6,187 matches
-
care domină gândirea bolnavului, dar al cărui caracter patologic nu este recunoscut de acesta. Identitate: conștiința de sine, marca unei persoane care face ca aceasta să fie unică, originală și irepetibilă prin natura Eului său. Iluzie: tulburare psihopatologică constând în perceperea deformată a unui obiect, persoană etc., din realitate. Imaginea de sine: este imaginea pe care persoana și-o face despre propriul corp, totală sau segmentară, statică sau dinamică, sinteză a părților sale componente și a raporturilor acesteia cu obiectele și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
susține că teoria sa a fost derivată din faptele psihologice pe care Socrate și Platon le denumeau generic „cunoașterea ființei”. Așa-numitele peak experiences sunt, după Maslow, „drumuri diferite către experiențe mistice care relevă esența ființei”, către „cunoașterea ființei”, către perceperea acelor Platonic essences (op. cit., p. 143). 11. Întâlnirea dintre Eukleides și Socrate nu este verosimilă. Dacă ea a avut loc la sfârșitul așa-zisului „război al Corintului” (369 î.Hr.), Socrate (născut în 470/460 î.Hr.) ar fi avut vârsta venerabilă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
conducere. Cel mai probabil este că încrederea în persoanele care conduceau, mai ales în clanul Ceaușescu, era mult mai mică decât în instituții sau în ideologia comunistă. Acolo unde nu mai există încredere și nici interes (ca în cazul nomenclaturii), perceperea imoralității sistemului creează insatisfacție, dezgust și ostilitate sau revoltă, ce e mai mult decât lipsa de încredere, aspect asupra căruia nu m-am oprit deloc. Fenomenul cozii focalizează atenția asupra inechității distribuției bunurilor centralizate de sistem ca sursă a imoralității
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau ultima mea ambivalență, aș fi fericit. Din păcate, fiecare dintre noi are un număr uneori insuportabil de mare de asemenea „dezorientări sau imprecizii”. Nostalgia trecutului este întotdeauna mitică, iar ambivalența atitudinală nu trebuie să ne mire. Nu neapărat din cauza perceperii diferite a realității, în funcție de amplasamentul social al fiecăruia, ci și datorită diferențierilor subiective în a percepe și prelucra cognitiv ceea ce noi definim apoi a fi o realitate. Ai făcut deja o precizare paradigmatică: cum l-a perceput psihoterapeutul X - însă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ci pentru că el este sclavul reacției emoționale, asemănătoare beției orgasmice, dacă vrei. Eu aș mai asocia fenomenul de „dispariție a amenințării” după 1990 și cu cel de „dispariție a simptomului” din psihoterapie, care determină pierderea unor „avantaje” cum ar fi: perceperea persoanei din perspectiva netolerantă, valabilă pentru normali sau față de cei fără simptomul respectiv, ceea ce înseamnă asumarea acelorași obligații și frustrări, dar și dispariția șanselor de a schimba în continuare lucruri, fără a întâmpina rezistența celorlalți. În final, dispare nu numai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
afirmația lui Nietzsche „Gott ist tot” („Dumnezeu este mort”). Viitorul „nu vine” pentru că nu are de unde veni, nu poate fi localizat în spațiu și nu are nici o existență în afara aceleia pe care numai noi i-o dăm prin trăirea prezentului. Perceperea viitorului este legată de aceea a timpului și de aici tot felul de complicații fizice și psihologice. Cum universul se deplasează uneori peste viteza luminii, numai pe Pământ există o astfel de percepție a timpului și în legătură cu ritmurile bionaturale - chiar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu mereu aceleași elemente ale universului. Metalele, roua, ploaia, lumina, ceața, focul, stropii revin frecvent, intrând în componența unor imagini ce se remarcă prin plasticitate. O anumită tensiune lirică ce se transmite lectorului e semnul unei stări de nesiguranță în perceperea realului, ca expresie a inconsistenței și a evanescentului. Poeziile privilegiază metamorfoza prin mișcare regresivă către germinativ („Orele lichide până la țărmuri curg / Și trupul îmi descrește în neștire” - Stăvilare). Influențe din Ion Minulescu sunt evidente în amestecul de intimism melancolic și
VOINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290626_a_291955]
-
cultural din care asimilează modele de conduită ce determină o integrare tot mai activă în universul social. O dată cu dezvoltarea capacităților senzoriale și perceptive, se structurează noi forme ale memoriei și imaginației care determină dimensiuni complexe ale trăirilor anticipative și fantastice. Perceperea realității este încărcată emoțional și alimentează imaginația, comportamentele și strategiile cognitive ce utilizează o simbolistică amplă, ancorată situațional în realitatea înconjurătoare, imprimând perioadei preșcolare acea unicitate cunoscută sub numele de vârsta de aur a copilăriei. Dezvoltarea imaginației îi permite copilului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu deficiențe mintale, percepția are un caracter fragmentar, incomplet, limitat, rigid, dezorganizat; dificultățile de analiză și sinteză determină confuzii și imposibilitatea delimitării clare a unor detalii din câmpul perceptiv sau incapacitatea reconstruirii întregului pornind de la elementele componente. Îngustimea câmpului perceptiv (perceperea clară a unui număr mai mic de elemente pe unitatea de timp, prin comparație cu un individ normal) afectează foarte mult orientarea în spațiu și capacitatea intuitivă de a stabili relații între obiectele din jur. Constanța percepției de formă, mărime
