936 matches
-
luni, societatea caioveană și-a găsit un echilibru. Boierii au reușit să-l convingă pe același Neagu Papură să conducă o miliție a pămîntului pentru a potoli atacurile haiducilor și hoților. De la acest Neagu Papură a rămas expresia "Țara lui Papură Vodă" care a depășit de mult aria Craiovei sau Olteniei, intrînd în folclorul național cu sensul peiorativ, de țară fără stăpîn, unde legile nu mai există. Neagu Papură este un personaj controversat, inițial a fost haiduc, apoi i s-a
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
haiducilor și hoților. De la acest Neagu Papură a rămas expresia "Țara lui Papură Vodă" care a depășit de mult aria Craiovei sau Olteniei, intrînd în folclorul național cu sensul peiorativ, de țară fără stăpîn, unde legile nu mai există. Neagu Papură este un personaj controversat, inițial a fost haiduc, apoi i s-a pierdut urma, nu se știe cum de tocmai el s-a oferit să fie pandur în slujba austriecilor și care au fost relațiile sale cu haiducii din noua
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
cîntecele”Liberi în veci” de Leonida Brezeanu" etc. CORNELIU ȘERBAN în Rev.” Cîntarea Romîniei” nr.7, 1987, pg. 21-22, iulie 1987 ”Medalion Leonida Brezeanu”. VLAD ANDREI în ziarul”Romînia Liberă”nr.13634-7 sept.1988 Referindu-se la spectacolul de opereta Papura Vodă: "iar compozitorul L. Brezeanu a împlinit atmosferă reprezentației prin muzică scrisă, în care țesătura melodiilor se structurează fericit cu tonurile crude ale melosului balcanic..." BIBLIOGRAFIA PRAHOVEI -anii 1968, 1969, 1970, 1971, editata de Bibliotecă Județeană ”N.Iorga” - Ploiești. GHEORGHE
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
de sală) Excerpts: from “ Musicians from România” vol I, by PH.D, Viorel Cosma. Ed. Music Publishing House of The Composers and Musicologists Union - Bucharest, 1989, România (pag.214-215) 1.“Pupăza din tei” libretto:Adrian Voica (Ion Creangă), (1961) 2. Papura Vodă libretto Iorgu Caragiale, 8 mai 1987, Ploiești 3. Cu cine am onoarea? libretto Cezar Țipă; 4. Olimpiada veseliei 5. Toamnă se numără bobocii 6. Vulpoiul încălțat Serenada din Valea Prahovei 7. Cu cărțile pe față 8. Omul cu umbrela
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
o formație de plaur putem întîlni nu mai puțin de 20 de plante, strîns unite între ele și așezate, într-o anumită ordine, la marginea apei: săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), feriga de apă (Nephrodium thelypteris), măcrișul de apă (Rumex hydrolapathum), papura (Typha angusttfolia), pipirigul (Scirpus schoenplectus) și buzduganul (Sparganium ramosum); în interiorul plaurului: rogozul (Carex pseudocyperus), jaleșul (Stachys palustris), joianul (Oenanthe aquatica), cucuta de apă (Cicuta virosa), drăgaica (Galiun palustre), năsturelul-de-baltă (Roripa amphibia), năsturelul obișnuit (Roripa austriaca), ochii păsăruici (Myosotis palustris), răchitanul
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
Erau locuințe cu podea platforma ca cele de la Boian, Vadastra, Cucuteni. Erau locuințe cu etaj, ca cele de la Partă. Podeaua era din lut sau era pământ bătătorit. Ferestrele erau rotunde, acoperite cu bășici de porc. Acoperișurile erau din paie, stuf, papură și crengi. S-au găsit locuințe cu pereți pictați, ca cele din Casciarele, Radovanu, Petru Rareș, Gumelnita. Structura de rezistență era asigurată de triunchiuri masive de copac, în colțuri, pe linia mediană sau centru. Pereții aveau o structura din pari
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
situația lacului s-a îmbunătățit în mod semnificativ. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Ialpug dispune de o bogată vegetație acvatică. Flora este reprezentată de plante subacvatice (alge filamentoase, mătasea broaștei), semiacvatice (stuf, troscot de apă, papură, țipirig, rogoz, stânjenei) și plutitoare (nuferi albi și galbeni - în special în partea de sud). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare (lebede, rațe, pescăruși ș.a.). Lacul este bogat în pește, aici viețuind aproximativ 40 de specii de pește
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
transsilvanica"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), darie de munte ("Pedicularis baumgartenii"), firuță ("Poa rehmannii"), verzișoară de munte ("Sempervivum montanum ssp. carpaticum"), degetăruț ("Soldanella hungarica ssp. hungarica"), cimbrișor (cu specii de: "Thymus comosus" și "Thymus bihoriensis"), papură ("Typha shuttleworthii") sau măciulie ("Thesium kernerianum"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, arii naturale protejate); astfel: Defrișări Construcții ilegale
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
