1,597 matches
-
lor nu se poate sustrage exigențelor filozofiei atunci când, o dată cu Comte, își pierde caracterul pur scientist și că "oroarea de metafizică" eșuează finalmente tot într-o construcție metafizică, adică în ceea ce fusese repudiat în mod programatic. 57 Blaga se referă la "pasivitatea" naturaliștilor, înțelegându-i prin aceștia atât pe pozitiviști, cât și pe realiști, pentru că el are mereu în vedere știința și arta deopotrivă: Dacă ar fi putut, naturaliștii s-ar fi transformat cu mare plăcere în aparate fotografice." Spicuim în continuare
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
arta deopotrivă: Dacă ar fi putut, naturaliștii s-ar fi transformat cu mare plăcere în aparate fotografice." Spicuim în continuare câteva pasaje concludente din Fețele unui veac (pp. 161-162): În pozitivism "orice veleități constructive se înfrâng programatic." Apoi: "În artă pasivitatea oglinditoare își avea reversul în oroarea de mit, de poveste, de gestul patetic, de transfigurare ireală; în știință frica de ipoteze era simptomul cel mai caracteristic, deși negativ, al aceleiași atitudini. Iar în filozofie omul fugea de transcendențe și se
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
judecă axiologic tipurile de Weltanschauungen pentru a le ierarhiza în funcție de gradul apropierii lor de adevăr. 74 W. Dilthey, Einleitung..., p. 109. 75 L. Blaga, Fețele unui veac, p. 163. 76 Blaga vorbește despre "agnosticismul fatalist" al pozitiviștilor ca rezultat al pasivității lor filozofice: "Tainele lor sunt realități banale, ce rămân pentru noi în starea embrionară de taine, numai fiindcă ne lipsesc anumite date concrete despre ele, dar nu fiindcă ar fi ele însele de-o esență cerească" (ibid., p. 163). În
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
XX-lea în ***, Lucian Blaga cunoaștere și creație. Culegere de studii, București, Editura Cartea Românească, 1987, p. 26, vol. coordonat de Dumitru Ghișe, Angela Botez și Victor Botez). Reamintim totodată că această atitudine activă a romanticilor este în dezacord cu "pasivitatea" pozitiviștilor în fața realității (vezi I, nota 57). 108 Constantin Noica, Devenirea întru ființă, p. 232. Dar în vreme ce Dilthey sau Blaga nu fac decât să accentueze în spirit romantic latura benefică a limitării, Noica în virtutea structurii și a opțiunilor sale de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
întârziere sau poate fi pus în întârziere. Legiuitorul se dovedește neinspirat atunci când arată că ,,punerea în întârziere" poate opera de drept. Verbul ,,a pune" arată o acțiune ce trebuie efectuată, o atitudine activă în opoziției cu operarea de drept care sugerează pasivitate și nu implică realizarea vreunui demers. Deci, debitorul poate fi de drept în întârziere sau poate fi pus formal în această stare. Ca modalități de efectuare a acestei formalități art. 1522 C.civ. arată în alin. 1 că ,,debitorul poate
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
această democrație a Atenei antice nu a venit din Ceruri și s-a născut din înfrângerea Politikului prin Cultură 17. Democrația reprezentativă modernă este o formă redundativă de exercitare a puterii și ea nu încurajează decât minoratul (în gândire) și pasivitatea civică, dogmatismele mediatice și politice. Ideea de civic moare pentru că este deposedată de puterea ei elementară prin desemnarea unor lideri, a căror preocupare nu este să educe, ci să-și sporească averile și puterile! Acest caz nu este doar "unul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se poate realiza prin: comunicarea asertivă (de exemplu, utilizarea unor mesaje asertive, la persoana I și descrierea clară a comportamentului așteptat: „Vreau ca tu să...”, „În acest moment ar trebui ca tu să....”). Comunicarea asertivă este mult mai eficientă decât pasivitatea sau agresivitatea manifestate de profesor, ceea ce ar determina accentuarea și chiar cronicizarea problemelor; recursul la regulă și aplicarea imediată a consecințelor comportamentului, în conformitate cu gravitatea comportamentului; controlul proximității (apropierea fizică a profesorului față de elev își dovedește de multe ori eficacitatea, influențând
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
VI. Analiza datelor și stabilirea ipotezei Inadaptarea elevului D.M. la cerințele școlare a fost repercusiunea comportamentelor greșite ale părinților. Tensiunile în relațiile dintre părinți, precum și indiferența față de copil subminează nevoia de afecțiune și protecție a elevului D.M. Lipsa de comunicare, pasivitatea și agresiunea produc grave dezechilibre emoționale. Ipoteza: Dacă se cunosc factorii determinanți ai inadaptării școlare și se vor folosi strategii adecvate, atunci elevul în cauză se va integra în colectivul de elevi și se va adapta la viața școlară. VII
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