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a stabili relații între obiectele din jur. Constanța percepției de formă, mărime, greutate și natura materialului din care este confecționat un obiect, la copilul cu deficiență mintală, se realizează într‑un ritm foarte lent și cu mari dificultăți, comparativ cu perceperea culorilor, care se realizează relativ mai ușor. Insuficiențele perceptive la subiecții cu deficiență mintală pot fi accentuate și de explorarea nesistematică, haotică a realității, de activism exploratoriu limitat și rigid, de interacțiunea deficitară cu alți factori (memoria operațională, structurarea spațială
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
memoria operațională, structurarea spațială etc.). La copilul deficient mintal apar tulburări de percepție a formei, a mărimii, a spațiului și a timpului. De aceea, în actul educațional-recuperator este necesar să fie aplicate câteva recomandări cu caracter metodic: prelungirea timpului afectat perceperii obiectelor; asocierea transmiterii informațiilor prin mijloace verbale cu ilustrarea lor cu material intuitiv, în condițiile participării active a copilului prin manipularea directă a materialului respectiv; asigurarea calităților perceptive ale materialelor expuse copiilor (dimensiuni adecvate, colorit și luminozitate optime, timp și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sau, cu alte cuvinte, în achiziții ale personalității. Diferitele tipuri de învățare se desfășoară în condiții diferite, dar dincolo de acestea, învățarea prezintă și caracteristici comune pentru toate tipurile, fiind clasificate în patru faze: faza de receptare - faza inițială constă în perceperea stimulilor și diferențierea lor, urmată de codificarea informațiilor diferențiate; faza de însusire - implică intervenția activității nervoase superioare și prelucrarea la nivel cognitiv a informațiilor codificate; faza de stocare - constă în reținerea informațiilor prelucrate la nivel cognitiv prin intermediul memoriei; faza de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
social care stabilește ce anume este recompensat și penalizat. E.G. Tolman, considerat principalul reprezentant al teoriilor cognitive ale învățării, ia în considerare întregul comportament și formulează teoria așteptării sau a formării sintezelor cognitive. Învățarea pornește de la trebuință, dar constă în perceperea de către cel care învață a stimulilor care devin „semne” că acțiunea va conduce la satisfacerea scopului; astfel subiectul devine participant activ în procesul învățării. Învățarea reprezintă formarea unor unități sintetice sau structuri de tip „gestalt” între datele cognitive. Ceea ce învață
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
între profesori și chiar între școli în ceea ce privește nivelul exigențelor cognitive manifestate față de elevi, abordările educative de tip exclusiv frontal (se acordă prioritate clasei sau obiectivelor generale ale predării, dar nu se acordă importanță particularităților psihologice ale elevilor, care individualizează actul perceperii și predării informațiilor), numărul elevilor din clasă (supradimensionarea claselor afectează calitatea predării și învățării), eterogenitatea clasei de elevi din punctul de vedere al vârstei, (elevi cu vârste diferite înseamnă elevii cu aptitudini sau ritmuri intelectuale diferite cu evidențe în dezvoltarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
comportamentul lor, ajung să îi evite constant și să le inducă sentimentul de inferioritate și marginalizare, cu consecințe asupra stimei lor de sine. În cazul deficienților de vedere, construirea stimei de sine prezintă o serie de caracteristici determinate de imposibilitatea perceperii propriei imagini și a reacțiilor celor din jur în relația cu aceștia. Dominanța informațiilor venite pe canalul auditiv le permite receptarea de mesaje de la cei din jur și, astfel, își pot forma la rândul lor nucleul unei stime de sine
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
încadrabile în forma gravă de handicap. • Afectări ale structurilor și funcțiilor senzoriale: a) tulburări/afecțiuni ale structurii anatomice a ochiului, ale funcțiilor vizuale și funcțiilor anexelor globului ocular 2: - cecitate absolută - valorile acuității vizuale (VAO) sunt egale cu zero (cu perceperea mișcărilor mâinii, cu sau fără perceperea luminii, anoftalmie bilaterală congenitală operatorie); - cecitate relativă (practică sau socială) în care valorile acuității vizuale sunt cuprinse între următoarele limite: de la VAO = 1/200 (la 25 cm distanță numără degetele) la VAO = 1/25
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Afectări ale structurilor și funcțiilor senzoriale: a) tulburări/afecțiuni ale structurii anatomice a ochiului, ale funcțiilor vizuale și funcțiilor anexelor globului ocular 2: - cecitate absolută - valorile acuității vizuale (VAO) sunt egale cu zero (cu perceperea mișcărilor mâinii, cu sau fără perceperea luminii, anoftalmie bilaterală congenitală operatorie); - cecitate relativă (practică sau socială) în care valorile acuității vizuale sunt cuprinse între următoarele limite: de la VAO = 1/200 (la 25 cm distanță numără degetele) la VAO = 1/25 (la 2 m distanță numără degetele
