1,750 matches
-
alergare sub formă de suveică dublă și deplasare la șirul din față sau șirul unde s-a pasat mingea (fig. nr. 31). Variantă: Pase În doi din deplasare sub formă de suveică dublă (fig. nr. 32). Ex. 10. Se execută pase În zig-zag, urmate de deplasare spre locul unde s-a transmis mingea. Ultimul jucător se deplasează În dribling la coada șirului. Recomandări: deplasarea și Întoarcerea se execută În viteză. (fig. nr. 33) Fig. nr. 33 Ex. 11. Pase În pătrundere
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Se execută pase În zig-zag, urmate de deplasare spre locul unde s-a transmis mingea. Ultimul jucător se deplasează În dribling la coada șirului. Recomandări: deplasarea și Întoarcerea se execută În viteză. (fig. nr. 33) Fig. nr. 33 Ex. 11. Pase În pătrundere la nivelul interilor (fig. nr. 34) Fig. nr. 34 Ex. 12. Pase succesive În formație de potcoavă: fiecare jucător atacă poarta și apoi pasează spre dreapta. Când mingea ajunge la ultimul jucător, acesta va pasa peste semicerc jucătorului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mingea. Ultimul jucător se deplasează În dribling la coada șirului. Recomandări: deplasarea și Întoarcerea se execută În viteză. (fig. nr. 33) Fig. nr. 33 Ex. 11. Pase În pătrundere la nivelul interilor (fig. nr. 34) Fig. nr. 34 Ex. 12. Pase succesive În formație de potcoavă: fiecare jucător atacă poarta și apoi pasează spre dreapta. Când mingea ajunge la ultimul jucător, acesta va pasa peste semicerc jucătorului opus, reluându-se pasarea. După 5-6 execuții se schimbă sensul de circulație a mingii
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
că jucătorii vor fi dispuși pe trei șiruri (apare În plus șirul jucătorilor din centru), utilizânduse câte un apărător pentru fiecare șir (fig. nr. 37). Ex. 3. Șase jucători sunt dispuși În atac iar șase În apărare: se vor efectua pase succesive, de la o extremă la cealaltă. Apărătorii vor funcționa tot În regim semiactiv, ieșind la apărătorul direct și dublând În lateral stângadreapta. La semnalul sonor al profesorului, atacantul care se află În posesia mingii În momentul respectiv, va lăsa mingea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
lateral stângadreapta. La semnalul sonor al profesorului, atacantul care se află În posesia mingii În momentul respectiv, va lăsa mingea jos, repliindu-se toți spre propriul semicerc. Între timp, apărătorii deveniți atacanți, culeg mingea de jos și o transportă prin pase, În viteză cât mai mare. Ajunși În sistemul de atac, respectiv de apărare, aceștia vor relua exercițiul (fig. nr. 38). Obs.: după 2-3 schimburi Între atacanți și apărători, se va acorda pauză. Ex. 4. La o poartă, jucătorii sunt dispuși
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
apărători, se va acorda pauză. Ex. 4. La o poartă, jucătorii sunt dispuși pe două șiruri (cu fața spre poarta opusă), la nivelul celor doi interi. Pe teren sunt dispuse, În mod neordonat, o serie de jaloane. Jucătorii vor efectua pase În doi din deplasare (cu o mână de deasupra umărului, cu pământul), Încercând să evite jaloanele (fig. nr. 39). Obs.: În cazul În care unul dintre jaloane este pe direcția de deplasare a atacantului, acesta va fi obligat să utilizeze
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de aruncare. Executându-se În mare viteză și Într-un timp foarte scurt, aruncarea la poartă din alergare Își găsește utilitatea În prima fază a atacului (contraatacul), constituind procedeu de finalizare al acestuia. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Pase În doi și trei jucători, efectuate de pe loc și În viteză. Ex. 2. Jucătorii sunt așezați În formație de cerc: din ușoară alergare, jucătorul efectuează dribling simplu, pasează la un partener și se deplasează În locul acestuia, care continuă exercițiul În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pentru Învățarea aruncării la poartă din alergare rămâne suveica simplă, În care prinderea și aruncarea mingii se efectuează din alergare, Între cei ce Își transmit mingea mărindu-se progresiv distanța. Ex. 4. La o poartă: se execută suveică simplă, cu pasă din alergare la un partener fix, aflat În poartă. Ex. 5. De la centrul terenului, dribling multiplu, prinderea mingii cu două mâini și aruncare la poartă din alergare (se poate cere elevilor ca sarcină, efectuarea aruncării numai Într-un anumit colț
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
