1,340 matches
-
Eposul și romanul", în op. cit., p. 538. 176 Traducere de Irina Ilegitim, Editura Evenimentul, Iași, 2000. 177 Publicată la Drei-Masken-Verlag, München, 1922. 178 Cf. Weisstein, Ulrich, Imitations with a vengeance, 1966, p. 807. 179 Marian Popa, "Parodie și istorie. Modul parodic", în Comicologia, Editura Univers, București, 1975, p. 156. 180 Ibidem. 181 Mihail Bahtin, "Din preistoria discursului romanesc", p. 521. 182 Ibidem. 183 "În secolul al IX-lea, severul abate Rabanus Maurus din Fulda a transpus-o în versuri: Cina era
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lui Gustav René Hocke (Manierismul în literatură, traducere de Herta Spuhn, cu o prefață de Nicolae Balotă, Editura Univers, București, 1977, pp. 309-310). 202 Viorica S. Constantinescu, "Timpul parodiei", în Cultura poetică, Editura Junimea, Iași, 1999. 203 Marian Popa, "Modul parodic", în Comicologia, Editura Univers, București, 1975, p.160. 204 Jakob Burckhardt, "Ironia modernă și vorba de spirit", în Cultura Renașterii în Italia, vol. I, traducere de N. Balotă și Gh. Ciorogaru, prefață, tabele cronologice, note și indici de N. Balotă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
1512, cele trei cărți, Libri facetiarum, în care limba latină acoperă un fond de inspirație popular german, constând din scurte povestiri glumețe cu tăiș critic la adresa clerului, nobilimii și mercenarilor", în Zoe Dumitrescu-Bușulenga, op.cit., pp. 207-208. 211 "Automatele: marioneta, personajul parodic", în Marian Popa, Homo fictus, Editura pentru literatură, București, 1968, p. 223. 212 "Produsele spiritului parodic", în Zoe Dumitrescu-Bușulenga, op. cit., pp. 210-211. 213 În Dicționarul de termeni literari, ediția citată, p. 154. 214 Pentru această clasificare, am apelat la Marian
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
german, constând din scurte povestiri glumețe cu tăiș critic la adresa clerului, nobilimii și mercenarilor", în Zoe Dumitrescu-Bușulenga, op.cit., pp. 207-208. 211 "Automatele: marioneta, personajul parodic", în Marian Popa, Homo fictus, Editura pentru literatură, București, 1968, p. 223. 212 "Produsele spiritului parodic", în Zoe Dumitrescu-Bușulenga, op. cit., pp. 210-211. 213 În Dicționarul de termeni literari, ediția citată, p. 154. 214 Pentru această clasificare, am apelat la Marian Popa, Comicologia, p. 168. 215 Chanson (cântec) poemele erau recitate cu acompaniament; de geste cuvântul geste
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
aparține exegetului Adrian Marino, care pornește chiar de la comentarea frecventei afirmații că orice artist începe printr-o pastișă, adică "printr-o imitație, voluntară sau nu, cu intenții ironice, critice sau simpatetice. Atitudinea poate fi respectuoasă, chiar admirativă, înainte de a fi parodică (...) între experiența identificării și intenția caricaturală" (în Biografia ideii de literatură, vol. IV, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 1997, p. 153). 317 Cf. Sangsue, Daniel, La parodie, Hachette, Paris, 1996, op. cit. 318 Vezi Jankélévitch, Vladimir, Ironia, traducere din limba franceză de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Billy Bathgate (1989, tradus și la Editura Univers în 1996). A fost distins cu cele mai prestigioase premii literare americane, printre care Premiul Faulkner al PEN-clubului american, Premiul Național al criticilor și Medalia William Dean Howells. 343 Incipitul însuși este parodic, întrucât protagonistul își începe călătoria de restituire a adevărului, falsificat de statul-mașină de ucis, în ziua de 30 mai, când în cele mai multe state americane se comemorează militarii căzuți în toate războaiele. 344 " Iar un crainic a strigat cu glas tare
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