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Leonhard); - Chestionarul de tendințe accentuate Schmiescheck; - Inventarul de personalitate Singer‑Loomis - SLIP; - Chestionarul de orientare adaptivă a adolescenților, al lui J.M. Patterson și H.J. McCubbic; - Scala imaginii de sine în comportament a lui R.L. Williams și E.A. Workman; - Chestionarul de percepere a autocontrolului, al lui L.L. Humprey; - Indexul de adaptare și valori Bills etc. În limbajul obișnuit, în categoria testelor de personalitate sunt asimilate chestionarele și inventarele de personalitate. În literatura de specialitate, cele două categorii de instrumente se deosebesc în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
următoarele caracteristici definitorii pentru această categorie de subiecți: - dificultăți ale proceselor de analiză și sinteză, ceea ce determină confuzii și imposibilitatea delimitării clare a unor detalii din câmpul perceptiv sau incapacitatea reconstruirii întregului pornind de la elementele componente; - îngustimea câmpului perceptiv, adică perceperea clară a unui număr mai mic de elemente pe unitatea de timp, prin comparație cu un individ normal, ceea ce afectează foarte mult orientarea în spațiu și capacitatea intuitivă de a stabili relații între obiectele din jur; - constanța percepției de formă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
stabili relații între obiectele din jur; - constanța percepției de formă, mărime, greutate și natura materialului din care este confecționat un obiect se realizează la copilul cu deficiență mintală ușoară într‑un ritm foarte lent și cu mari dificultăți, comparativ cu perceperea culorilor, care se realizează relativ mai ușor; - în planul gândirii se observă predominanța funcțiilor de achiziție comparativ cu funcțiile de elaborare, o lipsă de flexibilitate a activității cognitive, ceea ce justifică absența elementelor de creativitate și existența unei gândiri reproductive, concretă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
adică neînsușirea limbajului ca mijloc de comunicare și instrument operațional al gândirii. Altfel spus, deficiența auditivă nu este atât de gravă prin tipul, forma de manifestare, gradul de pierdere a auzului, cât mai ales prin influențele negative asupra proceselor de percepere a sunetelor necesare formării și dezvoltării normale a vorbirii, a limbajului, a gândirii copilului deficient. Este o regulă cunoscută în literatura de specialitate care afirmă că un copil ce prezintă pierderi mari de auz în primii ani de viață, fără
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
examinat fiind inițial de cel puțin 6 m, ulterior fiind micșorată treptat până la o distanță mai mică de 1 m. Dacă examinatul nu aude sau dacă repetă cuvântul greșit, examinatorul se apropie treptat, repetând probele cu aceeași intensitate a vocii. Perceperea vocii obișnuite între 8 și 6 m presupune existența unui auz normal, între 4 și 1 m presupune o diminuare ușoară sau moderată a auzului, iar sub 1 m presupune o pierdere accentuată de auz; dacă distanța de examinare este
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
compensarea funcțională (intrasistemică) - se realizează în cazul pierderii totale a auzului și presupune restructurarea schemei funcționale prin preluarea de către analizatorii valizi a funcției pierdute; în acest caz, auzul deficitar este compensat de văz (prin labiolectură), de simțul vibrotactil (esențial pentru perceperea vibrațiilor articulatorii în procesul demutizării) și mai ales de plasticitatea structurilor cerebrale (interferența funcțională a ariilor de proiecție primară cu ariile de asociație care intervine în integrarea și interpretarea corectă a informațiilor primite pe cale vizuală și vizual‑motrice); - compensarea de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
timpurie, înseamnă a lipsi copilul de o comunicare reală, atâta timp cât limbajul oral nu este bine instalat. Pentru stimularea limbajului oral, este indicat să se asigure plasarea copilului în mediul vorbitor, în forme de educație auditivă, educarea lecturii labiale și stimularea perceperii vizuale, introducerea limbajului semnelor în educația precoce, pentru facilitatea afirmării expresiei afective, sesizarea fără efort a informației, inserția socială, dezvoltarea psihică generală etc. Exagerarea în folosirea limbajului gesturilor poate deveni un obstacol pentru învățarea limbajului oral (Persoanele adulte cu anacuzie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
reproducere a fonemelor (vocale și consoane) specifice limbii, în mod izolat și în cuvinte (exercițiile vor fi individualizate în funcție de particularitățile auzului fiecărui copil); - exerciții de diferențiere a unor cuvinte asemănătoare prin componența lor fonetică (izolat și în propoziții); - exerciții pentru perceperea comenzilor sau a sarcinilor (spre exemplu: „vino la mine”, „ridică‑te”, „dă‑mi obiectul x” etc.); - exerciții în contextul activităților de lectură (în vederea continuării lecturii de la momentul întreruperii altui elev sau pentru a urmări textul atunci când citesc alți elevi); - exerciții
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]