3,126 matches
-
colaborat la „Bilete de papagal”, „Convorbiri literare”, „Almanahul ziarului «Curentul»”, „Curentul magazin literar”, „Floare de foc”, „Munca literară”, „Universul literar”, „Vremea”, „Familia”, „Însemnări ieșene”, „Cuvântul liber”, „Jurnalul literar”, „Abecedar”, „Manifest”, „Meridian”, „Teatrul Național”, „Claviaturi”, „Acțiunea literară”, „Afirmarea”, „Flori de câmp”, „Pan”, „Veac nou”, „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Cronica”, „Argeș”, „Ateneu”, „Orizont”, „Ramuri”, „Teleormanul”. A semnat, la începutul carierei, Ion Manolescu. Prima sa carte de versuri, Odihna neagră, a apărut la editura revistei „unu” în 1936, iar cea de-a
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
în pădure, Cernăuți, 1936; Versuri, Brașov, 1937; Poezii, Brașov, 1938; Însemnări de vacanță, Brașov, 1939; Însemnări despre lume, prieteni și moarte, București, 1940; Viața în munți. A doua carte de însemnări despre lume, prieteni și moarte, Brașov, 1940; Moartea lui Pan, Brașov, 1941; Manual de poezie, Brașov, 1942; Sonete, Brașov, 1942; Comentarii critice, Brașov, 1942. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Lumini”, VRA, 1933, 284; Octav Șuluțiu, „Yodler”, F, 1936, 1; Perpessicius, Opere, VIII, 290, 292-293, XII, 451-452, 456-468; Ovidiu Papadima, „Yodler”, G
MARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288029_a_289358]
-
muzică născută „din rotiri de sfere”. SCRIERI: Cercul de aur, București, 1966; Ca să fii stea, București, 1969; Ochii și ploile, București, 1972; Pe sub arcada porții negre, București, 1972; Euridice, București, 1976; Am lăsat graurii să zboare, București, 1976; Fluierul lui Pan, Deva, 1978; Albastrul flamingo, București, 1979; Întoarcerea la Nausicaa, București, 1979; Eterna auroră, București, 1981; Spre Delphi, București, 1986; Eupalinos, München, 1996; Avatar, Timișoara, 1998; Interviu liric, București, 1998. Traduceri: Rabindranath Tagore, Grădinarul, București, 1961; Cinghiz Aitmatov, Primul învățător, București
MARTINOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288048_a_289377]
-
semnul spiritului”, „Portrete în cărbune”, „Opinii, efigii, chenare...”, „Note. Cronici. Informații”. Se urmărește atent fenomenul literar din Basarabia, promovat cu insistență în numeroase articole, cum ar fi Literatura basarabeană de azi de Mircea Streinul, Prinosul Basarabiei în literatura românească de Pan Halippa sau Noua Basarabie literară, articol de fond nesemnat. Alte comentarii asupra culturii basarabene demne de semnalat sunt Aspecte din anul literar 1938 de Iacob Slavov, Cuvânt din partea scriitorilor tineri de Sergiu Matei Nica, Pentru scrisul din Basarabia de N.
ITINERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287639_a_288968]
-
de modalitățile lirice ale epocii. S-a manifestat ca un poet egal cu sine, cultivând modele, teme, aspirații ce nu au trădat niciodată sensul armonios al existenței. Dominantele tematice ale liricii lui sunt erosul și bucolicul. O întreagă figurație clasicizantă (Pan, Narcis, Elena, nimfe, fauni) însoțește aceste scenarii, transpuse într-o poezie elaborată în respectul formei. Rigoarea prozodică spre care poetul aspiră îl face să opteze pentru sonet sau alte forme fixe. Temperament stenic, J. este un poet al afirmațiilor constructive
JEBELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287670_a_288999]
-
, Pan (pseudonim al lui Pantelie Tărăbâc; 27.VII.1937, Malovăț, j. Mehedinți), poet, prozator și traducător. Este fiul Mariei (n. Hurduc), moașă, și al lui Alexandru Tărăbâc, învățător. A urmat școala primară în comuna natală (1943-1947) și Liceul „Traian” din Turnu
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
1974) și Rondelurile (1983), fiind realizate impecabil. Frecvente sunt aici pendulările între faustic și teluric, ca și incursiunile exotice, cu imagini din Orient (Rondelul din Baalbek, Rondelul apei din Islam), însă ponderea o dețin simbolurile din mitologie, personaje precum Neptun, Pan, Orfeu, Narcis. Rondelurile din ciclul Orfice se disting prin viziunea modernă pe care o proiectează asupra ipostazierii poetului și a condiției lui. Poemele din volumul Anamnesis (1986), pedalând pe discrete acorduri bacoviene, sunt construite în jurul unor rememorări și trăiri revolute
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
postul)m c) ar exista o relație cauzal). Ridicarea la p)trat a coeficientului ne permite, totuși, din punct de vedere tehnic, s) afirm)m c) am obținut un anumit procent de variație. Nu mai este astfel decât un pas pan) la a crede c) o conexiune cauzal) real) a fost identificat) și m)surat), c) relația dintre o variabil) independent) și una dependent) a fost constituit), si pan) la a uita c), dac) a fost afirmat ceva, s-a f