se reface după o boală"), cf. Mircea Cărtărescu, op. cit. Vezi Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității, Editura Pontica, Constanța, 1993, p. 41. ----------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 152 153 Cuvânt înainte Argument Parodie romanescă vs. roman parodic Parodia literară în Antichitate Renașterea parodiei și romanul renascentist. Premise medievale... Concluzii Bibliografie Abstract Résumé
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
omenescul amenințat astfel să fie anihilat. Legea spațiului concentraționar nu este decât o "parodie de lege" deoarece nu numai că nu apără individul, dar îl duce în mod inevitabil spre moarte 140. Acest nou tip de lege corespunde unei societăți parodice, formată din numeroși deținuți (zeki) o "națiune" distinctă, omogenizată, sau chiar o specie distinctă, cu o limbă proprie și cu un comportament specific. Fiind construită după modelul lumii libere, lumea lagărului este compusă, la rândul ei, dintr-o societate constituită
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
dintre deținuți; era posibilă și varianta trecerii ofițerilor NKVD în categoria deținuților, pentru diferite delicte, iar ulterior transformarea lor în temniceri. În rândul deținuților, ierarhia este construită pe criterii economice și de "clasă". Aristocrația acestei societăți este formată, în spirit parodic, din "oploșiți" (bucătari, medici, frizeri, șeful băii, șeful magaziei de colete etc.), adică cei care fac o muncă ușoară, căci, "în lagăr, competențele se măsoară pe o scală de valori inversă celei din viața civilă"141. Un personaj precum Hromoi
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
lor de mâncare era ireproșabilă și cred că au și băut câteva păhărele"267. Pagini de literatură autentică există și în capitolul "Zekii ca națiune", care ilustrează în cea mai mare măsură "scriitura oblică" soljenițiană. Într-un discurs cu aspect parodic, se spune că deținuții, foarte numeroși, alcătuiesc o națiune distinctă sau chiar o specie distinctă, care nu se înmulțește pe calea obișnuită a procreării, ci "prin procedeul tehnic al săltării". Asemenea pagini echilibrează cumva atmosfera sumbră a cărții, iar distanțarea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
deși ambele perechi îi sunt necesare), iar altă dată se revoltă când se aude zvonul că le vor fi luate cămășile. Grija pentru confort pe care o manifestă Ivan Denisovici (ca și ceilalți deținuți, de altfel) este adusă la dimensiuni parodice, de vreme ce aceasta este echivalentă cu a evita carcera, a-și procura tutun ori a-și dori să se efectueze un singur apel seara, înainte de culcare. Totuși, pentru Ivan Denisovici Șuhov, o zi de supraviețuire în lagăr, pentru care îi mulțumește
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
acolo mai demult, ci a vărului său Lică Scumpu, ajuns ministru"48. Prin urmare, criticul-romancier ține totuși să precizeze că procedeul nu-i chiar identic, deoarece personajul luat în vizor e aici un erou negativ, ceea ce justifică modificarea în cheie parodică a registrului standard: "[...] o întoarcere pentru prima oară a unui ministru în orașul său natal e un subiect de comedie ușor de zugrăvit, cu episoade depozitate în memoria fiecăruia"49. Vizibil afectat de cronicile negative și de respingerea candidaturii la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nenea Mihai" cum lăcrimează, neputincios), stârnind însă comentariile ironice ale îngăduitorului soț, doctorul Kremnitz. Replicile doctorului (personaj-raisonneur, colportor de "idei" lovinesciene precum: "nu există oameni abstracți ci numai indivizi de diverse naționalități, care reacționează în cadrul rasei lor") creează un contrast parodic, amintind de o scurtă povestioară a lui Kleist ce rescrie, în cheie anecdotico-umoristică, finalul din Werther e vorba despre "Noul Werther (mai fericit)", în volumul Heinrich von Kleist, Logodna din Santo Domingo. Povestiri și anecdote, traduceri de Alice Voinescu și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