succesiv prin casele unor mame de împrumut să sfîrșească, după speranța tatălui, în casa nouă a Linei Rim, responsabilă pentru deriva nomadă a fiicei sale secrete. Variantă răsturnată a aceluiași accept matern monstruos, atitudinea Linei de respingere a fiicei instaurează pasivitatea morbidă, cauzatoare a morții Siei la modul propriu. "Moștenirea" se refuză sau se impune, așadar, prin decizie maternă, chestiunea legitimității fiind legată de secretele "fecioarelor despletite" și de complicitate imundă, tăinuită. Drumul, nu-i așa, este "ascuns". În lumea "moștenirii
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
complice. Ironia nu se poate concepe, așadar, în afara schemei teatrale, cu protagoniști dintre spectatori : două categorii, vai! Aici se întrevede și diferența fatală între spectatorul mistificat și cel activ, adevăratul "destinatar", al treilea. În fapt, se poate spune că însăși pasivitatea (nu neaparat, mereu, naivitatea) garantează succesul ironiei. Ce ar fi plăcerea ironistului și a complicelui său fără consimțămîntul ridicol al victimei la propria-i defăimare? Firește că nu mai are "nici un haz" falsul inocent, cel care și-a păcălit "agresorii
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
la Isarlâk); personaj din lumea agonică a Crailor mateini, "înnoptata arătare", epavă decrepită, stafidită, care dusese o viață libertină, iar acum era "iederă de zdrențe" (Domnișoara Hus); elemente din folclorul fantastic (descântec la lună, invocarea obiectelor cu virtuți magice), fatalism, pasivitate și decadență, senzualitate exacerbată; nostalgia astralului, plâns, rugă, cântec de "prohod" pentru personajul de lupanar (Răsturnica); o zdreanță "învechită-n răutăți"; "doftorița la moșnegi" (Cântec de rușine); balcanismul e modul de a zâmbi al cuiva care proiectează farsa tragică. Cea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un cod moral propriu, în afara legilor și a statului. Față de Ana exercită o fascinație diabolică, acest om fără suflet, fără lege, fără credință, gata oricând la înșelăciune, furt, crimă. Mama-soacră întruchipeatză principiul sănătos, popular, contemplă evenimentele cu un fel de pasivitate fatalistă. În Moara cu noroc întâlnim lumea rurală din pusta "arădeană, conflicte puternice în locuri cu mlaștini și păduri negre, străbătute de porci și porcari primitivi (Răuț, Săilă, Buză-Ruptă, Lică Sămădăul, mai marele lor), jafuri nocturne, indivizi misterioși cu măști
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Și las-o doar pe ea./ Stai pe spate,/ E profesoara ta...“ Așa sună, dragi prieteni, textul unui cântec românesc care era la modă prin vara lui 2000, text destul de supărător mai ales la adresa celor care fac dragoste, nu sex. Pasivitatea este un rol În sexualitatea de tip european, partea pasivă este consi derată a fi Ea, căci cel mai adesea ea stă și el este cel activ. Se spune că, din cauza efortului fizic depus, el este cel în dreptățit să
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
fund, din picioare, din urechi, dar s-ar putea să nu păreți active, pentru că plăcerea trebuie exprimată prin toți porii corpului, inclusiv prin voce. Bărbatul pasiv, „ca un homosexual“ Când observă un băiat ale cărui mișcări nu inspiră forță, ci pasivitate, fetele tind să afirme că el arată a homosexual. Asta pentru că felul în care se mișcă exprimă mai mult emoții decât disponibilitate pentru acțiune. De aici putem deduce că stilul mișcărilor diferă net de la fată la băiat, ele făcând parte
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Un alt motiv pentru care un om poate manifesta o atitudine pasivă atunci când face dragoste este, bineînțeles, egoismul. De fapt, e vorba despre o exprimare genitală a egocen trismului. Dacă persoana respectivă are o genitalitate mult ac centuată, atitudinile privind pasivitatea și activitatea sunt destul de apropiate de extreme. Când fetele manifestă o puternică genitalizare (v. Genitalizarea), ele se mișcă mult și sunt destul de active; în schimb, băieții cu genitalizare excesivă vor să stea, pentru ca totul să se desfășoare în jurul organului lor
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
v. Genitalizarea), ele se mișcă mult și sunt destul de active; în schimb, băieții cu genitalizare excesivă vor să stea, pentru ca totul să se desfășoare în jurul organului lor sexual, și de aceea încremenesc contemplându-și propria plăcere furnizată de parteneră. Alternați pasivitatea! De multe ori, pasivitatea în timpul actului sexual reprezintă un fel de abatere de la etica acelui cuplu. De aceea, pare important ca cei doi parteneri să deprindă arta succesiunii armonioase a rolurilor (v. Când apare excitația). Astfel, ea va învăța să
