3,343 matches
-
trebuie să reușim să găsim limbajul potrivit. În România, oamenii se bucură când au prilejul să discute cu teologi, preoți sau episcopi. Activitatea pastorală trebuie să ia în considerare în mod serios acest lucru” (sursa: Centrul de presă Basilica al Patriarhiei Române, Jurgen Henkel, în dialog cu Patriarhul ales al Bisericii Ortodoxe Române, Daniel Ciobotea). Activitatea științifică și pastoral-misionară a Patriarhului Daniel a cunoscut multiple valențe, care i-au conturat un profil spiritual aparte. Ajuns Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a
LA MULTI SI FERICITI ANI!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366753_a_368082]
-
multe altele, remarcăm și reținem faptul că la București, Patriarhul Daniel a spus bazele primului Centru de presă al Bisericii Ortodoxe Române, BASILICA, care cuprinde Radio TRINITAS, TV TRINITAS, 'Ziarul Lumina', Agenția de știri 'BASILICA' și Biroul de presă al Patriarhiei Române, despre care a spus și afirmat că: „Acestea sunt mijloace pastorale extraordinare care aduc noutatea acestei lucrări pe care Biserica trebuie să o împlinească astăzi cu alte mijloace. Întreaga activitate a Bisericii este oglindită zilnic, este urmărită și este
LA MULTI SI FERICITI ANI!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366753_a_368082]
-
sârbi, legăturile lor cu vestul au loc numai pe filiera culturală, iluminista, laică, franțuzească. Teologia occidentală le este inaccesibilă și Bucureștiul continua linia greco-fanariotă și după Marea Unire, 1918. În loc că România Mare să devină o dioceză a Romei, nouă patriarhie continua antioccidentalismul atavic, oriental. Paleativele laice, culturale blochează emanciparea social-politica și duc în final la dezmembrarea țării, actuală și azi. Emanciparea e mereu sabotata pentru că moldo-valahii sunt de un mileniu în lanțurile grele ale duhovniciei și soborniciei moscovite și constantinopolitane
SFÂRŞIT SAU ÎNCEPUT DE VEAC LA BUCUREŞTI? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366103_a_367432]
-
Bogdan din București este aurar, la comandă face obiecte din aur și din argint necesare cultului religios: racle, chivoturi, seturi de vase, cruci de binecuvântare sau cu postament, candele, cădelnițe, ferecătură de icoane, ferecătură de Evanghelie. A lucrat în Atelierul Patriarhiei Române unde a învățat tehnica filigranului și partea de ajustură, ulterior și-a deschis atelier propriu. Consideră aurăritul o meserie nobilă. Cu multă pricepere ne face un scurt istoric al acestei meserii și ne prezintă tehnicile de lucru: gravură, cizelură
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
fost selecționat și filozoful Gabriel Andreescu împreună cu care am fost în capitala Belgiei. În urma acestei burse și al concursului am obținut „Diploma de Jurnalist European”. George ROCA: În urmă cu un an mi-ați trimis spre publicare un manifest adresat Patriarhiei Romane prin care propuneați acesteia sanctificarea poetului național Mihai Eminescu. Care a fost și este motivația dumneavoastră? Ce ecouri a avut acest manifest? Al Florin ȚENE: Dacă nu s-a făcut până acum sanctificarea lui Eminescu, sunt sigur că peste
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
ducă până la la capăt, până la bun sfârșit, având suficiente și eficiente argumente în impunerea și susținerea acestui măreț și nobil demers, câteva din aceste argumente, evocându-le și noi, în cele ce urmează, (și) cu ajutorul comunicatului Biroului de Presă al Patriarhiei Române și al Centrului de Presă „Basilica”, publicat in cotidianul creștin „Lumina” din 01.08.2011; (http://www.ziarullumina.ro/articole;1680;1;60598;0;De-ce-construim-Catedrala-Mantuirii-Neamului si-care-este-semnificatia-acesteia.html)... 1. Despre necesitatea liturgică a construirii Catedralei Mântuirii Neamului Numai cine slujește
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
