1,557 matches
-
de tineri scriitori și ziariști. Alarmată la maximum, Securitatea trece la asasinarea lui Labiș și supravegherea atentă a tuturor celor implicați. La 2 decembrie 1956, ziua de naștere a poetului, acesta pleacă de la gazdă, cântă Imnul Regal și recită cu patos Doina lui Eminescu fără nicio teamă și reținere. O săptămână mai târziu, pe 9 decembrie, poetul pleacă să mănânce la cantina Uniunii Scriitorilor și este împins sub roțile unui tramvai, aruncându-se vina asupra lui Aurel Covaci - prietenul și protectorul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
reacționat în nici un fel. A continuat să stea nemișcat ca o statuie. De unde am tras concluzia că tot ce spusese Josephine era adevărat. Desigur, dacă n-ar fi fost așa, John Joe ar fi sărit în sus, apărându-se cu patos! — Și voi? și-a întors Josephine privirea către ceilalți. Nimeni n-are nimic altceva de spus decât - în momentul ăla vocea ei a devenit melodioasă și aproape copilăroasă - „E cam scurtă povestea, John Joe“? Sub privirea lui Josephine, toți s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
tonă de oferte și că, dacă te vor înapoi, să sară cu banu’. Dacă le convine bine, dacă nu, să se ducă învârtindu‑se. — Da, spun, deșurubându‑mi rimelul. — Dacă le face gaură în buget, asta e, zice Suze cu patos. Pentru un produs de calitate trebuie să plătești. Dacă bați palma cu ei, o vei face la prețul tău, în condițiile tale. — Suze... Mă opresc, cu rimelul la gene. De unde scoți toate chestiile astea? — Ce chestii? — Astea cu... bugetul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
timpul faptul că lucrurile se pot rezolva numai din interior, vei vedea și tu că așa trebuie procedat, că doar așa te vei însănătoși. Niciodată nu ai luptat cu ceea ce ți s-a întâmplat cu Noga, continui eu plină de patos, încurajată cu fiecare clipă ce trece de dreptatea vorbelor mele, ai preferat să te rostogolești prin mocirla vinovăției, în loc să îți croiești din nou drum către ea și către mine, asta trebuie să faci acum, Udi, crede-mă, te cunosc cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
în biroul tău, zâmbind cu ochii închiși, și nu mă înțelege greșit, în general nu mă apropii cu ușurință de oameni, iar eu spun, nu mă refeream la noi doi, vorbeam despre specia umană, în general, iar el zice cu patos, aha, specia umană, în general, ăsta este domeniul tău, eu nu pricep nimic din el, eu nu fac decât să construiesc case. Sau să le distrugi, spun eu, dar regret imediat, el își mușcă buzele și scoate din buzunar portofelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
știam eu că ești mult mai puternică decât crezi, numai ține minte că o schimbare nu se termină niciodată, ea se face zi de zi, nu permite nimănui să preia controlul asupra vieții tale, nu uita asta, adaugă ea cu patos, ca și când s-ar despărți de mine pentru totdeauna, iar eu simt ciocul ascuțit al îngrijorării lovindu-mi creștetul, Hava, ești bine, întreb eu, e totul bine? Noaptea asta voi suferi o operație, spune ea cu indiferență, câteva săptămâni nu voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
găsise nașul și să arunce naibii blestematul de șperaclu. De', când te smucește ața... Te omor cu mâna mea, cățea, boarfă fără căpătâi! Eu mă spetesc, ca un bezmetic, pentru tine, și tu..., tu... Insecto! Zdreanțo! Fufo! ocăra Vierme cu patos, pe când ușa se trântea din balamale, pe urmele zburdalnicului cuplu, Coco și Năică, care se hârjoneau și behăiau excitați, căprește, fugărindu-se la pas și chirăindu-se pe scări, în sus, grăbiți să nu se scape. Cărați-vă, cărați-vă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
îi disprețuiam pe «bătrîni», pe «ramoliți», adică pe toți cei care depășiseră 30 de ani (...). Lupta dintre generații ne apărea drept cheia tuturor conflictelor și principiul explicativ al tuturor evenimentelor”. Din nou, alte vremuri, alți oameni, alte mize. Dar același patos paricid ! După cum observa un prieten psihanalist, românii ca popor (modern) par a avea o problemă oedipiană a transmiterii. Generalizînd poate excesiv, dar nu fără rost, am putea spune că, odată cu modernitatea noastră națională, reiterăm un același model de psihologie colectivă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
oglinda Occidentului și constatăm, iar și iar, că sîntem altfel. Căci cîtă vreme ne vom întreba doar de ce sîntem altfel, nu vom putea ști cine sîntem de fel. Evident, Lucian Boia are cheia de lectură potrivită, doar că, într-un patos stilistic surprinzător, întredeschide și uși nepotrivite, prin care pătrund de-a valma și interpretări pe care, de fapt, le repudiază. „Totul începe printr-o întîrziere impresionantă” - ne spune domnia sa chiar de la început. Dacă e să rămînem consecvenți acestei perspective coerente