apare un mic platou format în urma unor alunecări vechi. Pe acest platou se află un lac cu o suprafață de cca. 1800 mp. și o adâncime necunoscuta, în care trăiesc țestoasele de apă dulce. Lacul este înconjurat de trestie și papură iar pe suprafața sa plutesc insulițe de plaur. Bogat în țestoase, șerpi, păsări de baltă etc. lacul impresionează prin frumusețe și sălbăticie. Este singura stațiune pentru țestoasă din țară, care nu a suferit modificări și merită să fie ocrotită ca
Lacul Zagra () [Corola-website/Science/313934_a_315263]
-
preot paroh la Stupca, dar se mutase de acolo după moartea fiului său din anul 1883. La Frătăuții Noi, preotul Iraclie a fost și învățător; el a organizat la școala din sat cursuri de industrie casnică, de împletituri (din nuiele, papură, paie ori pănuși) și de apicultură. Iraclie Porumbescu a decedat la 13 februarie 1896, la vârsta de 73 de ani. A fost înmormântat în cimitirul din jurul bisericuței de lemn, foarte aproape de altarul la care slujise ca preot. Pe crucea sa
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
prezent, sunt luate periodic măsuri pentru a curăța lacul de sedimente și a îmbunătăți starea ecologică în bazinele limanlor Ialpug și Covurlui. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Covurlui dispune de o bogată vegetație acvatică (stuf, papură de baltă). În tufișurile de pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În mlaștinile de pe malul de sud-est al lacului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. Limanul este bogat în pește, aici viețuind numeroase specii
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
comuniunii binelui într-o geografie determinată irevocabil de substratul istoric al personajelor”. Criticul face o recenzie elogioasă, reliefând profesionalismul regizorului, imaginile „de o frumusețe dramatică implicită” și contraplonjeurile tânărului operator Marian Stanciu, partiturile compozitorului Adrian Enescu, decorurile concepute de Călin Papură sau costumele realizate de Irina Katz (menționându-se ca exemplu dubla funcționalitate a costumului purtat de personajul interpretat de Jean Constantin). Interpretările actorilor sunt elogiate și ele cu dărnicie, remarcându-se printre altele debutul lui Dragoș Pâslaru. În concluzie, "Pruncul
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
a devenit oraș. Pe teritoriul Dăbulenilor, "în vale" a existat înainte de al Doilea Război Mondial o zonă umedă, alimentată periodic de revărsări ale apelor Dunării, cu multe bălti și stufăriș, loc unde oamenii pescuiau și de unde se procurau trestie și papura pentru folosință în gospodărie. Acest loc este cunoscut azi sub numele „în baltă”. Zona a fost modificată în urmă desecărilor practicate de regimul comunist, devenind propice pentru agricultură (grâu, porumb, pepeni). Astăzi încă mai funcționează sistemul de irigații cu ajutorul căruia
Dăbuleni () [Corola-website/Science/297685_a_299014]
-
și 1800 de metri); ienupărul, jneapănul și arborii pitici (într 1800 și 2000 de metri); pajiștile alpine formate din ierburi mărunte (peste 2000 de metri). În largul văilor mari, datorită umezelii persistente, apare o vegetație specifică de luncă, cu stuf, papură, rogoz și adesea cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini. În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină. Fauna României este în special repartizată în funcție de vegetație. Astfel, pentru etajul stepei și silvostepei sunt specifice următoarele specii: iepurele, hârciogul, popândăul, fazanul, dropia
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
forma fânețelor și pășuni naturale. Vegetația etajului de stepă antropogenă cuprinde vegetații din vestul Câmpiei Transilvaniei din care merită amintite: bujorul românesc (Paeonia tenuifolia), Iris humilisul, Stepa stenophilia,etc. Vegetația intrazonală constituită din păduri de luncă, fânețe de luncă, stuf, papură, etc. Ca și zonă zoogeografică județul Mureș se încadrează în provincia dacică cu o faună diferențiată în 3 etaje: etajul montan, etajul de deal și podiș, etajul apelor curgătoare. Etajul montan este format din variate specii având numeroși reprezentanți printre
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
stejar, frasin, ulm, salcâm, carpen, alun, corn dar și rășinoase - brad, molid și plante ierboase - scumpia, bujorul simplu, lăcrămioara, ghiocelul, brebenelul, dedițelul, ceapa-ciorii, leurda, salimandru ș.a. Flora de baltă cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă de câmp, bizamul, șacalul, privighetoarea, fazanul, potârnichea, prepelița, coțofana, mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
