1,541 matches
-
toate cele zece ediții, domnul prof. univ. dr. Gheorghe Arion, a ținut să sublinieze în discursul său importanța de a ne întâlni în fiecare an pe simezele galeriei de la Casa Armatei, simeze, ce prin contribuția fiecărui artist în parte cu ajutorul pensulei zugrăvim în diferite nuanțe, bucuria Marii Unirii, care ia în fiecare an o nouă înfățișare total schimbată cu o nouă haină de sărbătoare ce sclipește pe marea scenă a artei din România. În încheierea vernisajului, discursul de neegalat al renumitului
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
câteva sute prezente pe simeze. Privind expoziția aveai impresia că te afli în lumea tuturor posibilităților în care imposibilul devenea posibil, dându-ți în același timp și o stare de veselie la care pictorii au contribuit la formarea ei cu ajutorul pensulei. Sute de nuanțe ce te atrăgeau într-o lume de vis, ce te făceau să pășești pe un tărâm de basm al satului românesc. O mulțime de vizitatori, iubitori de artă și de frumos ce se înghesuiau să observe lucrările
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
sale, trăind cu speranța zilei de mâine care poate va fi mai bună cu ajutorul lui Dumnezeu. Acea stare de spirit ce se formează între lucrarea creată de artist și sufletul omului este starea pe care meșterul iconar o redă cu ajutorul pensulei sau al dălților descărcând acea energie din interiorul său redând-o în lucrări, purificând-o pentru a fi un obiect de cult religios. Munca pe care o depui pentru realizarea unei icoane este mai puțin greoaie, sau complicată, în comparație
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
primul ce a pictat renumitele clădiri? Eu cred, cu toate că nu sunt și nici nu mă cred, o persoană de specialitate, că nu este decât un mod de exprimare, un limbaj personal al fiecărui artist de a se exprima cu ajutorul pensulei sau a dălții, o „expresie uzuală” des folosită în care fiecare creator folosește „propriile cuvinte”. Faptul că am decis ca una dintre cele trei lucrări să fie o lucrare care mi-a fost dur criticată, a fost ca am avut
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cu toții spre Galerie, unde la orele 12 trebuia să înceapă vernisajul. Zecile de tablouri viu colorate te acaparau cu totul, obligându-te să zăbovești în față fiecărei lucrări, recepționând mesajul pe care autorul a dorit să-l transmită prin ajutorul pensulei. Diferite idei care mai de care mai hazlii, prezentând diferite instantanee sau obiceiuri din viață de zi cu zi, petrecute în diferite locuri atrăgătoare, îți furau de fiecare dată câte un zâmbet bucurându-te de frumusețile așternute pe pânză. O
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
această lume în care ești înconjurat la tot pasul de necunoscutul ce nu știi ce surpriză îți poate prezenta în ceasul următor. Cufundat în problemele zilnice de zi cu zi, am ocazia să evadez uneori cu o daltă sau o pensulă în mână, lăsând totul baltă, reflectând în special asupra unei noi lucrări pe care doresc să o realizez, sau a unui proiect pe care doresc să-l duc la bun sfârșit. M-am trezit deodată că privindu-mi biografia artistică
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
înrăzneață. În anii adolescenței, pe când eram elev la Liceul Șaguna, adică prin anii 1950 - 1954, în clasa noastră doar doi elevi aveau ceasuri de mână. Unul era fiul medicului cardiolog Taffet, al doilea, Nicu Olteanu, fiul proprietarului unui atelier de pensule care se vindeau foatre bine. Spre sfârșitul orei de curs, ca să apreciez dacă profesorul mă mai poate scoate la tablă sau nu, întebam prin semne pe proprietarii de ceasuri, cât mai este până la pauză. Ei priveau mașinăria minune și îmi
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
aflau în pinacoteci și erau cotate la sume importante. El rămânea însă același, își trăia viața toată în fața șevaletului, doar la expozițiile personale avea timp să se ducă. Intrase într-un fel de inerție fatală ce-l ținea legat de pensulă, culori și pânză. Imaginația lui bogată crea tablouri noi ce nu-l dezmințeau, nu-l trădau continua să fie cu obstinație pictor suprarealist să nu-și dezamăgească criticii, să nu dezamăgească publicul. Așa se lansase, așa vroia să sfârșească: o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
4. Utilizarea unor materiale și instrumente de lucru. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 4.1.Manipularea și identificarea instrumentelor utilizate în activitățile artistice (desen, pictură, modelaj, sculptură, colaj) Exerciții de familiarizare cu principalele instrumente de lucru: creion, pensula, cărbune, etc. Exerciții de familiarizare cu principalele materiale de lucru: hârtie, acuarele, lemn, lut, aluat, semințe, materiale textile, flori și frunze uscate etc. 4.2.Manipularea și identificarea instrumentelor și a materialelor utilizate la confecționarea unor decoruri Exerciții pentru dezvoltarea