creează lipsa acută de spațiu în desfășurarea normală a slujbelor religioase. Actuala Catedrală Patriarhală, construită la mijlocul secolului al XVII-lea (1656 - 1658), a fost inițial biserică mănăstirească, devenită ulterior catedrală mitropolitană în anul 1668, iar din anul 1925, odată cu înființarea Patriarhiei Române, ea servește în mod provizoriu drept Catedrală Patriarhală până la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, așa cum se menționează în pisania scrisă deasupra ușii de intrare de patriarhul Miron Cristea, după lucrările de restaurare din anii 1932-1935. Toate catedralele mitropolitane din provinciile
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
care fac parte din patrimoniul național și nu este susținută din fonduri externe. Întrucât lucrările de construire a Catedralei Mântuirii Neamului au început, în prezent se desfășoară, cu aprobarea Sfântului Sinod, o amplă colectă în toate parohiile și mănăstirile din Patriarhia Română, pe bază de chitanțiere special imprimate pentru susținerea financiară a acesteia. Dacă în majoritatea democrațiilor europene occidentale, inclusiv în cea franceză, Biserica majoritară este susținută, în diferite moduri, din bani publici, și cultele din România pot fi sprijinite parțial
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
asemenea șansă. Prin urmare, Catedrala nu este nici hală, nici aulă, ci un spațiu unde ne rugăm în mod public și în mod individual, un spațiu în care ne regăsim în propria noastră identitate de popor creștin. Pentru acest motiv, Patriarhia a căutat și caută specialiști care au mai construit biserici, dar care știu că bisericile, mari sau mici, sunt construite pentru rugăciune, nu pentru a impresiona și a-ți da fiori reci când te vei afla lângă sau în ele
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
românului. Construcția Catedralei, departe de a secătui buzunarele românului, le va îndestula. Va fi o lucrare complexă care necesită mulți specialiști, începând cu proiectanții și terminând cu artiștii și muncitorul în lemn, în fier sau în piatră. La edificarea ei, Patriarhia Română oferă locuri de muncă, nu unul-două, ci sute. Prin urmare, cel puțin, chiar și pentru această oportunitate, românii trebuie să-și dorească începerea cât mai repede a lucrărilor, zădărnicind acțiunile celor străini de românism, prin neam sau (in)cultură
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
mări vulnerabilitatea internă a statului și a societății, și, cu siguranță, va produce un „deficit de imagine” externă ce va afecta procesele de integrare rapidă în Europa. Indiferent de evoluția particulară a dialogului Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Greco- Catolică, Patriarhia Română înțelege să dezvolte relații de colaborare ecumenică specială cu Biserica Catolică în ansamblul ei. Pe fondul acestei atitudini ecumenice naționale, în perioada 7-9 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat România la invitația Prea Fericitului Părinte
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
În plus, atât puterea seculară cât și bisericile românești au știut să contracareze orice tentativă de declanșare a unor conflicte etno-religioase, prin promovarea unor orientări spre dialog și cooperare cu minoritățile naționale și religioase, situație aproape unică în sud-estul Europei. Patriarhia Româna are o contribuție notabilă și la integrarea României în comunitatea euro-atlantică, desfășurând demersuri istorice, de felul strânsei cooperări cu Biserica Catolică; aceste demersuri justifică încrederea democrațiilor Occidentale în capacitatea Ortodoxiei de a se racorda la marile curente pan-europene
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
Bisericii Ortodoxe Române au urmărit, între altele, să contracareze orice tentativă semnificativă de transformare a tensiunilor inter-etnice și interconfesionale în conflicte interne. Biserica Ortodoxă Ronă are astfel o contribuție însemnată la transformarea României în spațiu internațional de stabilitate și securitate. Patriarhia Română are un aport notabil și în susținerea integrării, desfășurând demersuri istorice, de felul strânsei cooperări cu Biserica Catolică. Relațiile speciale de colaborare ecumenică cu Vaticanul se înscriu în această direcție. Totuși, activitatea sectelor nerecunoscute legal, misionarismul agresiv, combinarea tensiunilor
