7,232 matches
-
reveni vreodată în acea minunată țară, dar păstrîndu-i imaginea inalterată în suflet, Asachi nu numai că n-a uitat niciodată sejurul italian, dar, cu trecerea anilor, l-a amplificat, ridicîndu-l la proporții mítice. Pentru el, acea țară a luat forma Paradisului pierdut, din care omul a fost gonit. Nu s-a mai întors în Italia poate și pentru a păstra neschimbată imaginea ei dintîi. Pe parcursul lungii sale vieți trăite la Iași, în Nordul brumoasei Moldove, în frigul și ceața iernii, amintirea
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
deconstruirea parodică a miturilor comunismului. Vreau să spun cu aceasta că spiritul meu critic actual va fi mereu asediat de memoria afectivă, iar încercarea de a explica fenomene ale trecutului va fi, probabil, vag alterată de un discret sindrom al paradisului pierdut" (p. 7-8 în primul volum). Nu aș fi putut face o mai bună descriere a tendințelor interioare ale textului evocativ: pe de o parte, spre idealizare, pe de alta, spre utopizare - ambele puse sub un control sever. Clujul ideal
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
totdeauna, de ceva... Un iz de izmă; sau de izbă, - de izbă cu pămînt pe jos. O izbă fără izbăvire, pradă vizibilei izbeliști. Un iz de izbă năpădită de buruienile grădinii,-n care se uscă pătlăgeaua, tomata, roșia, paradaisa. Un paradis de care-i sigur că se alege paradiciul. Pătlăgeaua e pătlagină, acum, paradaisa s-a părăginit" (Iz). De la registrul indigen se trece, reminiscență a compensatoarei reverii simboliste, la unul exotic: "- Dragul meu, privighetoarea asta (căci astfel se traduce cuvîntul turc
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
Comparate, literaturile din Anglia, Franța și Germania au în comun înțelegerea grădinii ca proiecție a sufletului celui care a creat-o, grădina fiind folosită ca model în morală, politică, pedagogie, imaginea femeii, concepția despre moarte - toate acestea convergând în imaginea paradisului pe pământ. Din cauza elementelor laice care țin de identitate, parcul englezesc neordonat a devenit și o probă a subiectivizării religiei (paradisului). Ana-Stanca Tabarasi aduce elemente de absolută noutate pentru legătura dintre schimbarea formei grădinilor și schimbarea concepției despre intelect, amintire
O carte românească de istoria ideilor în Germania by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/9090_a_10415]
-
grădina fiind folosită ca model în morală, politică, pedagogie, imaginea femeii, concepția despre moarte - toate acestea convergând în imaginea paradisului pe pământ. Din cauza elementelor laice care țin de identitate, parcul englezesc neordonat a devenit și o probă a subiectivizării religiei (paradisului). Ana-Stanca Tabarasi aduce elemente de absolută noutate pentru legătura dintre schimbarea formei grădinilor și schimbarea concepției despre intelect, amintire, memorie. În parcul baroc geometric natura era reprezentată neoplatonic, grădina fiind de fapt o ilustrație a ideii de natură și a
O carte românească de istoria ideilor în Germania by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/9090_a_10415]
-
gen Versailles cu absolutismul francez). În Germania, lipsa unui stil propriu de grădină și a unei unități naționale au dus la cele mai intense controverse asupra modelului de parc german care să corespundă identității germane. Latura teologică a discuției despre paradisul terestru e legată de o nouă apreciere a peisajelor sălbatice și montane. Ana Stanca Tabarasi recunoaște aici influența calvinismului, care susținea că doar omul a căzut în păcat, nu și natura. Fiind în continuare bună, ca în paradis, natura poate
O carte românească de istoria ideilor în Germania by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/9090_a_10415]
-
discuției despre paradisul terestru e legată de o nouă apreciere a peisajelor sălbatice și montane. Ana Stanca Tabarasi recunoaște aici influența calvinismului, care susținea că doar omul a căzut în păcat, nu și natura. Fiind în continuare bună, ca în paradis, natura poate avea un efect moral asupra omului. Dacă natura e în continuare bună, se pune întrebarea de ce nu s-a păstrat paradisul în forma originală. Răspunsul teoreticienilor grădinii peisagere e că paradisul, considerat un fel de colecție de arhetipuri
O carte românească de istoria ideilor în Germania by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/9090_a_10415]
-
susținea că doar omul a căzut în păcat, nu și natura. Fiind în continuare bună, ca în paradis, natura poate avea un efect moral asupra omului. Dacă natura e în continuare bună, se pune întrebarea de ce nu s-a păstrat paradisul în forma originală. Răspunsul teoreticienilor grădinii peisagere e că paradisul, considerat un fel de colecție de arhetipuri, s-a risipit pe întreg pământul, nemaiputând fi recunoscut decât dacă ar fi fost privit de sus, din cer, de către Dumnezeu. Astfel și-