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
un anumit procent de variație. Nu mai este astfel decât un pas pan) la a crede c) o conexiune cauzal) real) a fost identificat) și m)surat), c) relația dintre o variabil) independent) și una dependent) a fost constituit), si pan) la a uita c), dac) a fost afirmat ceva, s-a f)cut doar în leg)tur) cu fragmente de realitate, în timp ce continuitatea dintre ele r)mane doar una teoretic). Vorbim despre o corelație artificial)? Această d) în mod implicit
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de date și conexiuni s) c)ut)m. Cunoașterea, se pare, trebuie s) precead) teoria, si totusi prima poate s) decurg) doar din ultima. Această seam)n) destul de mult cu dilemă sugerat) de afirmația platonician) c) nu putem cunoaște nimic pan) nu știm totul. Dac) înțelegem literal acest sofism, ne l)s)m cuprinși de disperare. Dac)-l înțelegem, în schimb, ca pe o relatare a chestiunii strategice de obținere a cunoașterii, el nu va însemna mai mult decat indicarea dificult
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
termeni descriptivi în formularea legilor. Utilizabilitatea tehnic) a termenilor este, din nefericire, un criteriu slab. Deși e ușor de observat c) noțiunile teoretice sunt definite de teoriile în care acestea apar, e la fel de simplu s) trecem cu vederea faptul c) pan) și termenii descriptivi dobândesc înțelesuri diferite, pe m)sur) ce teoriile se schimb). Stephen C. Pepper se refer) la ,,strânsă interdependent) dintre fapt și teorie” (1942, p. 324). Thomas S. Kuhn specific) cu exactitate ce se întâmpl), referindu-se în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
înțeles ca fiind în concordant) cu capabilit)țile fizice ale națiunilor sau alianțelor, alteori prin luarea în considerare a modelului interrelațiilor naționale, iar alteori prin aprecierea sau negarea poziției de vârf a acelora care și-au atins sau nu scopurile. Pan) când definițiile confuze, vagi și fluctuante ale variabilelor nu vor fi remediate, ele nu vor putea antrena nici o testare, a nici unui lucru, în mod corespunz)tor. Cu toate acestea, autorii au introdus în mod arbitrar noile lor variabile, f)r
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
e absurd s) o supunem la teste elaborate. Dac) o teorie e perceput) ca fiind logic), coerent) și plauzibil), rigoarea și gradul de complexitate al testelor pot fi adaptate preciziei sau gradului de generalitate al ipotezelor inferate din teorie. III Pan) acum am abordat chestiunile legate de semnificația teoriei și de cea a construirii și test)rii ei. Teoriile nu apar în urmă eforturilor de stabilire a legilor, chiar când acestea sunt încununate de succes. Construcția teoriei este o sarcin) prioritar
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
state capitaliste impunându-și bunurile și capitalul în surplus asupra b)știnașilor naivi, si despre lupta nebun) a statelor capitaliste pentru colonii. Dac) aserțiunile de mai sus cu privire la cauz) sunt cât de cât conving)toare, ele r)mân astfel doar pan) când se realizeaz) faptul c), în vremea lui Hobson, ca și în zilele noastre, majoritatea statelor care se afl) în frunte erau capitaliste. Se ridic) atunci întrebarea: Sunt ț)rile avansate ,,imperialiste” pentru c) sunt capitaliste, sau pentru c) sunt
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
puternic modul în care teoria economic) tradițional) a imperialismului a fost amendat) pentru a acoperi practicile recente, așa cum se poate observa cu ușurinț), dac) arunc)m o privire asupra teoriei ,,structurale” a imperialismului, aparținând lui Johan Galtung. Ducând teoria neocolonialist) pan) la ultimele sale consecințe logice, Galtung îi demonstreaz) f)r) s) vrea absurditatea. Imperialismul, în viziunea lui Galtung, este o relație între, pe de o parte, state mai echilibrate și mai bogate, si, pe de alt) parte, între state mai
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
lui Galtung ofer), într-adev)r, măi degrab) descrieri decât explicații, ba, mai mult, categoriile sale descriptive nu reușesc s) corespund) realit)ților. Aparent, Galtung a tras concluzii nejustificate dintr-o tendinț) a circumstanțelor privind comerțul, manifestat) de la începutul anilor 1950 pan) la începutul anilor 1970, de a-și muta accentul în dezavantajul produselor primare, și în favoarea bunurilor prelucrate. Ins) astfel de tendințe nici nu se manifest) la fel pentru toate produsele, și nici nu dureaz) un timp indefinit. Pe m)sur