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
M. și P. Margareta îngrijorată de ignoranța lui Petter. Nu face deosebirea între vaci și cai, dar distinge între oi și porci. "Vaca are coarne, coadă subțire, botul pătrat și face mu. Calul e mai mare, are coada ca o pensulă, n-are coarne, are botul rotund". Am obosit să fac pe pedagogul. Ce motiv ar avea copilul să învețe diferențele astea? Caii sunt rari, iar familia vacilor din ce în ce mai redusă. Ne oprim la o mică fermă la Sorby. M. intră și
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
într-o încăpere uriașă din podul casei, foarte luminoasă și destul de curată, dar în care trebuie să fii foarte atent pentru a nu te lovi de șevalete sau de o masă lungă din scînduri brute pe care zac împrăștiate culori, pensule și cîteva bucăți de pîine uscată. Un număr impresionant de pînze imense stau rezemate, toate cu fața la perete. Pînă aleg ce să-ți arăt, nu-ți pot oferi decît un pahar de whisky și nici ăsta nu-i prea bun, zice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
am văzut, cu uluirea omului abia ieșit de puțină vreme din uriașa pușcărie a lagărului comunist, o bucată simplă de mucava prinsă cu sîrmă de un stîlp de semnalizare, pe care cineva scrisese cu o carioca groasă sau cu o pensulă subțire: FRANCE. Fără să ne dăm seama, luasem masa în Belgia și acum ne întorceam... în țară! ................................. Există locuri și țări, în lumea asta, din care îți rămîn pe vecie în minte imaginile unor monumente impresionante, cum poate fi catedrala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
contrast. Fiecare nuanță în parte trebuie să fie întru-totul unitară și fără pete și să nu fie despărțită de nuanța următoare printr-o linie deschisă sau închisă. n) Pata albă și pata picturală (Planșa nr.22) Pata este așezarea cu pensula sau prin alte mijloacefscurgere, suprapunere, amprente, îndoirea foii peste puncte de culoare sau non culoare, zid, etc...). Pata în sine este plană, dar prin înlăturarea, înlănțuirea și întrepătrunderea ei cu alte pete de formă,mărimi, intensități diferite, poate crea volum
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
celor două pete și apariția unor noi culori; observarea acestui efect și determinarea altei fuziuni între alte pete de culoare. (Planșa nr.28) Acoperind foaia de hârtie cu puncte spontane realizate de copii prin atingerea repetată a foii cu vârful pensulei se realizează compunerea spațiului plastic. Același efect poate fi obținut și prin stropirea cu picături de culoare (căzute din vârful pensulei) pe toată suprafașa foii (fie cu o singură culoare, fie cu mai multe culori). (Planșa nr.29) La fel de importante
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
nr.28) Acoperind foaia de hârtie cu puncte spontane realizate de copii prin atingerea repetată a foii cu vârful pensulei se realizează compunerea spațiului plastic. Același efect poate fi obținut și prin stropirea cu picături de culoare (căzute din vârful pensulei) pe toată suprafașa foii (fie cu o singură culoare, fie cu mai multe culori). (Planșa nr.29) La fel de importante sunt exercițiile de obținere a unor culori spotane prin îndoirea și presarea foii peste o grupare de puncte, picături de culoare
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
unor puncte, pete de culoare fluidizară; -prin dirijarea scurgerii aderente a unor puncte de culoare fluidizată, schimbând poziția planșei pentru a favoriza deplasarea culorilor în sensurile dorite sau prin scurgerea liberă a unor puncte de culoare; -prin stropirea forțată, cu pensula sau cu alt instrument pe foaia de hârtie uscată sau umedă; (Planșa nr.31) -prin estomparea cu hârtie mototolită a unei suprafețe acoperită cu un fond de culoare; (Planșa nr.32) prin presarea unei bucăți de tifon îmbibată cu culoare
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de lucru cromatice sunt tehnica umedă și tehnica uscată. TEHNICA UMEDA Constă în aplicarea culorii pe un suport umezit care asigură o mai ușoară estompare și amestecare a culorilor vecine. După fixarea suportului pe planșetă, aceasta se umezește cu o pensulă mare, un burete sau vată îmbibată cu apă. Umezirea se face uniform, îndepărtându-se surplusul de apă. Culoarea fluidizantă se aplică, apoi, pe suportul astfel pregătit cu ajutorul pensulei prin tuse orizontale sau verticale, prin stropire sau stoarcerea pensulei. In acest