O carte românească de istoria ideilor în Germania by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/9090_a_10415]
-
natura. Fiind în continuare bună, ca în paradis, natura poate avea un efect moral asupra omului. Dacă natura e în continuare bună, se pune întrebarea de ce nu s-a păstrat paradisul în forma originală. Răspunsul teoreticienilor grădinii peisagere e că paradisul, considerat un fel de colecție de arhetipuri, s-a risipit pe întreg pământul, nemaiputând fi recunoscut decât dacă ar fi fost privit de sus, din cer, de către Dumnezeu. Astfel și-ar fi pierdut și efectul asupra omului. De aceea parcul
O carte românească de istoria ideilor în Germania by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/9090_a_10415]
-
ar fi fost privit de sus, din cer, de către Dumnezeu. Astfel și-ar fi pierdut și efectul asupra omului. De aceea parcul englezesc are drept scop adunarea cât mai multor tipuri de peisaj, pentru a reface acea concentrație originară a paradisului într-un spațiu restrâns, regenerând, astfel, spațiul originar. Volumul începe cu o parte istorică/cronologică și se încheie cu o parte de comparație a motivelor, cu interpretarea acestora din punct de vedere politic, moral, filozofic, și evidențierea diferențelor dintre cele
O carte românească de istoria ideilor în Germania by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/9090_a_10415]
-
politico-sociale din țările de Est au redescoperit voluptatea conflictelor magice. Steagurile au fost decupate în zona însemnelor, lozincile au fost martelate, asemenea sfinților din lăcașurile creștine de către hoardele venite din stepele Asiei, iar statuile imperturbabile, care-i preamăreau pe patriarhii paradisului imanent, au căzut și ele sub furia mulțimilor dezlănțuite. Așa s-a dus statuia lui Petru Groza de lîngă Facultatea de Medicină, așa s-au dus nenumăratele busturi bărboase ale clasicilor fericirii pe pămînt, coclite prin parcuri și prin grădini
Monumentul public, între mobilier și magie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9108_a_10433]
-
care ni le oferă istoria mică. Prinși în această avalanșă a narcisismului magic și a mîntuirii în efigie, aproape că nu a existat componentă a societății românești care să nu se vrea reprezentată și să nu se viseze gravată în paradisul de bronz, de piatră, de oțel și, la rigoare, chiar de ciment. Organizații, comitete, fundații, asociații, parohii, prieteni, neamuri etc., dar, nota bene, majoritatea provenind din structuri militare, au pornit galopul apocaliptic al ridicării de monumente. Ce a ieșit din
Monumentul public, între mobilier și magie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9108_a_10433]
-
Cosmin Ciotloș În 1997, anul de apariție al primei ediții, Bagajele pentru paradis pregătite îndelung de Valeriu Cristea n-au avut - și nici n-ar fi putut să aibă - receptarea pe care ar fi meritat-o. Nu spun, prin aceasta, că n-ar fi beneficiat, după caz, de recenzii elogioase ori de voluntara
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
care nume ca Gheorghe Gheorghiu-Dej sau Nicolae Ceaușescu ori concepte improvizate ca "destalinizare", "perestroika" sau "glasnost" țin de o durere vie, neatenuată și nedisimulată în vreun fel. În mai mică măsură decât o urmare a După-amiezei de sâmbătă, Bagajele pentru paradis sunt o prefață sau o promisiune pentru o altă - ipotetică și viitoare - carte. Sau, dați-mi voie să speculez, pentru o colecție absolut reală de asemenea opuri. Iată, de pildă, episodul excluderii, la 22 de ani, din UTM (voi traduce
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
fructuos și fertil pe care Valeriu Cristea l-a oferit acestei gustate specii de ultimă oră. Despre - cu un deloc hazardat cuvânt-valiză - o preistorie personală. Lipsită de resentimente, ca și corespondentele ei mai tinere, trista poveste din paginile Bagajelor pentru paradis, alipește, cumva, notele personale - mai intense și mai umane decât acelea cu finalitate dinainte pregătită - pe întregul fundal politic ieșind explicit la lumină sau doar molcomindu-se freatic. Întâlnim dragostea calmă, decentă, matrimonială izbucnind într-un pasaj de-a dreptul
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
Nu cred că mai e necesar să deconspir vreo identitate. Iar dacă - totuși - e, vă trimit, prietenos, la pagina 11 a numărului din România literară pe care tocmai îl citiți. Nu e o carte anistorică și nici apolitică, Bagaje pentru paradis. E doar o carte perfect naturală, cum arareori ne este dat să citim.
