1,911 matches
-
ze copiii, să-i lase singuri în casă și să fugă mânată de o pa siu ne efe me ră. Chiar dacă o iartă în cea sul morții, nu-și re trage totuși decizia asupra copiilor ră mași în grija unchilor paterni și nu a mamei. La rândul său, boieroaica se arată ofen sa tă atunci când este acu za tă pe ne drept de cur vie. Cin stea și buna con duită fac parte din onoarea ei și îi fixează locul în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Tatăl îi primește cererea și le cedea ză pentru hra na lor de zi cu zi un să laș de țigani, „adică cinci suflete de țigani de peste Olt“. Ele privesc, în același timp, și dreptul de a intra în moștenirea paternă la moartea tatălui, singura condiției impusă fiind aceea de a pune la mijloc, alături de restul averii, sălașul primit. Mama se arată mulțumită de înțelegerea încheiată și cere ispravnicului să iscălească în numele ei zapisul, fiindcă ea nu știe carte. Ar părea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și la vremea grâu lui să-mi dea 4 chile de grâu cu banița de oca 22“. Po zi ția fiului supraviețuitor, Gheorghiță, este reîntărită și, negru pe alb, se notează în zapis că va avea parte egală în moștenirea paternă alături de celălat fiu, Sandu, provenit dintr-o altă căsătorie. Ju pă nea sa nu se arată mul țumi tă nici de această înțelegere. Un an mai târziu, iat-o iar la Mi tro po lie, sus ținând că despăr ți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Datoria lui era să se pună mereu în slujba comunității, să identifice talentele, să le înlesnească dezvoltarea optimă. La fel gândea un alt dascăl contemporan, I. Codru-Drăgușanu, recomandând ca însușiri indispensabile oricărui învățător "zelul pentru binele comun", cinstea, omenia, atitudinea paternă față de noile generații. El trebuie să fie mereu un "exemplu de virtute, de moralitate, de modestie". Căci e modelul la care se raportează cei din jur, funcția lui socială comportă gravitate. De unde concluzia "peregrinului transilvan", el însuși pedagog de elită
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și condamnă oamenii era tipic masculin, "nu al unei ființe umane mai presus de sexul sau, ci ca un tată", lipsind "Mama", cea care iartă mereu, care își deschide întotdeauna brațele fiului când "acesta fuge din fața mâinii ridicate sau maniei paterne. (...) Biată și imperfecta noastră concepție despre un Dumnezeu cu barbă lungă și cu o voce de tunet, care impune precepte și pronunța sentințe (...)" are nevoie de compensație, de crearea unui Dumnezeu mai milostiv. Dat fiind că nu se poate concepe
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de calcul procentual al strămoșilor lui Ludovic. Astfel, era 28% francez, 26% spaniol, 11% austro-german, 10% portughez, restul fiind ocupat de influențe italiene, slave, engleze. Bunicii săi materni erau Filip al III-lea al Spaniei și Margareta de Austria. Bunicii paterni erau Henric al IV-lea al Franței și Maria de Medici. Printre strămoșii lui Ludovic se numără împăratul Sfântului Imperiu Roman, Carol al V-lea, și Frederick Barbarossa. Era strănepotul lui Filip al II-lea al Spaniei și prin urmare
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
hotărăște să locuiască împreună cu concubinul său. După plecarea mamei, fiica cea mare se implică într-un anturaj necorespunzător, fapt care conduce la nașterea de către aceasta a unui copil nelegitim. Clienta locuiește în prezent în apartamentul părinților, fiind supravegheată de bunica paternă. Nu frecventează în mod regulat școala si manifestă un interes scăzut în raport cu activitățile educative. Prezentarea problemei: Încercări precedente de soluționare a problemei. M.L. nu a făcut eforturi deosebite pentru a se integra în colectivitatea clasei si pentru a-si îmbunătăți
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
își au sursa în problemele familiale ale acesteia: divorțul părinților, abandonarea familiei de către mamă si întreruperea legăturii cu aceasta, plecarea tatălui în străinătate. Relația familie - școală. Singura persoană din familie care manifestă interes în raport cu activitatea școlară a elevei este bunica paternă. Această nu frecventează foarte des școala, iar atunci când o face îi acuză pe profesori de lipsă de înțelegere si compasiune. Școala - proiecții de viitor ale elevei. M.L. dorește să finalizeze cele opt clase, după care intenționează să plece în Grecia
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
care intenționează să plece în Grecia la tată său. Nu-si manifestă dorința de a urma pe viitor o altă formă de învățământ. Relația clientei cu persoana care o supraveghează: În prezent, de educația si îngrijirea elevei se ocupă bunica paternă care are o relație apropiată cu nepoata. Bunica își îndeplinește cu conștiinciozitate atribuțiile administrativ gospodărești si educative față de M.L. La rândul său, nepoata este preocupată de starea de sănătate a bunicii, care în ultima perioadă s-a deteriorat. Informații despre