realismul se concretizează întro viziune moralizatoare în opera lui Slavici, în vreme ce viziunea sadoveniană se deschide spre mitic și arhaic. Viziunea realist obiectivă dură, necruțătoare, din Ion și Răscoala lui Liviu Rebreanu se deosebește și ea de viziunea detașată, ironică sau parodică, cu care George Călinescu privește „comedia umană“ a lumii de parveniți pe care o surprinde în Enigma Otiliei. - O viziune despre lume poate fi atribuită și personajelor din opera epică sau dramatică. De exemplu, Ștefan Gheorghidiu și Ela, protagoniștii romanului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
descriptivă, repere spațiotemporale obiective, „efectul de real“, „gradul zero al scriiturii“ (Roland Barthes)], subiectivă (proza homodiegetică/ autodiegetică modernistă și postmodernistă; majoritatea pastelurilor, a poeziilor „de atmosferă“), simbolică (proza mitică/fantastică, proza absurdului; pastelul psihologic, pastelul simbolist, elegia etc.), ludică ori parodică (creații postmoderniste). Dialogul este modul de expunere care pune în valoare discursul direct al personajelor, însumând o suită de replici atribuite acestora. - Dialogul dramatic - definitoriu pentru discursul teatral - cumulează funcții multiple: dezvoltarea conflictelor, progresia acțiunii și a relațiilor dintre eroi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sa întâmplat cu două cuvinte de Șt. Augustin Doinaș, Îngerul a strigat de Fănuș Neagu, Și ieri va fi o zi de M. Nedelciu etc. - Titlurile narative (epice) sunt alcătuite din două sau mai multe propoziții, având rol rezumativ sau parodic: Vreau să joc! de Lucian Blaga, să intri întro carte și so închizi după tine; cum se scrie o carte - și ce înțeles poate avea o asemenea lucrare de Mircea Ivănescu. În epoca modernă, scriitorii au dezvoltat o tehnică din ce în ce mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ca arhetipuri sau având o identitate vagă; noile modele sunt personajele „pulverizate“ în „voci“ (care își certifică existența numai prin actul de limbaj) sau roluri/măști, personajele contradictorii, cu dublă/multiplă personalitate, „omul fără însușiri“, ins absurd, nonerou, personaj „sucit“, parodic, bufon, nebun etc. - înnoirea limbajelor scenice prin noi deschideri ale artei dramatice (fragmentarea spațiului scenic, decoruri simbolice, nonmimetice etc.). - Reprezentanți: Lirica modernistă: Guillaume Apollinaire, Paul Valéry, André Breton, Paul Éluard, Louis Aragon, Jacques Prévert, Rainer Maria Rilke, Rubén Darío, Federico
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
minore“. Proza postmodernistă apelează la textualism și la joc metalingvistic, la tehnici narative, între care, conform studiului despre cele Cinci fețe ale modernității al lui Matei Călinescu, se numără: - dublarea și multiplicarea începuturilor, a finalurilor și a acțiunilor narative - tematizarea parodică a autorului/a cititorului (cititorul „implicat“ devine personaj) - accentuarea relativității valorilor prin suprimarea opoziției între acțiune și ficțiune, între realitate și mit, între adevăr și minciună, între original și imitație - autoreferențialitatea și metaficțiunea ca mijloc de dramatizare a inevitabilei învârtiri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
accentuarea relativității valorilor prin suprimarea opoziției între acțiune și ficțiune, între realitate și mit, între adevăr și minciună, între original și imitație - autoreferențialitatea și metaficțiunea ca mijloc de dramatizare a inevitabilei învârtiri în cerc - la nivel stilistic, se remarcă utilizarea parodică a marilor procedee retorice tradițio nale și preferința pentru figuri neconvenționale cu rol structurant (anacronismul deliberat, tautologia sau retractarea). Reprezentanți ai postmodernismului românesc - Grupul oniric a fost constituit în 1964, de către Leonid Dimov, Emil Brumaru, Vin tilă Ivănceanu și Dumitru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Antichității și perfecționate de clasici (eroul, avarul, ipocritul, lăudărosul, soțul