952 matches
-
Gheorghe (Iași); Cerchez, Gheorghe (Focșani); Iurașcu, Gheorghe (Bacău). 3 1876 Benișache, Constantin (Huși); Ivașcu, Ioan (Iași); Millo, Andrei (Iași); Sordony, Constantin (București); Ulea, Eduard (Huși); Vidrașcu, Pascal (Ocna). 6 1877 Băișoiu, Firache (Caracal). 1 1878 Vidrașcu, Constantin (Tecuci). 1 1879 Panu, Gheorghe (Iași). 1 1880 Nicoleanu, Ioan (Botoșani); Robescu, Gheorghe (Focșani). 2 1881 Mândru, Theodor (Dorohoi); Porfiriad, Gheorghe (București); Schwartzfeld, Elias (Iași). 3 1884 Mihail, Nicolae (Iași); Mille, Constantin (Iași). 2 După cum se poate observa, cei mai multi doctori în drept aveau că
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
profesor de drept civil la Universitatea din Iași, ca filosof (colaborator al "Convorbirilor Literare"), dar și ca om politic (ministru al Instrucțiunii Publice în 1880; absolvise totodată Institutul Superior de Comerț de la Anvers în 18714); politicianul radical, scriitorul, ziaristul Gheorghe Panu (1848-1910), care mai studiase literele, cu deosebire istoria, la Paris, cel ce ne-a lăsat două extraordinare mărturii ale timpului ce l-a trăit în Portrete și tipuri parlamentare (1893), respectiv Amintiri de la "Junimea" din Iași (1908, 1910); ori directorul
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Academiei Române), Christodul Suliotis ori Christu Negoescu s-au remarcat și că autori de literatură, de eseuri filosofice sau juridice, colecționări de artă, publiciști. Titulari ai unui doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles sunt și cunoscuții jurnaliști Constantin Mille ori Gheorghe Panu, respectiv diplomatul Dimitrie C. Ollănescu. Nu în ultimul rând, îi amintim pe cei care, chiar dacă au avut și cariere publice însemnate, s-au dedicat cu pasiune profesiei pe care și-au ales-o: avocatul de renume Mihail Dimitrie Cornea, istoricul
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
dintre aceștia s-au remarcat și în alte domenii, fiind autori de literatură, de eseuri filosofice sau juridice, colecționări de artă, publiciști (Grigore D. Pencioiu, Anastase Simu - care ajungea și membru al Academiei Române). Și cunoscuții jurnaliști Constantin Mille ori Gheorghe Panu, respectiv diplomatul Dimitrie C. Ollănescu erau titulari ai unui doctorat (în drept) la Universitatea Liberă din Bruxelles. Alții au ales, în locul unei cariere publice, să urmeze profesia pentru care se pregătiseră: fără a relua toate numele, îi reamintim pe cunoscutul
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
dans d'autres domaines, en tânt qu'écrivains, auteurs d'essais philosophiques ou juridiques, des collectionneurs d'art, des journalistes (Grigore D. Pencioiu, Anastase Simu - qui seră aussi membre de l'Académie Roumaine). Leș célèbres journalistes Constantin Mille ou Gheorghe Panu, respectivement le diplomate Dimitrie C. Ollănescu possédaient eux aussi un doctorat en droit à l'Université Libre de Bruxelles. D'autres ont choisi, à la place d'une carrière publique, d'exercer la profession pour laquelle ils s'étaient préparés
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
O Octors / 159 Olin, X. / 28 Ollănescu, Dimitrie C. / 56, 59, 95, 112, 189, 211 Oncu, Nicolae / 69, 70 Oreanu, Romulus / 69 Orleanu, Gheorghe / 61 P Pacu, Moise Nicolae / 63, 64 Palade, Constantin / 62 Panaitescu, Ioan / 62 Panaitescu, Titus / 127 Panu, Gheorghe / 57, 58, 95, 189, 211 Pariano (Pârâianu) Cuca, Eugen / 60, 64, 66, 69-71, 95, 189, 210 Paricescu, Alexandru / 84 Pârâianu (Părăianu), Petre / 61, 64, 73, 74 Pârvan, Vasile / 34 Pârvulescu, Dimitrie / 63 Pella, Vespasian / 44, 48, 52 Pellianu, Jean
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