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
O va pedepsi, într-un fel sau altul, accentuă Maitreyi și repetă cuvintele, râzând, când am rămas singuri. Așadar, și ea știe?... De altfel, mi-a mărturisit că ar vrea să dea într-o nebunie, ntoxicată de dragoste sau de patos. Aflu sincerități inaccesibile celorlalți, pe care nu le-aș fi bănuit în cele dintâi zile ale prieteniei noastre, ( Notă. Adevărul era că Maitreyi se juca pur și simplu și, chiar după ce Lilu îi destăinuise în ce constă dragostea de soție
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Era un nume foarte simplu, cum să vă spun? Simplu. Prea simplu chiar. Poate că de aceea mi-a scăpat din minte. Dar m-a impresionat vocea, n-am să uit niciodată vocea aceea clară, senină, fără nici un fel de patos, și totuși gravă, urgentă. Orlando îl privea bănuitor, umezindu-și încet buzele. - Și mesajul, continuă Adrian, tot ce mă lăsa să înțeleg că are să-mi transmită astăzi, la 4,30. - Ce fel de mesaj? îl întrerupse din nou Orlando, coborând
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
dirijor agitîndu-se În fosă, unde orchestra Își face de cap, pur și simplu Înțepenești În admirație cînd cortina se ridică, decoruri, costume, lumini, muzică, timp de aproape două ore ești vrăjit, iar la final sopranei Îi tresare bustul plin de patos și pune capul pe o piatră de carton și moare sfîșiată de durere, cu toate piesele expuse. Și tu privești de sus de la balcon șirurile de capete din sală și te Întrebi cam ce o fi În ele... ai vrea
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
toate aceste exemple, timpul stăpânit lasă locul unui spațiu de ordinul destinului împărtășit. Spațiu al corpului pe care îl mutilăm, pe care îl tatuăm sau îl străpungem. Spațiu semantic sau, reluând o expresie a lui L. Binswanger, un "spațiu al patosului"33. Acela al unui pathos împărtășit. După modelul acestor "văgăuni ale vrăjitoarelor" pe care le regăsim în numeroase sate, exemplele pe care le-am dat sunt, într-un fel, "văgăunile vrăjitoarelor" din orașele postmoderne. Trebuie să recunoaștem că, dincolo de orice
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
vrăjitoarelor" pe care le regăsim în numeroase sate, exemplele pe care le-am dat sunt, într-un fel, "văgăunile vrăjitoarelor" din orașele postmoderne. Trebuie să recunoaștem că, dincolo de orice apreciere morală, aceste fenomene au o funcție agre-gativă. Acest spațiu al patosului poate fi considerat un loc matricial. Matrice neliniștitoare, dar și "performativă". Matrice a tragicului colectiv. Despre care este important să amintim că are întotdeauna un fel de asprime. "Trakou" este non-aplatizatul, ne-șlefuitul. Este ceea ce Platon a arătat foarte bine
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
între care-i este scindată existența, o alege pe cea a visului, a eului, a lăuntrului sufletesc: M-am considerat întotdeauna un locuitor al emoției. Pentru el, desfășurarea actului creației este similară cu parcurgerea drumului Damascului, așa cum îi mărturisește cu patos lui Saul din Tars: După cum știi, doar Calea contează și iarăși / după cum bine știi, peste mierea păcatului vechi / un altul se-așază / și până la urmă orice istorie e o adunare de treceri pe drumul Damascului. În mod firesc, în ecuația
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
par să le surpe, dragostea. Însuși titlul celei de-a doua părți a volumului, Jurnal erotic, este sugestiv pentru statutul pe care îl are sentimentul în existența lui. Debordând de sensibilitate, acolo, în sihăstria sufletului, visează o iubită pe măsura patosului său, o Lolită a cireșelor, ale cărei date îmbină vegetalul cu sfințenia, încât imaginarul poetic creat de Virgil Diaconu e de o senzualitate mereu proaspătă, de nestăpânit: vrea o vacanță pe plaja cu lună a trupului tău; contemplă picioarele lungi
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
își clocește / oul, aburind... ) sunt doar câteva scene din trecutul la care poetul se întoarce ca la paradisul pierdut fizic, dar care-i oferă șansa de a l perpetua în conștiință. Atașamentul față de propriul trecut, asumat, concomitent, cu nostalgie și patos - o pledoarie indirectă pentru evadarea, cel puțin temporară, din prezent, în spațiul matricial al împlinirilor, epurate, prin candoare, de orice ingerință a unui concret meschin - induce însă și atitudinea vizionară care netezește, voit, incongruențele dintre existent și dorit, iar, în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
