8,430 matches
-
protagonista shakespeariană calchiind nu doar modelul comportamental și psihologic din basmele românești, dar și relatările privitoare la fetele lui Ler împărat. Analizând nu atât „neașteptata sărăcie” imaginativă, cum definea folcloristul Moses Gaster arhetipalitatea unui motiv, cât inovațiile lui, devierile de la paradigmă, amprenta unică pe care o lasă etnotonusul fiecărui popor asupra unui motiv, vom putea da de sursa acestei scheme narative. Așa de exemplu, un amănunt care ține de antropologia socială, decopertat în Regele Lear de critica psihanalitică, vine să dovedească
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
valorile democrației și cele ale Islamului? Reprezintă atentatele de la New York falimentul modelelor ideologice care au încercat să aproximeze, în înțelegere, această epocă a modernității tîrzii (sau a contemporaneității)? Este necesară elaborarea unui nou context de reprezentare? Și dacă da, care paradigmă a schimbării lumii este cea adecvată: cea "constructivistă" (care interpretează atentatele drept semn al dezvoltării unei noi etape, al unui nou context în relațiile internaționale; cea "naturală" (care consideră că atentatele reprezintă un fenomen de evoluție naturală, chiar dacă barbară, a
Departe de echilibru by Mircea Naidin () [Corola-journal/Imaginative/14824_a_16149]
-
Sau poate că revoluția lui poetică, dacă e o revoluție, este sintetizabilă în formula pulverizării eului, a oglinzii sparte? Nu ar servi teza cărții cunoașterea participativă din poezia lui Lucian Blaga? Unde îl situăm pe Bacovia? Nu schimbă și el paradigma poeticității? Nu ar fi mai potrivit să vorbim în cazul modernității, dacă Ion Barbu este un model al ei, de o revoluție colectivă avangardism-Arghezi-Blaga-Ion Barbu-Bacovia, cu accepții personalizate, dar cu declanșarea relativ simultană, într-un sens particular al radicalităților? Nu
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
releul doinașian." Cu toate că ,îngerii și-au făcut la noi faima mai cu seamă prin Blaga și Arghezi", Adrian Alui Gheorghe nu-i cîntă chiar pe ,acești îngeri pervertiți și seduși de fecioare ori contaminați de uman". Deși nu e neglijabilă, paradigma lor apare într-o altă variantă: ,Simbolul îngerului căzut vine la el din mai îndepărtata omologie romantică. El apare aici ca o ultimă ipostază a emfaticei candori a poetului, ca o ultimă degenerescență a inocenței". Oarecum excentrică - ce zic: excentrică
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
al unui regizor relativ cunoscut se așază pe o tabula rasa de informație. Nu știi de unde să-l iei. La fel o carte, o piesă. Pe de altă parte într-o epocă în care relațiile publice tind să devină noua paradigmă de evaluare și impunere a unui produs, fie el cultural sau de alt gen, credibilitatea analistului cultural (cu un calc după analiști politici, inflați de sindromul propriei competențe)se construiește și se consolidează social. Abilitatea socială a scriitorului cult este
Analiștii culturali by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/11107_a_12432]
-
această literatură română care și-a lestat propriile complexe, propriul handicap prin talentul său imens. Să sperăm că cititorul francez va avea șansa să descopere micile paradoxuri ale literaturii române: darul de a folosi cuvinte puține pentru realități diferite, în funcție de paradigme. Darul de a poseda o limbă bogată, plastică și abstractă în același timp, unde imaginația este solicitată la infinit. Darul de a deține un cuvânt și un sentiment superb - dor.