5. De la centrul terenului, dribling multiplu, prinderea mingii cu două mâini și aruncare la poartă din alergare (se poate cere elevilor ca sarcină, efectuarea aruncării numai Într-un anumit colț al porții) (fig. nr. 41). Fig. nr. 41 Ex. 6. Pase În doi din deplasare cu finalizare prin aruncare la poartă din alergare. Ex. 7. Contraatac direct (cu pasă scurtă), dribling și finalizare prin aruncare la poartă din alergare (fig. nr. 42). c. Aruncarea la poartă cu pas Încrucișat Aruncarea la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
poate cere elevilor ca sarcină, efectuarea aruncării numai Într-un anumit colț al porții) (fig. nr. 41). Fig. nr. 41 Ex. 6. Pase În doi din deplasare cu finalizare prin aruncare la poartă din alergare. Ex. 7. Contraatac direct (cu pasă scurtă), dribling și finalizare prin aruncare la poartă din alergare (fig. nr. 42). c. Aruncarea la poartă cu pas Încrucișat Aruncarea la poartă cu pas Încrucișat se poate executa când jucătorul se află În posesia mingii sau când o primește
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
dribling simplu, pas cu stângul, pas În cruce cu dreptul, pas lung Înainte cu piciorul stâng și aruncare la poartă. Ex. 5. Pasă la un jucător fix, reprimire și aruncare la poartă cu pas Încrucișat (fig. nr. 43). Ex. 6. Pase În doi din deplasare și aruncare la poartă cu pas Încrucișat (aruncările se vor efectua de la nivelul semicercului de 9m). Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși În atac pozițional; unul dintre jucători primește mingea și efectuează aruncarea la poartă cu pas
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Ex. 5. Pasă la un jucător fix, reprimirea mingii și aruncare la poartă cu pas adăugat. Ex. 6. Dribling multiplu și aruncare la poatră cu pas adăugat (fig. nr. 44). Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși În atac pozițional și, după pase sau dribling, aruncă la poartă cu pas adăugat. Pentru a se arunca prin culoare, se vor utiliza jaloane și apărători pasivi sau semiactivi. e. Aruncarea la poartă din săritură Deși considerat mai dificil, este procedeul cel mai eficient de aruncare
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pe un picior, pas și bătaie pe celălalt picior, Înălțare maximă și ducerea mingii sus prin echilibrare; odată cu aterizarea pe piciorul de bătaie, se reia și driblingul multiplu. Exercițiul va fi efectuat din mers sau din ușoară alergare. Ex. 2. Pase În doi de pe loc, efectuate din săritură: prindere, pas cu stângul, gruparea corpului și bătaie, desprindere și ducerea mingii sus, pasarea (aruncarea) ei partenerului, aterizare pe piciorul stâng. Ex. 3. Același exercițiu ca la 2, cu mențiunea că aruncarea mingii
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
ducerea mingii sus, pasarea (aruncarea) ei partenerului, aterizare pe piciorul stâng. Ex. 3. Același exercițiu ca la 2, cu mențiunea că aruncarea mingii va fi efectuată la poartă (și nu la partener). Ex. 4. Suveică simplă și dublă, efectuate cu pase din săritură, din mers sau alergare ușoară. Ex. 5. Aruncări la poartă din săritură cu elan: puțin oblic dreapta, după un pas (stg.), după doi pași (dr.-stg.), după trei pași (stg.-dr.-stg.), după duble sărituri (dr.-dr.-stg
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Obs.: pregătirea acestor aruncări la poartă (ca și a celor prezentate anterior), În prima parte a instruirii, se realizează ca scop În sine, urmând ca mai târziu să fie legată de anumite acțiuni simple În care se succed elemente ca: pasa, driblingul, fentele și chiar În cadrul unor acțiuni tactice. f. Aruncarea la poartă prin evitare Ca și alte procedee, aruncarea prin evitare se poate executa când jucătorul se află În posesia mingii, după efectuarea unui dribling sau primirea unei pase. Este
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
ca: pasa, driblingul, fentele și chiar În cadrul unor acțiuni tactice. f. Aruncarea la poartă prin evitare Ca și alte procedee, aruncarea prin evitare se poate executa când jucătorul se află În posesia mingii, după efectuarea unui dribling sau primirea unei pase. Este un procedeu complex care permite derutarea atât a apărătorului direct, cât și a portarului. Când se aruncă prin evitare sunt esențiale trei momente: ducerea mingii prin rotație mult Înapoi pe lângă coapsă și apoi pe deasupra capului; executarea unei fandări laterale
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
apoi din alergare, Învățarea mecanismului de bază al aruncării, printr un număr mare de simulări ale acesteia. Ex. 2. Aruncare la poartă prin evitare, precedată de dribling. Ex. 3. Același exercițiu, dar cu mențiunea că aruncarea va fi precedată de pasă. Obs.: după efectuarea unui număr mare de repetări ale acestor exerciții, se vor introduce și apărătorii semiactivi și activi, În fața jucătorilor care aruncă prin acest procedeu; În aceste situații, va fi indicat să se utilizeze și fentele (În special, cele