afine poate să mai aștepte până mâine. Eu o să merg în plimbare. Dar ce or să zică ceilalți pitici când or să vadă că Pălăriosul își părăsește munca și pleacă în drumeție tocmai în mijlocul săptămânii. Pasărea care cânta cu mare patos îi citi gândurile și-l încurajă spunând: - Lasă lumea să vorbească și să nu-ți pese, așa cum fac eu și pornește la plimbare, că în curând o să fie frig și ploi și nu o să mai poți merge. - „Prieten drag
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
ceva, ca să n-o jignesc printr-un cuvânt nelalocul lui. ― Acum când știi totul, nu-i așa că ai să fii bun cu mine? Cuprins de un avânt de generozitate, i-am luat mâinile într-ale mele și-am rostit cu patos: ― Mihaela, te voi iubi toată viața și voi răscumpăra tot ce ai suferit până acum! S-a uitat adânc în ochii mei, m-a mângâiat cu mâna pe păr și n-a scos un cuvânt. De obicei biografiile fostelor mele
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
viitor! Eu însumi și timpul Încercăm o nouă nuanță, De-un roșu aprins... Ce-mi dă elan,...viață! Zilele de fericire au apus. Dar,... vine-un nor cu parfum de început, de dor... Iar încerc să uit De-al meu patos pentru absolut! Rotaru Ionuț - Petronel Școala Gimnazială Rediu E tare greu... e noapte, e beznă și e greu, e tare greu ecoul stropilor de ploaie răsună grav; și-așa e vremea, așa e timpul zici c-așa a fost mereu
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
britanice) a victoriei, lipsa colocvialității (franco) salonarde și crunta carență a disciplinei (ger mane) a muncii în spațiul valah. De unde atâta Max Weber și „ethosul protestant al muncii“, atâta cult al economiei, prudenței, eficienței și slujirii, atâta simț civic și patos comunitar, atâta educație (sanitară, religioasă, gastronomică, vestimentară, militară, juridică, sexuală, estetică, arhitectonică, financiară...) într-o geografie iremediabil alterată de laxismul ortodoxiei, cu o latinitate paradoxală, deopotrivă slavizată, turcizată și țigănizată, variat colonizată și incandescent parohială, bovarizând catolicizant în contexte istorice
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
eventuala demisie a ministrului de interne Dan Nica. În timpul nopții visul mă poartă spre anii fragedei copilării când, școlar fiind, mă aflam la o serbare de sfârșit de an școlar și când una din elevele excepționale ale școlii recita cu patos artistic următoarele versuri despre luptele de la Turtucaia: „Copiii mei, copiii mei/ Când treceți seara la culcare/ Și candelele-n tremurare/ Vă ning pe creștete văpaia/ Rugați-vă și pentru cei/ Care-au căzut la Turtucaia”. Aceste versuri abia mai târziu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
din tagma ta. Desigur, încep să-mi dau seama și să te înțeleg: numai acela pe care nu l-au ars nedreptățile, până la faza de pârjol, numai acela, deci, nu poate suporta, nu poate iubi, nu poate venera, cu atâta patos, sclipirile de soare, ulterioare, din viața sa; numai acela nu poate mânji, cu derâdere și neâncredere, ce, viața,îi oferă, din când în când, sub formă de dar sfânt. De unde - robustețea; de unde - dârzenia și neânduplecarea ta,în fața a tot, ce
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
luminarea poporului moldovean din sânul căruia ieșise ca simplu fecior de țăran. Prin toate aceste daruri sufletești se conturează armonios dorul său neîntrecut de slujire creștinească și românească. Nici un cărturar sau ierarh român de până atunci nu a arătat atât patos în slujirea cu cuvântul și cu fapta, atât a crezului creștin, cât și a celui românesc. Astfel, de acum înainte, Sfântul Ierarh Varlaam devine un rugător în ceruri și mijlocitor pentru poporul român pe care 1-a păstorit cu dragoste
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
negustorul Își gătise spaghetele, Împrăștiate pe pavaj, și a polițistului care le aduna de pe jos și le arunca În grămada de sfărîmături. Mai tîrziu, am avut impresia că aceste obiecte jalnice și neînsuflețite au ajuns să-mi redea, cu un patos fără egal, toată povestea vieții acestui om, căldura lui binevoitoare, prietenia lui zîmbitoare - căci Îl văzusem de multe ori - și strădania lui măruntă și vrednică de milă de a-și duce existența mizeră, Însă plină de speranță, cum putea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]