devenea ginerele lui C.A. Rosetti. Constantin Mille este autorul, printre altele, al unui volum de versuri (1883), al unuia de nuvele (Feciorul popii, 1887), al românului O viață (1914), ca și al unor însemnări zilnice (Letopiseți, 1905-1908) etc. Gheorhe Panu a fost colaborator al "Convorbirilor Literare", fiind director al jurnalului "Lupta" (1884-1895); a publicat și câteva lucrări de istorie, precum Studii asupra atârnării și neatârnării politice a românilor (1872-1873) sau Cercetări asupra stărei țărânilor în vremurile trecute (1910). 6 Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
la apariția casetelor de dialog din Options, selectați tab-ul Security; 4. în Secure Content, listați Zone și selectați Restricted Sites; 5. clic pe OK. De asemenea, pentru un plus de securitate, din meniul e-mail, selectați View și din el Preview Pane pentru a afișa doar header-ele mesajelor, fără conținutul lor. Astfel, virușii autoexecutabili recepționați nu vor putea intra în execuție. Pentru lucrul în rețea se recomandă e-mail gateway, creându-se bariere protectoare între Internet și serverul de e-mail al organizației. Cele
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Vaslui și Fălciu au făcut parte și Costache Epureanu, Grigore Cuza, George În casa lui Constantin Costache din Bârlad s-au întâlnit des, pe ascuns, fruntașii unioniști ai Moldovei - Manolache Costache Epureanu, Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, Mihail Kogălniceanu, Anastasie Panu, Iorgu Radu, iar când, după lupte și lupte, la 24 ianuarie 1859, la București, s-a declarat Unirea Principatelor, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, oamenii revoluției de la 1848 și ai Unirii, toți s-au alăturat domnitorului - drept
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lui Eminescu de către contemporani. Bun și temeinic cunoscător al manuscriselor eminesciene adăpostite de Academia Română, este acribios în decelarea erorilor în exegeza eminesciană. Nu sînt scutiți de observații nici G. Ibrăileanu, nici C. Botez, G. Călinescu, amintitul deja Ion Sân-Giorgiu, Gh. Panu (cu privire la pretinsa sa participare la întîlnirea Junimii unde Eminescu a citit Sărmanul Dionis). Apreciază și mulțumește lui D. Murărașu, pentru meritoria sa lucrare: Naționalismul lui Eminescu. G. Călinescu este opozat lui D. Murărașu și amendat pentru scăpările din Viața lui
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
simplu, cu minimum de materii grase (optați pentru fierberea În apă, la abur, În papiotăă. Serviți Întotdeauna peștele cu un sos ușor: un fir de ulei de măsline și pătrunjel tocat, zeamă de lămâie și coriandru, tomate etc. Evitați produsele pane (bastonașe, cuburi, crochete etc.Ă care se comportă la gătit ca niște veritabili bureți ce absorb materiile grase. Rețete Salată de barbuni cu dovlecei Spălați bine 4 dovlecei mici fără a-i curăța, după ce le-ați Îndepărtat extremitățile. Tăiați-i
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
3 cepe tăiate În rondele, alternându-le. Lăsați la marinat 1 oră Într-un sos preparat din 5 linguri ulei de măsline, 1 lingură de ghimbir ras și 3 căței de usturoi. Puneți broșetele 5 minute pe grătar. Piperați. Tofu pane Tăiați 500 grame de tofu În felii. Marinați-le Într-o farfurie cu tamari (sos de soiaă, 3 minute. Treceți feliile printr-un ou bătut cu pesmet. Prăjiți-le la foc mic, Într-o tigaie unsă cu ulei, câte 5
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