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Exploatarea și conflictul nu sunt nenorociri ale prezentului, și nici s)r)cia. Cei care pun dezbinarea pe seama imperialismului ar fi putut la fel de bine s)-și aduc) aminte de condiția de odinioar) a majorit)ții popoarelor coloniale. Pe lang) asta, pan) la mijlocul secolului al XIX-lea, aproape oricine, de pretutindeni, tr)ia la un nivel de subzistent), sau foarte aproape de el. Marx și marxiștii de dinainte par a se apropia de adev)r atunci cand consider) c) f)r) intervenția ț)rilor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
urmeaz): prin construcția unei teorii utile de tip non-reducționist, sau la nivel de sistem - obiectiv inaugurat în capitolul 5 - sau printr-o explicație a motivului pentru care eșueaz) teoriile reducționiste, o sarcin) care e mai bine s) r)mân) amânat) pan) când unele teorii f)r) dubiu sistemice vor fi examinate în capitolul care urmeaz). 3 Abord)ri și teorii sistemice Scepticismul cu privire la adecvarea teoriilor reducționiste nu ne indic) ce tip de teorii ale sistemelor pot cel mai bine fi de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
interdependențe” (1963, pp. 220, 232). Sistemele, așa cum le descrie el, nu au nici un impact asupra acțiunilor și interacțiunilor statelor. Acest lucru iese la iveal) în urmă descrierii f)cute de el sistemului internațional-politic în epoci diferite. Politică internațional) din 1789 pan) în 1814 și din 1918 pan) în 1945, spre exemplu, este numit) ,,bipolar)”. Nimeni nu ar fi putut, sau cel puțin nimeni nu ar fi trebuit s) cread) c) bipolaritatea a caracterizat în întregime acele perioade, c)ci de ce a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
așa cum le descrie el, nu au nici un impact asupra acțiunilor și interacțiunilor statelor. Acest lucru iese la iveal) în urmă descrierii f)cute de el sistemului internațional-politic în epoci diferite. Politică internațional) din 1789 pan) în 1814 și din 1918 pan) în 1945, spre exemplu, este numit) ,,bipolar)”. Nimeni nu ar fi putut, sau cel puțin nimeni nu ar fi trebuit s) cread) c) bipolaritatea a caracterizat în întregime acele perioade, c)ci de ce a fost Napoleon atât de încântat de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
degrab) decât s) se realizeze o descriere exhaustiv) a tot ceea ce definește sistemul, și s) se spun) c) apare un nou sistem de fiecare dat) când exist) motive, s) se modifice descrierea în privința oric)rui aspect relevant. Sistemele se multiplic) pan) în punctul în care se spune c) exist), concomitent și în cadrul unei arene unice, sisteme politice diferite (Hoffmann 1968, pp. 356-357; cf. Rosecrance 1966, pp. 320-325). Acolo unde fenomenele necesitând explicații par a fi distincte, sunt f)cute s) apar
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Că întotdeauna, concluzia este obținut) reductiv. Statutul altor ț)ri, și caracterul sistemului internațional, sunt definite prin prisma politicii americane! Statele își construiesc propria soart). Cineva ar putea, bineînțeles, s) fie de acord cu afirmația. Ins) abord)rile sistemice examinate pan) acum, ajunse în acest punct, tind puternic s) întrerup) evaluarea cauzelor. De vreme ce ponderea cauzelor de la nivelul sistemic și de la cel al unit)ților poate foarte bine s) varieze de la un sistem la altul, tendința este una neinspirat). A spune c
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
al XIV-lea și al XV-lea nu se conformau cu regulilor 1 și 4 ale lui Kaplan (Franke, 1968, pp. 427, 436, 439). În feluritele sisteme ale lui Kaplan apar diferite probleme, ins) cele la care m-am referit pan) acum sunt comune celor patru sisteme ale sale, care pot fi corect numite internaționale†. Cum iau naștere problemele? R)spunsul general este c) el nu a reușit s) dezvolte concepte care i-ar putea permite s) determine fondul recalcitrant al
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
putere” c) prezint) ,,dominantă subsistemului”, întrucât ,,regulile esențiale ale sistemului internațional al ‹‹balanței de putere›› sunt subordonate regulilor proprii sistemelor naționale individuale” (1964, pp. 17, 125, 129). Aici, ca în atâtea alte locuri, limbajul lui Kaplan este vag și imprecis, pan) în punctul de a-l induce în eroare pe cititor. Pe una și aceeași pagin), el scrie despre subsistemele care-și împart dominantă și despre subsistemele esențiale c) s-ar înscrie ,,într-un echilibru aproximativ asem)n)tor celui al
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
joac) și împreun). Ei reacționeaz) fâț) de cel)lalt, si fâț) de tensiunile pe care le produc interacțiunile lor. Acestea sunt descrieri și exemple extrase din ceea ce cu toții cunoaștem și experiment)m. Cineva poat) intenționa în mod ferm s) duc) pan) la cap)ț un argument, poate s)-si anunțe intenția, s) insiste asupra lui, si totusi s) se lase purtat de argument. Cineva poate s)-si prevăd) cu hoț)rare acțiunea, si totusi s) fie determinat s) se comporte în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]