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
lentila durerii/ aruncă sulița în lumea cealaltăť". Simțindu-se exponențial, aflat sub veghea unui mare ochi al lucidității supreme deschis în haos, autorul Poziției aștrilor înalță, orgolios, "imnuri Omului, condiției sale muritoare-nemuritoare (prin memorie), pulberi vii ce încearcă ascensiunea în Paradis". O asemenea abstragere nu e, cum s-ar putea crede, un artificiu clamoros, ci semnul unei vocații specifice care antrenează verbul, îi asigură elanul corespondent. Purificat, esențializat, limbajul se suprapune inspirației precum un mulaj ideal al acesteia. La Șerban Foarță
Poezia Celuilalt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9252_a_10577]
-
în timpul verii, pentru ca primăvara și toamna să le pună la dispoziția artiștilor, în felul ăsta scăpînd de impozit sau chiar primind bani de la statul francez sau italian ca să le întrețină. La Bogliasco, în sudul Genovei, este chiar un fel de paradis al creatorului, un paradis atît de elegant, încît te poate inhiba, pentru că seara te servesc majordomi cu papion... D.P.: Și se pune vreo condiție? La finalul sejurului ești obligat să le oferi textul scris acolo? D.F.: Nu ți se cere
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]
-
și toamna să le pună la dispoziția artiștilor, în felul ăsta scăpînd de impozit sau chiar primind bani de la statul francez sau italian ca să le întrețină. La Bogliasco, în sudul Genovei, este chiar un fel de paradis al creatorului, un paradis atît de elegant, încît te poate inhiba, pentru că seara te servesc majordomi cu papion... D.P.: Și se pune vreo condiție? La finalul sejurului ești obligat să le oferi textul scris acolo? D.F.: Nu ți se cere nimic, însă, bineînțeles că
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]
-
poate isca dintr-o greșeală de tipar. Ce puteam să fac? Dacă aș fi fost catolic, aș fi așteptat cuminte să ajung într-un purgatoriu al celor vii și să mi se ierte păcatele ușoare înainte de-a forța ușa paradisului. Fiind însă catodic, nu mi-a rămas decât să-mi strivesc simultan o lacrimă înciudată între gene și o înjurătură între dinți, pentru ca apoi să rostesc în receptor formula magică a invitaților junei Raluca Moianu (luni, ora 21, NUMAI la
Cronică anacronică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9267_a_10592]
-
din viața publică românească (mai întâi, într-o Croație a cărei economie duduie din plin, încât te întrebi cum naiba se face că noi suntem în Uniunea Europeană, iar ei, de sute de ori mai europenizați decât noi, nu, apoi în paradisul construit de Sorin Marin la Sfântu Gheorghe, unde s-a desfășurat o nouă și excepțională ediție a festivalului internațional de film "Anonimul"), am sentimentul că dacă-mi voi continua activitatea publicistică săptămânală, va trebui să-mi fac neapărat rost de
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
inalterabilă luciditate, cu reflectarea calmă și minuțioasă a dezastrului. Iar apoi, refugierea în spații ocrotite, ferite de toxinele realului. Nimic mai firesc ca lecturile de căpătâi să fie cele din Proust și Borges. Se creează, astfel, posibilitatea scufundării într-un paradis al culturii, al memoriei și, la un loc, al unei memorii culturale mereu vii. Un fapt din realitate e ușor convertibil într-o valoare sau o nuanță artistică. Oricât de hâdă, de oribilă ar fi lumea din jur, Arta ne
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
rînd, musulmanul nu poate înțelege de ce trebuie să existe un păcat originar din cauza cărora să sufere întreaga specie umană. Cum nu înțelege nici de ce iadul trebuie să te aștepte la capătul celălalt al vieții. E drept că musulmanul crede în paradis, dar în ochii lui paradisul e prelungirea lumii de aici, o prelungire ce nu presupune o schimbare de regim existențial sau un salt ontologic într-o altă dimensiune a universului. Paradisul e precum lumea de aici, doar că este o
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
de ce trebuie să existe un păcat originar din cauza cărora să sufere întreaga specie umană. Cum nu înțelege nici de ce iadul trebuie să te aștepte la capătul celălalt al vieții. E drept că musulmanul crede în paradis, dar în ochii lui paradisul e prelungirea lumii de aici, o prelungire ce nu presupune o schimbare de regim existențial sau un salt ontologic într-o altă dimensiune a universului. Paradisul e precum lumea de aici, doar că este o lume înzestrată cu toate bucuriile
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
celălalt al vieții. E drept că musulmanul crede în paradis, dar în ochii lui paradisul e prelungirea lumii de aici, o prelungire ce nu presupune o schimbare de regim existențial sau un salt ontologic într-o altă dimensiune a universului. Paradisul e precum lumea de aici, doar că este o lume înzestrată cu toate bucuriile de care aici, în viața terestră, nu avuseseși parte decît pe sponci și numai din cînd în cînd. În al șaptelea rînd, dogma trinității îl amuțeșe
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]