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mișcă mult și sunt destul de active; în schimb, băieții cu genitalizare excesivă vor să stea, pentru ca totul să se desfășoare în jurul organului lor sexual, și de aceea încremenesc contemplându-și propria plăcere furnizată de parteneră. Alternați pasivitatea! De multe ori, pasivitatea în timpul actului sexual reprezintă un fel de abatere de la etica acelui cuplu. De aceea, pare important ca cei doi parteneri să deprindă arta succesiunii armonioase a rolurilor (v. Când apare excitația). Astfel, ea va învăța să primească tandre țea lui
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
răsturnarea de situație de către Efimița. Această „răsturnare aristotelică“, cum o numește același Mircea Tomuș, se poate explica numai cu ajutorul ansamblului complet al nivelului de ficțiune pe care Leonida l-a creat în dialogul său cu Efimița pe tot parcursul piesei. Pasivitatea lui Leonida este sursa unei noi ipostaze dramaturgice, și anume cea în care se află biata Efimița: „Bravos, bobocule! Nu m-așteptam ca tocmai dumneata să te pronunți cu așa iluzii contra mea; te credeam mai altfel... îmi pare rău
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
că trebuie văzută în sensul conceptului de conștiință al lui Sartre, de înțeleaptă adaptare la obiect. "Conștiința pentru Sartre se deschide spre altceva decât spre ea însăși, de exemplu spre lume, nu are nici formă, nici conținut determinate, nu are pasivitatea specifică obiectului, ci stabilește conexiuni numai cu ea însăși, iar din afara este văzută de alte conștiințe că un obiect străin cu viața proprie", spune autoarea citată. A lua act de această nouă conștiința îl plasează pe personajul din Greață în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
semnul evident că instanța divină veghează, implacabil, la faptele omului, Cioran nu invocă un Dumnezeu absent, ci unul prezent, prin invective de o îndrăzneala extremă. Cioran îi provoacă pe oameni, isi provoacă țară, pe Dumnezeu, el iese din starea de pasivitate specifică contemplativului, ca să incendieze universul cu prețul propriei liniști. Vede în religie, ca și Henri Bergson, o modalitate de luptă a omului contra unei inteligente superioare, "o reacție defensivă a naturii împotriva puterii dizolvante a inteligenței"49. Cioran îl avertizează
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
credință. El nu crede în nici o morală care îl poate transforma pe om în acea ființă perfectă din ecuația Creatorului. Pentru Elenă Afrăsinei 52, scepticismul lui Cioran îmbracă o formă nouă, aceea de "religie a modernității târzii". Omul iese din pasivitatea unei credințe unde preceptul de bază este "crede și nu cerceta", câștigându-și dreptul de antama un dialog cu divinitatea, chiar dacă atitudinea lui de "nesupunere" îl costă încălcarea poruncilor de veacuri ale creștinismului. Omul modern îl vede pe Dumnezeu din
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
acide de a cârcoti și a înțepă tot ce nu intră în tiparele sale. El este convins de eșecul efortului omului de a face o lume mai bună, de aceea nici nu se entuziasmează, ci se mulțumește cu starea de pasivitate. Cioran are o inapetentă cronică la acțiune, căreia îi și găsește justificare. Orice suferință morală fără cauza evidență este morbida, spune el. Or, plictisul este o asemenea suferință și, de fiecare dată când îl încearcă plictisul, el îi apare legitim
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a fado-ului portughez sau a flamenco-ului andaluz. În toate aceste forme de expresie a dorului (saudade, anoranza), se evocă paradisul pierdut al copilăriei, nostalgia după zile mai bune, exaltarea iubirilor de altădată, cu note de neputința și de pasivitate în fața unei rupturi ireversibile, ca aceea de țară. Spune Julio Cortázar, el însuși trăind departe de patrie, într-un tangou de nostalgie pentru Buenos Aires: "Mi-e dor de Crucea Sudului când setea mă face să ridic capul / Ca să beau din
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
societății moderne, depinde în mod crescând și hotărâtor de convergența acțiunilor educaționale întreprinse de toți factorii sociali - politici. Nimeni nu-și poate permite luxul de a întreține o generație școlară cu un mare potențial de muncă într-o stare de pasivitate, de simplă receptare și de consum, indiferent care ar fi vârsta și nivelul de dezvoltare.Demersurile pentru realizarea unui învățământ eficient sunt deci strâns legate de crearea unor condiții optime și a unor situații stimulatoare pentru munca de zi cu
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
El transferă în învățare, în mod relativ constant pe o anumită perioadă de timp, potențialul cognitiv, stările afective și conativ-acționale, experiența de viață. La polul celălalt, starea de ”a nu fi motivat pentru învățătură” este identificabilă prin absența ”absorbirii”, prin pasivitate, inactivitate, concentrare foarte lentă și greoaie într-o sarcină de învățare, lipsă de spontaneitate și chiar stări de anxietate. Transpunerea subiectivă a elevului în acțiunea proiectată este plină de ezitări și, deci, fără randamentul dorit. A cerceta în mod real
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]