sat Verdea Refacere podeț tubular în sat Țipău-Păvălari Refacere podeț sat Faraoanele Refacere drumuri de interes local în satele Vârteșcoiu Col. 1, poz. 1 de la punctul 14) Județul Gorj din anexă a
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
domeniul privat al statului; 5. Imobil construcție 188, 10 mp, situat în str. Apolodor nr. 17 - parter, latura nord, sectorul 5, București; 6. Clădirile și terenul aferent în suprafață de 9.122 mp proprietate exclusivă, situate în orașul Bușteni, Str. Paltinului nr. 16, județul Prahova, nr. inventar M.F.P./145.193, în domeniul public al statului; 7. Clădirea și terenul aferent în suprafață de 1.818 mp proprietate exclusivă și 24 mp reprezentând 1/2 cotă parte indiviză și 94 mp reprezentând
HOTĂRÂRE nr. 957 din 9 decembrie 2015 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270067_a_271396]
-
în trupul celuilalt. înfășurat în brațele fecioarei. ridicat în al treilea cer. schimbat la față. * metalul transparent al îngerului jinduia la cărarea firavă a sufletului. se trezi că îi ardeau mațele. luă puțină apă cu un linguroi de lemn de paltin. îmbrăcat în niște ziduri subțiate de clopot. abia își mișcă degetul inelar. mintea lui își târâia gândurile. deschise fereastra și ieși înăuntru. în sala de așteptare a morții. * odihnindu-ne într-un oraș binevoitor. scriam cu verdigris litere inițiale. făceam
MUNTELE VIU by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/5328_a_6653]
-
Material biologic constituit în principal din cheratină parțial hidrolizată Agent antistatic/substanță peliculogenă/umectant/agent de întreținere a pielii/agent de condiționare a părului Agent antistatic/agent de condiționare a părului/agent de întreținere a pielii Hidrolizate proteinice derivate din paltin de munte (Acer pseudoplatanus) Agent de condiționare a părului/agent de întreținere a pielii Hidrolizate proteinice din lapte. Substanță obținută prin hidroliza acidă, alcalină sau enzimatică a laptelui, ce conține în principal aminoacizi, peptide și proteine. Poate să conțină impurități
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
care pădurea a fost distrusă, vegetația are caracter de stepa. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în Estul și Vestul municipiului Pașcani, pe dealurile din apropiere, la Moțca, Miroslovesti, Valea-Seacă. Domină fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul și cu o frecvență mai redusă, paltinul, arțarul, ulmul, stejarul, teiul argintiu, scorușul și cireșul sălbatic. Ținând cont de ansamblul aspectelor naturale, se poate vorbi de o fauna a pădurilor de fag și o fauna acvatică. Printre mamiferele obișnuite, caracteristice pădurilor din jur, avem veverița, căprioara, mistrețul
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
degradate. Printre arborii care formează pădurile din jurul orașului se numără: fagul, gorunul, carpenul și mesteacănul - în zonele de deal; stejarul - în zona de terasă dintre Ozana și Nemțișor; bradul, pinul, molidul și salcâmul (la poale) - în zona versanților; bradul alb, paltinul de munte, plopul tremurător și teiul argintiu - ca specii de amestec. Gorunii seculari de lângă Văratec sunt ocrotiți, fiind cuprinși în rezervația Codrii de Aramă (9 ha), iar mestecenii seculari din aceeași zonă aparțin rezervației Pădurea de Argint (0,5 ha
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
de peste 1800 ha se desfășoară pășunile și fânețele. Parcul „Brancoveanu” în anul 1999 măsura 6 hectare și era încadrat, de către specialiștii Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova, drept obiectiv cu regim de protecție strictă. Acesta deține un patrimoniu botanic secular: paltin argintiu, stejar roșu american și alte specii arboricole. Poziția geografică a orașului îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase. Printre plantele ce trăiesc în acestea se numără plopul, socul, măceșul și frasinul ale căror muguri
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
o componentă importantă a vegetației, în special în zona munte. Zona forestieră este etajată în funcție de altitudine și expunere. În zonele de câmpie și de dealuri joase (până la 600-700 m) predomină stejarul, gârnița, stejarul penduculat, la care se adaugă carpenul, teiul, paltinul de câmpie și frasinul. În regiunile de dealuri (mai înalte) și munte (până la 1.200 m și chiar 1.400 m) se dezvoltă fagul, care în amestec cu gorunul și alte specii de stejar coboară în regiunile dealurilor mai joase
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
satele între ele formează multe cotituri. Drumul județean DJ710A, ce leagă orașul Pucioasa de municipiul Moreni, străbate comuna în partea de sud. Pe teritoriul comunei Vârfuri, în afară de plantele cultivate și de arborii de pădure (fag, stejar, ulm, alun, carpen, frasin, paltin, mesteacăn, anin, salcie, plop, tei, salcâm) se pot găsi și alte plante din care: Fauna comunei Vârfuri cu specii relativ destul de numeroase pe culmile dealurilor, prin ape, prin desișul pădurilor, sub învelișul de frunze, în pamântul negru al pădurilor se
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
râului Capra până la ajungerea în golul alpin, lângă Cabana Capra; după o serie de serpentine, trecând prin dreptul Cascadei Capra, ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș, între vârfurile Iezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m). Tunelul acesta" "este cel mai lung tunel rutier din România, având o lungime de 887 m, cu o înălțime de 4,4 m, o lățime de 6 m și un trotuar cu o lățime de 1 m, fiind