încornorat, naivul, visătorul, cugetătorul, fata ingenuă ori fata bătrână, cocheta etc.). - Tipologiile sociale (țăranul, soldatul, aristocratul, burghezul parvenit, intelectualul, artistul etc.) sunt „obiectul de observație“ al realiștilor, iar în versiuni parodice, al postmoderniștilor. - Tipologiile estetice vizează canonul impus de o școală literară, de un curent; astfel, se poate vorbi despre personajul clasic (tipologic, „plat“, static) sau despre eroul romantic (atipic, complex, dinamic), despre personajul realist (tipologic, „rotund“, dinamic) ori despre cel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
categorială, învestit cu puternice sem nificații morale sau psihologice (Luceafărul eminescian, de exemplu). - Personajele alegorice apar mai ales în fabule, dar și în baladă sau basm; pot fi vie tăți, plante, obiecte, concepte personificate, cu valențe accentuate de semnificare. - Personajele parodice (antieroul, omul „sucit“ etc.) sunt construite întrun registru cari catural/ironic/ludic. Alte clasificări vizează gradul de implicare în evenimente (personaj prin cipal/se cundar/episodic/figurant, în opera dramatică) sau gradul de cuprindere (personaj individual/colectiv), categoria morală (personaje
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Criteriile de clasificare au în vedere un singur aspect din multitudinea celor care caracterizează un roman. Criteriul canonului estetic diferențiază romanul medieval de cel romantic, baroc, realist, naturalist, existențialist, modernist sau postmodernist, romanul eroic de cel exotic, fantastic, mitic, satiric, parodic, al absurdului, romanulparabolă, eseistic sau comportamentist, antiromanul etc., romanul de tip balzacian de romanul stendhalian, tolstoian, dostoievskian, proustian etc. Alte criterii sunt: formula compozițională (roman de tip memorialistic sau epistolar, de tipul jurnalului, al cronicii, de tipul romanului în roman
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
subiectivă (lirică), construiește lumi imaginare dependente de temporalitate, oferă posibilități specifice de ambiguizare și simbolizare“ (Rodica Zafiu, Narațiune și poezie). Indici textuali ai acestui tip de lirism sunt: prezența unui „nucleu“ na rativ, a unui „scenariu“ mitic, inițiatic sau ludic/parodic, frecvența verbelor, a indicilor temporalității (adverbe de timp sugerând o succesiune de stări, de situații sau evenimente, timpuri verbale etc.), ai procesualității, ai schimbării etc. Urmărind evoluția poeziei în veacul XX, teoriile moderne au constatat că exigența primară a lirismului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
IIIlea (30 de puncte) Tema și viziunea despre lume dintrun text poetic studiat, din perioada postbelică Mircea Cărtărescu, Georgica a IVa INTRODUCERE: Postmodernismul Desemnând paradigma culturală contemporană, conceptul de postmodernism relaționează cu modernismul, pe care îl asimilează dintro perspectivă ironică, parodică, ludică. În literatura română postmodernismul se afirmă insurgent prin generația ‘80. Unul dintre liderii acestei generații în blugi este Mircea Cărtărescu, poet, prozator și teoretician al curentului (Postmodernismul românesc). Poeziile sale au puternice note hiperrealiste, prin banalitatea voită a „obiectelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
au puternice note hiperrealiste, prin banalitatea voită a „obiectelor poetice“ selectate din câmpul automa tismelor existen țiale, din viața citadină sau rustică (Garofița, Poema chiuvetei, O motocicletă parcată sub stele etc.), prin limbajul poetic, de o platitudine căutată, prozaic, ludic, parodic. Temele poetice vizează trăirea fragmentară, ternă a omului modern, rutina existențială, banalitatea și mediocritatea devenite mod de a fi în lume. CUPRINS: Item 1: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat întro orientare literară, întro perioadă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]