în coloanele ziarului său o celebră afacere în epocă, în care Conta, ministru al Instrucțiunii Publice în cabinetul liberal al lui Brătianu, a fost acuzat de drenare de fonduri publice pentru finanțarea unui ziar liberal la Iași (vezi "Afacerea Conta- Panu"). Oricât de controversate ar putea părea astăzi temele politice ale gazetarului Eminescu, integritatea sa morală și profesionalismul vor rămâne repere ale meseriei în spațiul nostru, iar lecția onestității și expresivității stilului său își va păstra actualitatea. Și exemplele ar mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sancționează - nu numai în articole, ci și în scrierile literare - „progresul nostru pripit” sau „forma fără fond”; la fel ca Eminescu, el invocă teoria păturii superpuse. După o scurtă apropiere de socialiști, se înscrie în Partidul Radical al lui G. Panu; împreună cu Panu, va trece la conservatori, criticând drastic, în „Epoca”, liberalismul românesc. Nici acest ultim mariaj nu durează. În 1901, în „Moftul român”, se declară independent. Va intra, totuși, în Partidul Conservator Democrat al lui Take Ionescu, ținând și el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
numai în articole, ci și în scrierile literare - „progresul nostru pripit” sau „forma fără fond”; la fel ca Eminescu, el invocă teoria păturii superpuse. După o scurtă apropiere de socialiști, se înscrie în Partidul Radical al lui G. Panu; împreună cu Panu, va trece la conservatori, criticând drastic, în „Epoca”, liberalismul românesc. Nici acest ultim mariaj nu durează. În 1901, în „Moftul român”, se declară independent. Va intra, totuși, în Partidul Conservator Democrat al lui Take Ionescu, ținând și el cuvântări în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
slavone și cele latine. Consideram că în situația unei medalii realizate în țară ca rod al unei inițiative private se reflecta situația încă oscilantă în folosirea integrală a alfabetului latin, din moment ce o medalie oficială dedicată lui Vasile Sturza și Anastasie Panu, realizată în atelierele Farachon din Paris, în același an, grafiază inițiala prenumelui lui Sturza cu „B”, ceea ce ar putea însemna inițiala pentru Basil, dar tot atât de bine caracterul slavon pentru „V”, inițiala lui Vasile. prezentarea domnitorului în uniformă de colonel se
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
strada Nicolae Bălcescu nr. 22, mai sus de ISJ Platan (Platanus acerifolia) 1 exemplar de 442 ani, Mănăstirea Bucium, Domeniul Mitropoliei, str. Păun nr. 14 15 exemplare de 45 ani, Parcul Teatrului Național 3 exemplare de 45 ani, strada Anastasie Panu nr. 80, în fața Prefecturii Municipiului Iași Nuc (Juglans regia var. macrosperma) 1 exemplar de 90 ani, strada Ralet nr. 2 Salcâm japonez (Sophora japonica) 1 exemplar de 100 ani, strada Lascăr Catargi nr. 48 1 exemplar de 100 ani, strada
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cultivate la "Junimea", fără rezultate prea apreciabile. Al. Lambrior (1845-1883) a murit prea tânăr ca să fi lăsat lucrări temeinice de filologie. Vasile Burlă (1840-1905) se orientase în limba sanscrită și devenise notoriu prin polemica cu Cihac asupra cuvântului "rață". Gh. Panu (1848-1910) s-a pregătit pentru istorie, a făcut gazetărie și a lăsat niște vioaie Portrete și tipuri parlamentare. Opera istorică a lui A. D. Xenopol (1847-1920) e serioasă, ridicată pe o solidă documentație, dar nu depășește cercul didactic, din cauza absenței darurilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
slavone și cele latine. Considerăm că în situația unei medalii realizate în țară că rod al unei inițiative private se reflectă situația încă oscilanta în folosirea integrală a alfabetului latin, din moment ce o medalie oficială dedicată lui Vasile Sturza și Anastasie Panu, realizată în atelierele Farachon din Paris, în același an, grafiază inițială prenumelui lui Sturza cu „B”, ceea ce ar putea însemna inițială pentru Basil, dar tot atât de bine caracterul slavon pentru „V”, inițială lui Vasile. - prezentarea domnitorului în uniformă de colonel se