Corespondență din Franța - Literatura română este intranSportabilă? by Iulia Ba () [Corola-journal/Journalistic/11149_a_12474]
-
provocări, care au determinat noi orientări în procesul de predare. Două în principal au avut un impact atât de important încât au determinat un proces de reflecție chiar asupra scopului de a studia istoria la începutul secolului XXI: schimbarea de paradigmă privind conținuturile disciplinei și revoluția tehnologică și informațională. De-a lungul secolelor, studiul istoriei a trecut printr-o serie de paradigme diferite, dintre care cele mai cunoscute au fost cea naționalistă, cea comunistă și cea democratică. Încă de când s-a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
au determinat un proces de reflecție chiar asupra scopului de a studia istoria la începutul secolului XXI: schimbarea de paradigmă privind conținuturile disciplinei și revoluția tehnologică și informațională. De-a lungul secolelor, studiul istoriei a trecut printr-o serie de paradigme diferite, dintre care cele mai cunoscute au fost cea naționalistă, cea comunistă și cea democratică. Încă de când s-a configurat studiul istoriei în perioada modernă, s-a optat pentru împărțirea acestei discipline în două mari domenii: istorie națională și istorie
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
punea accentul pe trecutul glorios al României continuat de conducerea glorioasa a Partidului și conducătorului sau. Din 1989 România s-a separat oficial de ideologia comunistă, exprimându-și opțiunea pentru democrație. Această a fost însoțită de o nouă schimbare de paradigmă, în care educația pentru democrație și valori europene (în ideea integrării în Uniunea Europeană) au fost favorizate în detrimentul vechiului discurs naționalist. Conținuturile disciplinei au fost schimbate într-un studiu integrat al istoriei României în context universal (preponderent european). Această nouă abordare
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
autorii noilor manuale de a fi "antinațional"18. Accentul pus în noile manuale pe problematizare era în contradicție cu "istoria-luptă" care monopolizase manualele până în acel moment, iar dezbaterea publică avea ca motiv acest nou model de a trata istoria. Spre deosebire de paradigmă naționalistă din anii 1980, noile programe școlare de istorie își propuneau să ofere elevilor o istorie demitizanta, în care problematizarea să fie în centrul activității de învățare. Accentul era pus nu pe cunoștințele de memorizat, ci pe competențele pe care
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Istoria nu mai este, precum în trecut, un instrument de transmitere a Adevărului, ci, mai curând, un instrument de descoperire a adevărurilor multiple ale societății. Dacă în continuare istoria are menirea de a transmite o ideologie politică oficială a statului - paradigmă democrației liberale, specifică Uniunii Europene -, aceasta ideologie nu este atat de categorica (precum cea naționalistă) sau determinista (precum cea comunistă). Descoperirea democrației se realizează prin intermediul dialogului, confruntării de idei, problematizării, toleranței față de puncte de vedere divergențe, gândirii critice. În mod
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Uniunii Europene -, aceasta ideologie nu este atat de categorica (precum cea naționalistă) sau determinista (precum cea comunistă). Descoperirea democrației se realizează prin intermediul dialogului, confruntării de idei, problematizării, toleranței față de puncte de vedere divergențe, gândirii critice. În mod evident, schimbarea de paradigmă nu poate mulțumi pe toată lumea. Există și victime de parcurs. La nivelul elevilor, putem observa o confuzie în ce priveste așteptările profesorilor de la ei. La nivelul profesorilor, putem observa o doză de nemulțumire cu privire la înlocuirea procesului educațional tradițional cu cel
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și să acrediteze un mod de definire a relațiilor sociale, economice, determinând și percepțiile despre mediul social și structurile de putere, ori despre ordini sociale. Cu alte cuvinte, se (re)construiește reprezentarea socială asupra dreptății sau a justiției sociale. Sintetic, paradigmă violenței simbolice, așa cum o vede Bourdieu, se ocupă cu producerea de semne și imagini simbolice, cu rol de dominare, în registrul social. În Dominare masculină, Bourdieu definește conceptul că violența gentila, imperceptibila și invizibilă chiar și celor care îi cad
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
statului, reforma constituțională, justiție independentă, egalitate de șanse în societate, stat euro-atlantic puternic, bazat pe o economie competitivă etc. De cealaltă parte, manifestul lui Klaus Iohannis făcea referire la "România lucrului bine făcut", nevoia unui stat de drept, o nouă paradigmă socială, politica externă sinergica (națională, europeană, transatlantica), recuperarea decalajului de dezvoltare, educația că resursă de dezvoltare, investiția în sănătate etc. Analiza pornește de la teoria cadrajului mediatic, văzută în științele comunicării că schemă de interpretare a evenimentelor prezentate. În opinia lui
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și transformarea ei structurală, Comunicare.ro, București, 2005. 3 Aristotel, Politica, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2010. 4 Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile, Editua Univers, București, 1996 5 Pierre Bourdieu, Limbaj și putere simbolică, Editura Art, București, 2013 6 Ștefan Stănciugelu, Paradigmele violenței, Note de curs, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, http://academos.ro/document/3-paradigme-ale-violentei-colective (accesat în 4 decembrie 2015) 7 Pierre Bourdieu, Rațiuni practice, o teorie a acțiunii, Editura Meridiane, București, 1999 8 Andrew Smith, Violence and the