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
Zimbru se află rezervația botanică de interes național "Dosul Laurului" (32,2 ha), declarată rezervație în 1933, singurul loc din țară unde vegetează laurul - "Ilex aquifolium". Această poiană cu laur se află în mijlocul unei păduri de fag, carpen, gorun, mesteacăn, paltin și ulm (82,6 ha). "Cuptorul de topit fierul" din satul Zimbru datat de la mijlocul secolului al XIX-lea și troița lui Ioan Buteanu din Iosaș. O altă rezervație floristică de interes național regăsită pe teritoriul comunei poartă numele de
Gurahonț, Arad () [Corola-website/Science/300292_a_301621]
-
județul Neamț. În cadrul complexului format din cele două așezăminte - "Petru Vodă" și "Paltin-Petru Vodă", există un azil de bătrâni ("Sfântul Pantelimon"), un orfelinat ("Acoperământul Maicii Domnului") și un dispensar medical cu cabinete medicale de Medicină Generală și Stomatologie. Maicile de la Paltin au un laborator de preparare a unor remedii naturiste, prin prelucrarea plantelor medicinale. Conform declarațiilor mănăstirii, în echipa care asigură prepararea acestora lucrează medici, farmaciști și asistenți de medicină generală (remediile respective însă sunt comercializate în lipsa unui aviz de la Ministerul
Petru Vodă, Neamț () [Corola-website/Science/301660_a_302989]
-
drum, la Telega se ramifică șoseaua județeană DJ214, care duce spre nord-est la Brebu și Aluniș. Dealurile din împrejurimi sunt acoperite parțial de păduri de foioase, în care întâlnim cel mai des fagul și frasinul, dar și stejarul, teiul, carpenul, paltinul, jugastrul, ulmul. Restul dealurilor au fost transformate pe parcursul vremii în fânețe sau în livezi de pomi fructiferi. De departe predomină prunul, producția artizanală de țuică fiind una din activitățile specifice locului. Dintre arbuștii întâlniți în zonă, la marginea fânețelor: cătina
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
nu depășesc 800 m. altitudinea ) și văile foarte înguste ,solul este slab productiv. În partea de nord a localității Băhnășeni , pe Dealul Aramei ,se află o pădure pe care locuitorii o numesc „ Pădurea cea Mare„ în care predomină: fagul , carpenul, paltinul, stejarul, etc. Satul se află în general pe partea de nord a pârâului Solonț , iar drumul care pleacă din Băhnășeni prin fața Bisericii pe Dealul Ariei , realizează legătura cu satul Leontinești , prin care trece șoseaua Bacău-Moinești. Pârâul Solonț ce curge de
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
de produse pastorale (oi, vite, piei, brânzeturi, etc.) mai ales la târgurile din zonă. O altă ocupație curentă a sătenilor o constituia lucrul la pădure. Pădurea pe care o aveau în proprietate cuprindea o diversitate mare de soiuri: fag, frasin, paltin, molid, etc., care se utilizau ca lemn de foc sau în construcțiile de case. Meșterii în prelucrarea lemnului pentru confecționarea uneltelor gospodărești ( juguri, oiști, loitre la căruțe, sănii, etc.) erau locuitorii din cătunul ,Valea lui Ion”, o vale paralelă cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cu o măciucă la un capăt, unealtă pastorală, era folosită pentru sprijin, ca răboj pentru număratul animalelor, armă de apărare sau pentru transportat traiste mai grele. La bucătărie erau folosite obicte confecționate din lemn pentru servit masa: linguri ( fă-cute din paltin, fag ) și < blide> ( farfurii ) de diferite dimensiuni. Vasele folosite pentru colectarea și procesarea laptelui muls de la animalele erau:găleata pentru muls, donița pentru păstrat laptele și < bădâni> vas lung de 0.8-1m pentru bătut laptele la obținerea untului. La terminarea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
râul Trotuș. Pe acest traseu primește afluenți de dreapta pâraiele: Tălâmba, Ciobotarul Dulce, Zboinița, Calasăul Mare, Haloșul Ciubotarului, apa pârâului Crețu, Vale Rea Mare, Vale Rea Mică și pârâul lui Miron. Depe partea stângă, râul primește afluenți pâraiele: Fata Moartă, Paltinul, Pietrosul, Clăbucul, Ghioina, Sărățelul, Curița, Lada, Bărăcea și Cuciur. Unele dintre aceste pâraie nu au nicio însemnătate, apa lor secând mai totdeauna. Numai ploile abundente le mai reînvie albia amintindu-ne uneori cu neplăcere de prezența lor căci, produc stricăciuni
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Țibleș, este reprezentat de molid, brad, pin și exemplare rare de larice. Pe locurile principale ale comunei Tirlișua, Strambulici, Izvor și Molișet, s-au dezvoltat păduri compacte de foioase formate, preponderant, din fag montan. Rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun.La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salbă moale, spin porumbar, sânger, soc roșu. În zona alpină cresc pâlcuri de jnepeni și afini
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
coniferelor, prezent în dealurile piemontane și în Munții Țibleș, este reprezentat de molid, brad, pin și exemplare rare de larice. Mai jos, s-au dezvoltat păduri compacte de foioase formate, preponderent din fag montan, rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun. La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salba moale, spin porumbar, sânger, șoc roșu. În zona alpina cresc pâlcuri de jnepeni și afini
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]