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
educative față de M.L. La rândul său, nepoata este preocupată de starea de sănătate a bunicii, care în ultima perioadă s-a deteriorat. Informații despre familia clientei: Nume si prenume M.L. (clienta) M.G.(tatăl) M.A. (mama) M.V. (sora) M.I. (bunica paternă) Data si locul nașterii 15.05.1990. Oraș S. 12.01.1960 com.D., Jud..S. 04.09. 1968 Com.D., Jud.S. 11.02. 1985 Oraș S. 13.02. 1935 Com.D., jud. S. Domiciliu Str. V.A., nr.X Str. V.A
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
care le câștigă lunar se ridică la suma de aproximativ 800 - 900 euro/lună, din care trimite acasă 200 - 250 euro/lună. M.G. păstrează legătura cu fiica, vorbind cu acesta la telefon săptămânal. Informații despre locuință: M.L. locuiește împreună cu bunica paternă într un apartament cu patru camere, amenajate în mod corespunzător. Situația materială a clientei: Familie Venituri M.G. ± 8.000.000 lei M.I. 2.500.000 lei M.L. 210.000 lei Total 10.710.000 lei Harta eco Legendă : Femeie decedată
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
Analiza câmpului de forțe. Puncte tari: maturitate, simțul responsabilității, fermitate în luarea deciziilor, situație financiară favorabilă, altruism. 69 71 44 I.M. Asistentul social Colegi de clasă Consilierul școlar mama. tatăl profesori sora prieteni 40 42 19 14 25 2 Bunica paternă Puncte slabe: tulburări afectiv-emoționale, comportament antisocial, vârsta prea mică în raport cu responsabilitățile, dependență în efectuarea sarcinilor școlare, stimă de sine scăzută. Nevoile si așteptările clientului: de ce anume are nevoie clientul suport afectiv-emoțional, sprijin în îmbunătățirea rezultatelor școlare, încurajare în dezvoltarea abilităților
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
în mamă un exemplu demn de urmat si consideră că nu va reuși niciodată să o ierte pentru cele întâmplate. Informații despre familia clientei: Nume si prenume A.T. (clienta) A.G. (tatăl) A.I. (mama) A.A. (sora) A.D.I. (bunica paternă) Data si locul nașterii 08.02.1991 Oraș S. 08.02.1969 Oraș .S. 12.02. 1968 Oraș .S. 15.05.1993 Oraș S. 13.02. 1997 Oraș S. Domiciliul Str. C.D., nr.X Str. C.D., nr.X Str. C.D.
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
grija mamei. mama, 30 ani, este casnică, pensionata medical. Nu mai are frați. Copilul manifesto dislalie -probabil de evoluție. Condițiile de locuit sunt bune, apartament 2 camere, la bloc. Condițiile de igienpsihicsunt corespunzătoare, deși copilul este relativ privat de autoritatea paternă. Relația dintre mamși copil este foarte bunchiar daca comunicgreu cu copilul și manifestând preocupări constante pentru a-l sprijini la temele de acasă, încurajându-l și sacrificându-se pentru reușita lui. 4. Examenul somatic: Prezinto dezvoltare ponderală, toracicși de staturnormală
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
lăsat copiii fără avere din naivitate și lipsă de pragmatism. Tot eșafodajul ideatic construit cu migală de Gelu Ruscanu are sorgintea în puritatea morală a tatălui. Când acesta e deconspirat ca delapidator și mare amator de jocuri de cărți, mitul patern de frânge și, odată cu acesta, se risipesc ultimele dileme ale eroului. De dincolo de moarte, tatăl lasă fiului drept unic "testament" dezideratul sinuciderii. Este anunțată astfel, chiar de la prima piesă, una din obsesiile autorului: repetitivitatea în destin. Să mai observăm că
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
intelectual. Reabilitarea tatălui se constată și în Patul lui Procust. Tănase Vasilescu nu mai amintește prin nimic de afaceristul venal și analfabet din primul roman, fiul său fiind, biologic și spiritual, un ins superior. În linia aceleiași ipoteze a reabilitării paterne se înscrie și argumentul onomastic. Eroul din Ultima noapte... are un nume foarte asemănător cu cel al lui Constantin Gheorghiu, prezumtivul tată al lui Camil, colonel cu grad de general de brigadă și participant la Războiul de Independență. Dacă presupunerile
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și Emilia) par maculate de o apă stătută, mlăștinoasă, amintind de apa morților, în timp ce ochii acestora trădează lenea de a privi, imposibilitatea unei elevatio spiritualis: "Lăsași pășunea muntelui frumoasă/ Și lăpăi într-un smârc? Ai ochi? Vorbește!"216 Figura duhului patern se constată lesne în Jocul ielelor. Dramaturgul insistă în câteva indicații scenice asupra apariției defunctului Grigore Ruscanu, specificând că mișcările și gesturile tatălui trebuie să se desfășoare în paralel cu acțiunea propriu-zisă, în care protagoniști sunt Gelu și Maria Sinești