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
și diaconi. Viața monahală se desfășoară în 531 așezăminte monahale, în care trăiesc în rugăciune, studiu și muncă 7532 monahi și monahii (2511 in 1989). Din punct de vedere al organizării, canonic și administrativ, Biserica Ortodoxă Română este organizată ca Patriarhie, cu titulatura de Patriarhia Română. După anul 1989, Biserica și-a reluat dintr-o altă perspectivă activitatea socialumanitară, prin înființarea unor asociații caritabile în vederea ajutorării orfanilor, a bătrânilor și persoanelor cu handicap, prin asistența religioasă în spitale, orfelinate și azile
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
se desfășoară în 531 așezăminte monahale, în care trăiesc în rugăciune, studiu și muncă 7532 monahi și monahii (2511 in 1989). Din punct de vedere al organizării, canonic și administrativ, Biserica Ortodoxă Română este organizată ca Patriarhie, cu titulatura de Patriarhia Română. După anul 1989, Biserica și-a reluat dintr-o altă perspectivă activitatea socialumanitară, prin înființarea unor asociații caritabile în vederea ajutorării orfanilor, a bătrânilor și persoanelor cu handicap, prin asistența religioasă în spitale, orfelinate și azile de bătrâni. O importantă
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
să demonstrăm că nu numai libertatea este un dar de la Dumnezeu ci și unitatea. Biserica Ortodoxă Română are, după cum s-a subliniat anterior, o puternică tradiție de toleranță față de alte culte, și de colaborare cu bisericile creștine surori. În optica Patriarhiei Române, aceste relații trebuie să se inspire din fraternitatea dintre oameni și creștini și să respingă prozelitismul de masă și agresiv, manifestat îndeosebi după 1989 de anumite culte neoprotestante, islamice sau chiar de catolicism. În relațiile cu celelalte Biserici Creștine
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
Teologie stabilind parteneriate cu instituții de învățământ teologice occidentale, în special catolice și protestante. 4. Relațiile Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte biserici ortodoxe După anul 1990, statul rus a recunoscut legalitatea mai multor Biserici ortodoxe care s-au desprins de Patriarhia Moscovei în diferite perioade istorice anterioare, cele mai multe în secolul XX. Acestea sunt: Biserica Ortodoxa Rusă de rit vechi, popovtii (adică cei care au cler); Biserica Ortodoxă Rusă de rit vechi, bezpopovtii sau pomorienii (cei care nu au cler); Biserica Ortodoxă
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
au cler); Biserica Ortodoxă Rusă de rit vechi, bezpopovtii sau pomorienii (cei care nu au cler); Biserica Ortodoxă Rusă Adevărată, numită și Biserica Catacombelor (răspândită în special în Siberia și Extremul Orient); Biserica Ortodoxă Rusă de peste Hotare; Biserica Ortodoxă Rusă - Patriarhia Kievului (răspândită în special în Siberia, în locurile cu concentrare mare de ucraineni); Biserica Ortodoxă Catolică din Rusia. Există și alte Biserici sau grupări ortodoxe în Rusia, care refuză să se înregistreze, considerând statul rus opera Satanei. Numărul acestora, însă
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
septembrie 1992, Episcopul Petru, din Republica Moldova, s-a adresat Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cu rugămintea de a-l primi sub oblăduirea as canonică. Cu puțin timp în urmă a fost izgonit cu brutalitate din scaun pentru "naționalism românesc". Patriarhia Română l-a luat sub oblăduirea sa pe Episcopul Petru. Urmare a acestor evenimente, la 26 septembrie 1992, un număr de 275 de persoane, reprezentanți ai vieții politice din Basarabia, aveau să ceară Patriarhiei Române "restabilirea", în cadrul acesteia, a "Mitropoliei