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
angajat, pivotul execută un pas scurt spre Înainte cu piciorul stâng (vârful piciorului fiind orientat spre poartă) și aruncă la poartă din plonjon. Pasul nr. 2: stând orientat cu umărul drept spre poartă și cu spatele spre adversar; după primirea pasei, jucătorul execută un pas mic spre Înainte cu piciorul drept cu vârful orientat pe direcția porții (o pivotare), apoi efectuează pasul de orientare spre poartă cu piciorul stâng și aruncă din plonjon. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Mai
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
inițiați În efectuarea plonjonului (cu cădere pe brațe sau cu rostogolire). Ex. 2. Așezat pe postul de pivot, cu mingea În mână, jucătorul va Învăța efectuarea celor doi pași ai pivotului (vezi descrierea de mai sus). Ex. 3. Pivotul primește pasă de la unul din interi sau de la centru și finalizează prin aruncare la poartă din plonjon, după unul din cei doi pași specifici. Ex. 4. Jucătorii sunt așezați În teren astfel: un inter stâng, un inter drept și un apărător corespunzător
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
și de pe extrema dreaptă (vezi descrierile de mai sus). Obs.: atenție la piciorul de bătaie și la cel de aterizare. Ex. 2. Aruncări la poartă de pe extreme precedate de dribling. Ex. 3. Aruncări la poartă de pe ambele extreme după primirea pasei de la jucătorul inter (interul stâng pentru extrema stângă și invers) (fig. nr. 47). Ex. 4. Același exercițiu ca la 3 cu mențiunea că, după primirea mingii, extrema va executa o fentă de pasă spre interul care i-a pasat și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
la poartă de pe ambele extreme după primirea pasei de la jucătorul inter (interul stâng pentru extrema stângă și invers) (fig. nr. 47). Ex. 4. Același exercițiu ca la 3 cu mențiunea că, după primirea mingii, extrema va executa o fentă de pasă spre interul care i-a pasat și abia apoi va arunca la poartă. Ex. 5. Jucătorul centru pasează extremei aflată În pătrundere spre poartă, care aruncă din săritură pe primul culoar dintre de cei doi apărători (pasivi și apoi semiactivi
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Este indicat ca driblingul să nu se execute În mod exagerat, pentru că determină fragmentarea jocului; trebuie utilizat doar În anumite situații precum: epuizarea celor trei pași permiși de regulament, depășirea unui adversar, continuarea deplasării În eventualitatea unui contraatac direct cu pasă scurtă etc. Pentru Învățarea driblingului simplu exercițiile se vor realiza mai Întâi din mers și apoi din alergare. Mingea se Împinge În sol, oblic-Înainte, cu palma peste minge, astfel Încât să se Întoarcă la nivelul taliei elevului. Se poate utiliza atât
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
parcurs distanța mai rapid și care a Înscris mai multe goluri; următorul jucător pleacă numai după ce mingea a depășit linia de poartă (fig. nr. 55). Ex. 15. Contraatac scurt sau intercepții continuate cu dribling multiplu și aruncări la poartă sau pase. Ex. 16. Depășirea unui apărător prin dribling multiplu; schimbarea mâinii cu care Împinge mingea În sol, după schimbarea de direcție. Driblingul În fazele I și a II-a ale atacului Constituind un element de tehnică, prin a cărui procedeu, jucătorul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
driblingului. Ex. 2. La fiecare poartă, jucătorii sunt dispuși pe câte un șir, la nivelul postului de extremă stângă; unul dintre portari se află În posesia mingii. Primul jucător al șirului A pleacă pe contraatac, primește mingea de la portar (prin pasă scurtă), execută dribling multiplu și pasează celuilalt portar, trecând În final la coada șirului B. În momentul pasării la portar, primul jucător al șirului B va pleca pe contraatac, continuându-se exercițiul În aceeași manieră (fig. nr. 56). Ex. 3
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de surpriză (pentru surprinderea adversarului); să realizeze poziții favorabile acțiunii finale. Ca și În baschet, clasificarea fentelor se poate realiza după următoarele criterii: În funcție de minge: fente fără minge: de pătrundere, de demarcaj, de blocaj; fente cu minge: de aruncare, de pasă, de dribling, de pivotare, combinate. După numărul acțiunilor de simulare: fente simple (o acțiune simulată); fente duble (două acțiuni simulate); fente multiple complexe (mai mult de două acțiuni simulate). După segmentele corpului care iau parte la acțiune: fente de braț
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]