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dezbatere Klaus Iohannis - Victor Ponta, 12 noiembrie 2014, http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18538221-live-text-video-doua-dezbatere-klaus-iohannis-victor-ponta-b1.htm (accesat pe 15 decembrie 2015) R.M., Marea dezbatere Ponta - Iohannis, 11 noiembrie 2014, http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18527823-klaus-iohannis-las-orgoliile-mele-deoparte-vedem-ora-20-00-realitatea-intr-dezbatere-televizata-victor-ponta.htm (accesat pe 15 decembrie 2015) ȘTEFAN, Stănciugelu, Paradigmele violenței, Note de curs, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, http://academos.ro/document/3-paradigme-ale-violentei-colective (accesat pe 04 decembrie 2015). Dezvoltarea diplomației publice. O analiză comparată între NATO și UE* (The development of public diplomacy: A comparative analysis between
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
încadrat într-o singură tendința, pentru a da înțeles fenomenelor este necesară o abordare interdisciplinara a acestora. În contextul în care încercăm să explicăm fenomenele care ghidează actualul parcurs din planul științelor sociale, e necesar să apelăm la analiza succesivității paradigmelor rivale, în concepția lui Kuhn reprezentând faze ale revoluțiilor științifice care apar atunci când se ajunge la contestarea paradigmelor clasice, care nu mai reușesc să explice lucrurile semnificative din realitate și caută încadrarea acestora în unele noi. În cazul strategiilor de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
contextul în care încercăm să explicăm fenomenele care ghidează actualul parcurs din planul științelor sociale, e necesar să apelăm la analiza succesivității paradigmelor rivale, în concepția lui Kuhn reprezentând faze ale revoluțiilor științifice care apar atunci când se ajunge la contestarea paradigmelor clasice, care nu mai reușesc să explice lucrurile semnificative din realitate și caută încadrarea acestora în unele noi. În cazul strategiilor de politică externă însă, consideram necesară remodelarea acestora în funcție de realitate, pe care nu o putem percepe fără cunoaștere și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
are însă de-a face nu cu aparentă - starea de fapt - un moment efemer și lipsit de consistentă - ci cu esență, ființa în sine și pentru sine, umanitatea care își afirmă deosebirea față de natură și își devine sieși scop16. Spre deosebire de paradigmă liberală a individului al carui comportament egoist ar contribui la stabilitatea și prosperitatea societății prin intermediul "mâinii invizibile" teoretizata de către Adam Smith, nimic altceva decât raportul dintre cerere și oferta, paradigmă care începe să se afirme tot mai pregnant la începutul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
afirmă deosebirea față de natură și își devine sieși scop16. Spre deosebire de paradigmă liberală a individului al carui comportament egoist ar contribui la stabilitatea și prosperitatea societății prin intermediul "mâinii invizibile" teoretizata de către Adam Smith, nimic altceva decât raportul dintre cerere și oferta, paradigmă care începe să se afirme tot mai pregnant la începutul secolului XIX - Hegel optează pentru recunoaștere, pornind de la celebrul exemplu al stăpânului și al sclavului. Niciunul dintre ei nu este liber: sclavul, deoarece stăpânul nu îl tratează că pe un
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
că apariția republicii nu este inocentă, ci se întemeiază pe genocid, adică pe cea mai gravă vărsare de sânge (la fel se putea întâmpla și în România dacă Regele Mihai I nu acceptă nedreptatea abdicării). Această afirmație nu rezistă nici paradigmei hegeliene de interpretare a trecutului deoarece genocidul, în calificarea juridică și în derularea istorică a faptelor, este suficient de violent și de dureros încât să trădeze o voință explicită care anulează orice considerație privind "viclenia rațiunii" (List der Vernunft) care
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
communication, religion and mass-media. Ciprian NIȚU is a Teaching Assistent at the Department of Political Science from the Faculty of Political Science, Philosophy and Communication Sciences, Western University Timișoara. He is the author of the book Cosmopolitismul. Către o nouă paradigmă în teoria politică (Editură Adenium, Iași, 2014) and his areas of interest are political anthropology, institutions of the European Union. Bun de tipar: 2016 • Apărut: 2016 • Format 16 × 24 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707469 Țel
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
lingușituri și colachii învățătura-i și înțelepciunea-i peste nouri ridicară (că mai toți supușii de frică obișnuiți sunt, nu ceea ce adevărul, ci ceea ce stăpânul poftește, aceea să laude și să fericească)." Onomatopeea ironizează calitatea, iar paranteza atrage atenția supra paradigmei, nu alta decât figura auditoriului sub teroare, perfect valabilă în gulagul comunist și sub orice tiranie, mai veche sau mai nouă. Suntem în atmosfera oricărui congres comunist, realitate și nu trucaj literar. Despotismul dispare, el își schimbă numele, timpul și
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
1989, comparația cu realizările epice din timpul vechiului regim rămâne defavorabilă, iar măscările unora dintre tinerii prozatori nu fac decât să întărească senzația de regres estetic. Este evident pentru aproape toată lumea că s-au schimbat, la noi, contextul istoric și paradigma culturală, într-o anumită măsură conceptele critice și instrumentele artistice; și totuși, consacrarea acestor modificări întârzie. Să fie oare aici o vină a criticii de întâmpinare, un deficit de credibilitate datorat infestării ei cu virușii moderni ai marketing-ului și
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
alianțe între PSD și PD-L. Aceste alianțe politice au putut să fie realizate ca urmare a poziționării PNL în opoziție cu liderul dominant al momentului care provenea fie din PSD, fie din PD-L. Pentru a putea ieși din paradigmă conflictului ideologic și istoric dintre liberali și neocomuniști, așa cum se prefigurase acțiunea politică în anii '90, PNL s-a aliat în anul 2004 cu PD, pentru a lupta împotriva "partidului stat" identificat în PSD și reprezentanții politici ai acestuia, Ion
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]