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
brutalitate din scaun pentru "naționalism românesc". Patriarhia Română l-a luat sub oblăduirea sa pe Episcopul Petru. Urmare a acestor evenimente, la 26 septembrie 1992, un număr de 275 de persoane, reprezentanți ai vieții politice din Basarabia, aveau să ceară Patriarhiei Române "restabilirea", în cadrul acesteia, a "Mitropoliei Autonome a Basarabiei (stil vechi), cu sediul la Chișinău și desprinderea administrativ-canonică totală de Patriarhia Moscovei". În ceea ce privește relațiile Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Ortodoxă Rusă, acestea au gravitat în ultima perioadă în jurul recunoașterii oficiale
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
la 26 septembrie 1992, un număr de 275 de persoane, reprezentanți ai vieții politice din Basarabia, aveau să ceară Patriarhiei Române "restabilirea", în cadrul acesteia, a "Mitropoliei Autonome a Basarabiei (stil vechi), cu sediul la Chișinău și desprinderea administrativ-canonică totală de Patriarhia Moscovei". În ceea ce privește relațiile Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Ortodoxă Rusă, acestea au gravitat în ultima perioadă în jurul recunoașterii oficiale a Mitropoliei Basarabiei și Bucovinei de către Biserica Ortodoxă Rusă. Așa cum s-a evidențiat anterior, în spațiul fostei U.R.S.S. s-au
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
cu Biserica Ortodoxă Rusă, acestea au gravitat în ultima perioadă în jurul recunoașterii oficiale a Mitropoliei Basarabiei și Bucovinei de către Biserica Ortodoxă Rusă. Așa cum s-a evidențiat anterior, în spațiul fostei U.R.S.S. s-au constituit mai multe Biserici independente de Patriarhia Moscovei, între care și Mitropolia Basarabiei (azi sub jurisdicția Patriarhiei Române). S-a constituit "Adunarea Eparhială"a Mitropoliei Basarabiei, după care, constatând legitimitatea acesteia, Patriarhia Română a recunoscut, la 19 decembrie 1992, "reactivarea Mitropoliei Basarabiei". Luate prin surprindere, atât Patriarhia
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
în jurul recunoașterii oficiale a Mitropoliei Basarabiei și Bucovinei de către Biserica Ortodoxă Rusă. Așa cum s-a evidențiat anterior, în spațiul fostei U.R.S.S. s-au constituit mai multe Biserici independente de Patriarhia Moscovei, între care și Mitropolia Basarabiei (azi sub jurisdicția Patriarhiei Române). S-a constituit "Adunarea Eparhială"a Mitropoliei Basarabiei, după care, constatând legitimitatea acesteia, Patriarhia Română a recunoscut, la 19 decembrie 1992, "reactivarea Mitropoliei Basarabiei". Luate prin surprindere, atât Patriarhia Moscovei, cât și eparhia dependentă de ea de la Chișinău, aveau
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
evidențiat anterior, în spațiul fostei U.R.S.S. s-au constituit mai multe Biserici independente de Patriarhia Moscovei, între care și Mitropolia Basarabiei (azi sub jurisdicția Patriarhiei Române). S-a constituit "Adunarea Eparhială"a Mitropoliei Basarabiei, după care, constatând legitimitatea acesteia, Patriarhia Română a recunoscut, la 19 decembrie 1992, "reactivarea Mitropoliei Basarabiei". Luate prin surprindere, atât Patriarhia Moscovei, cât și eparhia dependentă de ea de la Chișinău, aveau sa reacționeze în timp sub diverse forme. A urmat un schimb intens de scrisori între
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
Patriarhia Moscovei, între care și Mitropolia Basarabiei (azi sub jurisdicția Patriarhiei Române). S-a constituit "Adunarea Eparhială"a Mitropoliei Basarabiei, după care, constatând legitimitatea acesteia, Patriarhia Română a recunoscut, la 19 decembrie 1992, "reactivarea Mitropoliei Basarabiei". Luate prin surprindere, atât Patriarhia Moscovei, cât și eparhia dependentă de ea de la Chișinău, aveau sa reacționeze în timp sub diverse forme. A urmat un schimb intens de scrisori între Patriarhul Teoctist și Patriarhul Aleksie al II-lea; a existat o comunicare, tot epistolară, între
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]