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
erau nerăbdarea și gesturile mele. Tot ce s-a întâmplat în noaptea aceea când a rămas singur, întocmai cum s-a întâmplat, numai eu pot să știu. Praida: Drăcească abilitate!"218 În Hamlet și operele lui Camil Petrescu, ivirea duhului patern este augmentată de fenomene apocaliptice. Lui Horatio, strania înfățișare îi amintește de moartea împăratului Cezar, anticipată la acea vreme de un ansamblu de semne escatologice: morminte care se deschid, pete în soare și planete cu niște cozi de foc. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în relația cu fiii declanșează revolta tacită (în cazul lui Șerban și Niculae) sau vehementă, în cazul lui Mihai. Sunt amănunte accesibile oricui a aprofundat monografia călinesciană, iar scrisoarea pe care o reproducem dezvăluie printre rânduri refuzul ultragiat contra autorității paterne: Dacă nu ți-am scris până-acum, cauza a fost neîncrederea cu care întâmpini orice voință proprie a oricărui din fiii dumitale, neîncredere augmentată de privirea formalistă ce-o ai despre lume, după care orice om care nu caută numaidecât
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
dorim să verificăm în ce măsură contextul procustian al reducției se reflectă în opera sa. Atât în proză, cât și în poezie se remarcă absența figurii tatălui biologic. Suntem la antipodul creației lui Camil Petrescu, în contextul căreia am demonstrat necesitatea reabilitării paterne. Printr-un fenomen de transfer, inconștientul personal eminescian refulează chipul tatălui și defulează către eul poetic figura înțeleptului, care în operă evoluează gradual de la demon spre monarh și mag288 sau, după o altă interpretare, de la Poet spre Călugăr și Monarch
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
erori) sau eliminat (a preveni posibilele erori). Acest indice are rol în procesul analizei efectelor și a modului în care au intervenit erorile. cultura securității Engleză: culture of safety Franceză: culture de la sécurité Spaniolă: cultura de seguridad X cultura securității: patern integrant al comportamentului individual și organizațional, bazat pe credințe si valori împărtășite, ce încearcă în mod constant să diminueze prejudiciul adus pacientului, rezultat din procesele de acordare a îngrijirii. Nu există definiții universal acceptate ale culturii securității în domeniul îngrijirii
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
și pentru a protesta Împotriva ideii de subordonare. Conținutul ordinului Îl interesează mai puțin decât tonul vocii care Îi comandă. Revolta Împotriva parinților este dureroasă pentru familie, dar aceasta nu denotă și lipsa de afectiune. Aceasta se Întamplă dacă autoritatea paternă grav amenințată, În loc să se facă mai ușor simțită, caută să reacționeze devenind mai drastică. Conflictele acestea faminilale opun pe băieți mai ales taților și pe fete mamelor. La 14 ani, profesorii se transformă În niște ignoranți plini cu pretenții, tirani
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
mulți copii: Rafila, Alexe si Ana. Celălalt frate, Nicolae spre deosebire de cei doi avea o infirmitate. El nu s-a căsătorit și nu a avut urmași 7. Se observă astfel, conform informațiilor dobândite, că frații Lapedatu își au originea pe filieră paternă din rândul unei familii românești, de oameni ridicați treptat la demnități comunitare 8. Prin munca si prin forța minții lor, în două-trei 5 Ion I. Lapedatu, op.cit., p. 26. 6 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 27. 7 Ion
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
tatăl Mariei Amaliei Circa, Ion Circa a fost un personaj instruit la școala din Sfântul Gheorghe, devenind ulterior un om înstărit și primar în Cernatul Săcelelor 17. Astfel, înaintașii lui Alexandru Lapedatu din filieră maternă, cât și cei din filieră paternă s-au remarcat fiecare prin conștiință națională, de aceea au susținut și apărat interesele naționale ale românilor de 14 Gr.Tăușan, Alexandru și Ion Lapedatu, fiii profesorului Ion Al. Lapedatu, în ,,Viitorul”, an 28, nr. 866, București, 21 noiembrie 1936
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
les enfants d'autrui 13. Faptul este cum nu se poate mai grav în cazul unor texte de acest gen, a căror naștere este produsul unei inseminări a instanței materne (indiferent de sexul civil al instanței scripturale) de către o instanță paternă (în speță regimul politic, în cazul dat Partidul) prin intermediul unui organ funcționând ca dispenser de teme (semina, de unde vine semn) dar și ca factor de seducție/viol vizând scriptorul/scriptoarea dirijat(ă)14. Notă interstițială Publicarea în volum este o
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]