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
politic, este contrabalansată de scepticismul unor interpreți care, pornind de la prejudecata că un scriitor nu se poate manifesta pe deplin în mai multe domenii, apreciază că Eminescu rămâne poet, celelalte activități ale sale fiind inferioare. În acest sens, junimistul G. Panu afirmă că "Eminescu a fost înainte de toate literat și nu articolele politice, cu caracterul lor efemer, au făcut și fac glorie lui Eminescu, posteritatea nici nu va voi să le cunoască"172. Operând ierarhizări între creația literară și cea publicistică
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
național", în Dilema, nr. 265, p. 10. Paleologu, Al., (2000), " Cum stăm cu Eminescu", în Viața Românească, nr. 1, pp. 27-28. Pană Dindelegan, Gabriela, (1997), "Terminologia lingvistică actuală, între tradiție și inovație", în Limbă și Literatură, nr. 3-4, p. 6. Panu, G., (1971), Amintiri de la Junimea, 2 vol., Editura Minerva, București. Papadima, Ovidiu, (1966), Cezar Bolliac, Editura Academiei Române, București. Parret, Hermann, (1981), "Les stratégies pragmatiques", în Communication, p. 32. Parpală, Emilia, (2007), Semiotica generală. Pragmatica, Editura Universitaria, Craiova. Pasailă, Vasile, (2004
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
291 O Ogden, Ch.K. / 131 Oprea, Alexandru / 94, 96, 99, 107, 143, 152, 204, 242-243, 292 Oprea, Ioan / 23, 52-53, 291 Ornea, Zigu / 115, 118, 140-141, 145, 244, 247, 291 P Paleologu, Al. / 98, 244, 291 Pann, A. / 154, 217 Panu, G. / 99, 291 Parret, Hermann / 205, 291 Păucescu, Grigore G. / 94-95, 115, 117, 225 Pêcheux, M. / 190, 292 Peirce, Charles Sanders / 63, 129, 131, 133, 292 Perpessicius / 95, 103, 115, 139, 146, 292, Petrino, Dimitrie / 103, 108 Plett, Heinrich F.
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
27-28. 170 Constantin Noica, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești, Editura Eminescu, București, 1975, p. 60. 171 Petru Creția, Publicistica lui M. Eminescu, prefață la Opere IX, ediția Perpessicius, Editura Academiei, București, 1980, p. 6. 172 G. Panu, Amintiri de la Junimea, vol. II, Editura Minerva, București, 1971, p. 135. 173 Al. Oprea, În căutarea lui Eminescu gazetarul, Editura Minerva, București, 1983, p. 13. 174 Alexandru Andriescu, "Publicistica eminesciană operă de asanare morală", în Cronica, nr. 13, 1990, p.
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ale lui Negruzzi și Alecsandri sau de Suvenirile lui Gheorghe Sion. Interesantă e și selecția operată de Lovinescu pentru a exemplifica seria literară în discuție, în care intră, în ordine: Dumitru C. Moruzi, sus-menționatul Radu Rosetti, Iacob Negruzzi și Gh. Panu, D. Anghel, Ion Petrovici, Lovinescu însuși, lista încheindu-se cu "cei doi mari memorialiști ai literaturii române: N. Iorga și C. Stere". E vizibilă tentativa amfitrionului de la Sburătorul de a se plasa de cealaltă parte a baricadei în raport cu prozatorii sămănătoriști
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
regăsească: "Iașii trăiau în el și nu numai Iașii de acum ci și cei de odinioară, așa cum îl văzuse de departe pe călugărul Dan". Orașul încetează a fi, așadar, o "realitate" concretă, cu o "istorie" anume, consemnată documentar ("Lambrior și Panu îi arătaseră că Iașii lui Alexandru cel Bun nu puteau avea o arhitectură turcească" poetul comisese "greșala" aceasta în Sărmanul Dionis), pentru a se preschimba într-o proiecție pur imaginară, ecou al temperamentului său moldovenesc, înclinat spre paseism și idealizare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]