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
culorilor vecine. După fixarea suportului pe planșetă, aceasta se umezește cu o pensulă mare, un burete sau vată îmbibată cu apă. Umezirea se face uniform, îndepărtându-se surplusul de apă. Culoarea fluidizantă se aplică, apoi, pe suportul astfel pregătit cu ajutorul pensulei prin tuse orizontale sau verticale, prin stropire sau stoarcerea pensulei. In acest sens, tehnica umedă este compatibilă cu tehnica prelucrării formelor spontane obținute prin îndoirea unui suport pe care s au aplicat diferite pete de culoare. Când se trece de la
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
cu o pensulă mare, un burete sau vată îmbibată cu apă. Umezirea se face uniform, îndepărtându-se surplusul de apă. Culoarea fluidizantă se aplică, apoi, pe suportul astfel pregătit cu ajutorul pensulei prin tuse orizontale sau verticale, prin stropire sau stoarcerea pensulei. In acest sens, tehnica umedă este compatibilă cu tehnica prelucrării formelor spontane obținute prin îndoirea unui suport pe care s au aplicat diferite pete de culoare. Când se trece de la o culoare la alta se spală pensula și se șterge
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
acuarelei, se lucrează fără alb, nuanțele obținându-se prin amestecul cu mai multă sau mai puțină apă, iar pentru petele albe din compoziție se lasă hârtie neacoperită cu pată de culoare. Lucrările în tehnica uscată se realizează fie direct din pensulă, fie conturându se mai întâi desenul cu creionul și colorarea ulterioară a formelor obținute. Prin așternerea culorilor pe suportul uscat se obțin pete cu margini precise; sunt posibile reveniri asupra nuanțelor și tonurilor, însă numai cu culoiri închise peste cele
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
fuzionarea în masă sau la marginea dintre petele unor culori semene (înrudite în ordinea lor naturală); Clasa a IlI a: obținerea de nuanțe prin frecarea a două culori primare sau a două culori semene, luate simultan sau pe rând, cu pensula, pe planșa neumezită; Clasa a IV-a: completarea spațiilor albe ale unei lucrări anterioare cu nuanțele culorilor respective, obținute direct pe planșă, prin frecare. Aceste aplicații pot fi realizate sugerând elevilor subiecte ca: a) Fond decorativ cu forme geometrice simple
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
pete de tonuri diferite ale aceleiași culori crează într-o compoziție efectul de monocromie. Acest efect elevii îl observă procedând astfel: se așează pe plăcuță din tub, în mici grămăjoare, roșu sau culoarea preferată, alb și negru;â cu o pensulă mică înmuiată în apa curată se transportă pe mijlocul paletei jumătate din grămăjoara de culoare; peste ea cu aceeași pensulă, clătită, se aduce puțin alb și, răsucită cu latul pe loc se omogenizează bine amestecul respectiv; puțin din acest amestec
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
astfel: se așează pe plăcuță din tub, în mici grămăjoare, roșu sau culoarea preferată, alb și negru;â cu o pensulă mică înmuiată în apa curată se transportă pe mijlocul paletei jumătate din grămăjoara de culoare; peste ea cu aceeași pensulă, clătită, se aduce puțin alb și, răsucită cu latul pe loc se omogenizează bine amestecul respectiv; puțin din acest amestec de ton rupt se așterne undeva în jumătatea de sus a paginii; în amestecul care mai este pe paletă se
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
va realiza pe reproduce de: Henri Mattisse și Nicolae Grigorescu. G. Fuzionarea(Planșa nr.38). Acest fenomen se realizează prin atingerea a două pete de culoare învecinate, umede (fuzionare pe margine) sau prin atingerea unei pete de culoare umede, cu pensula, înmuiată în altă culoare (fuzionare în masă). Elevii vor observa și vor realiza fenomenul de fuzionare astfel: -culorile așezate sub formă de picături (una lângă alta sau, parțial, una peste alta); pe foaie umezită în prealabil se amestecă fără ajutorul
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
înmuiată în altă culoare (fuzionare în masă). Elevii vor observa și vor realiza fenomenul de fuzionare astfel: -culorile așezate sub formă de picături (una lângă alta sau, parțial, una peste alta); pe foaie umezită în prealabil se amestecă fără ajutorul pensulei dacă peste ele se aduce și se presează o altă pagină. La desprinderea celor două pagini se vede că astfel de amestecuri se produc fie la hotarul dintre picături, deci prin fuzionare la margine, fie prin întrepătrunderea lor totală deci
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]