agrar - cereale, vii (la aproximativ 40 km se află vestita podgorie de la Niculițel). Tradițiile industriei locale sunt legate de exploatarea pietrei din renumitul "Triunghi al granitului" de reputație europeană: Măcin, Greci, Turcoaia; exploatarea și prelucrarea lemnului, confecții, meșteșuguri tradiționale (împletituri papură, răchită), prelucrări în metal (activitate astăzi decăzută dar cu cooperări la nivel național, în trecut), în domeniul auto și al componentelor pentru utilaje agricole. Cooperativa meșteșugărească "Arrubium" a fost multă vreme (până în 1989 deținătoare a locului I pe țară în
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
Deltei Dunării, împrejurimile orașului sunt formate din soluri nisipoase și sărate, parțial umede, brăzdate de canale. În zonele uscate și sărate vegetația este cea specifică dunelor, ca de exemplu cătina roșie ("Tamarix ramosissima"). În zonele mlăștinoase predomină stuful (genul "Phragmites"), papura (genul "Typha"), izma broaștei ("Mentha aquatica"), cucuta de apă ("Cicuta virosa"), cornaciul ("Trapa natans") și mai rar nufărul alb ("Nymphaea alba"). Zona extravilană se remarcă prin absența copacilor de mari dimensiuni, existând un singur pâlc de salcâmi ("Robini pseudacacia") la
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
care în 25 de meciuri jucate, a marcat 15 goluri. Promovarea a adus schimbări importante la conducerea echipei. Antrenorul Dan Oprescu a plecat la nou promovata în Divizia C, FC Piatra Olt și a fost înlocuit cu fostul internațional Corneliu Papură. Președinte al echipei a fost numit Jean Nițulescu, fost președinte la FC Caracal și FC Extensiv Craiova. Sezonul 2010-2011 a fost cel mai bun sezon din scurta istorie a clubului. Echipa pornea la drum cu un nou antrenor, Corneliu Papură
ACS FC Olt Slatina () [Corola-website/Science/318043_a_319372]
-
Papură. Președinte al echipei a fost numit Jean Nițulescu, fost președinte la FC Caracal și FC Extensiv Craiova. Sezonul 2010-2011 a fost cel mai bun sezon din scurta istorie a clubului. Echipa pornea la drum cu un nou antrenor, Corneliu Papură înlocuindu-l pe Dan Oprescu - tehnicianul cu care Alro obținuse promovarea. De asemenea, și lotul fusese modificat în pauza dintre sezoane și deși au fost aduși mulți fotbaliști cu experiență, chiar din Liga I, echipa și-a propus ca obiectiv
ACS FC Olt Slatina () [Corola-website/Science/318043_a_319372]
-
va începe să crească cantitatea de icre depuse și se va îmbunătăți calitatea apei din lac. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Catlabuga dispune de o bogată vegetație acvatică. La suprafață este acoperit cu stuf, trestie, papură de baltă și nuferi, iar la adâncime sunt alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. Principalele
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
comentarii, reportaje, cronici și anchete. A scris, individual și în colaborare, sute de scenarii de televiziune pentru grupul umoristic “Vouă”. O culegere a textelor respective a fost publicată în volum, în anul 2004, la Editura Amaltea, cu titlul „Țara lui Papură Vouă”. Coautor al piesei „O mătușă pierdută”, care a avut premiera și s-a jucat, în stagiunea 2006, la teatrul „C.I. Nottara” din București. Coautor al piesei “Stăpânul ciolanului”, care a avut premiera la Teatrul de comedie București în 2011
Dănuț Ungureanu (ziarist) () [Corola-website/Science/318240_a_319569]
-
zmeur ("Rubus idaeus"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: clopoței ("Campanula rotundifolia ssp. polymorpha"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), sclipeți ("Potentila erecta"), șuvară ("Molinia caerulea"), papură ("Typha latifolia"), spetează ("Juncus effusus"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), sipică ("Scabiosa lucida"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), șofrănel ("Crocus banaticus"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), bumbăcăriță ("Eriophorum augustifolium"), didiței ("Pulsatilla montana"), crușin ("Rhamnus frangula"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
au fost semnalată prezența a trei specii floristice rare (enumerate în aceeași anexă a "Directivei Europene 92/43/ CE"): clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica") și papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"). În arealul parcului vegetează și două specii de papură: "Typha minima" (papura pitică) și "Typha shuttleworthii". În vecinătatea parcului și în arealul acestuia se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
prezența a trei specii floristice rare (enumerate în aceeași anexă a "Directivei Europene 92/43/ CE"): clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica") și papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"). În arealul parcului vegetează și două specii de papură: "Typha minima" (papura pitică) și "Typha shuttleworthii". În vecinătatea parcului și în arealul acestuia se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]