1,092 matches
-
instituțiile, ca fiind "naturale". Imaginarul medieval s-a constituit pe baza unor formațiuni discursive care nu au avut întotdeauna o sorginte livrescă pur bizantină. Unele aspecte, ce țin de etică sau de justiție, de organizarea socială sau de raportul dintre perceptibil și non-perceptibil, de înțelegerea divinului sau de relația sa cu credința sau cu teoria virtuților, au rădăcini adânci în imaginarul filosofic al politicului antic - prima formă de acest fel care a vizat modelul unei societăți cu adevărat civice. Moștenirea la
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Constantin I), cu dubla sa natură, divină și umană, din care derivă și dubla sa putere, de judecător absolut (peste laicat și ecclesie), dar și de guvernator al oikonomiei creștine. Pe "ordonata" structurii sale interne, imaginarul organizează și reprezintă registrul perceptibilului, fie "reglat" după modelul antropologic teoretizat de Aristotel (masculin−feminin, stăpân−supus), fie după modelul simbolic al lumii medievale (cultură−natură, dar și relații de tipul: spațiu locuit−spațiu străin, spațiu privat−spațiu public, spațiu profan-spațiu religios, spațiul existentului-spațiul lumii
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
reprezentație macabră a înmormântării celui drag precum un coșmar în care este captiv. Realitatea exfoliată spațio-temporal în preajma evenimentului funebru el o resimte ca fiind situată la depărtare cosmică. Zgomotele vieții trecute, prezente și viitoare îi sună drept slabe ecouri abia perceptibile. În aceste clipe de vidație ontică, amintirea, actualitatea și expectativa sunt total neglijate. Nu importă aici decât hăul în care el simte cum alunecă trepidant. Senzația de asfixire a conștiinței se instaurează și spectrul pierderii de echilibru interior își aruncă
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Chapman identifică noțiunea de "percepție dureroasă" care Înglobează componentele individuale ale comportamentului dureros și ale nocicepției. Pragul la durere În legătură cu aceste două componente se definește și pragul dureros. În 1957 Beecher a apreciat pragul dureros ca fiind prima senzație dureroasă perceptibilă, provocată de un stimul minim și pe care un individ o poate semnaliza verbal. Pentru determinarea pragului dureros, au fost imaginate diferite dispozitive ce utilizează: stimuli mecanici (ecteziometre tip Frey), stimuli termici (ecteziometre tip Hardy) stimuli chimici (ecteziometre Cosyns și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Grecu, 1997). Astfel, unele procese geomorfologice au o durată de manifestare scurtă în timp, uneori chiar instantanee, cum ar fi alunecările de teren, prăbușirile; altele sunt mai discrete și au o manifestare lentă (eroziunea solului) cu efecte negative mai puțin perceptibile într-o perioadă de timp scurtă, dar care, acumulate, produc pagube însemnate. Procesele geomorfologice care reprezintă riscuri pentru natură și societate sunt: alunecările de teren, prăbușirile, eroziunea în suprafață, eroziunea în adâncime. Pentru terenurile cu utilizare agricolă intensă din bazinul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
scrisul cu calapoadele oficiale. *Cînd citesc „Les Nouvelles de Moscou” simt că „societatea se mișcă”. Totul începe de la limbaj: glasnost (transparență), perestroika (restructurare). Prin contrast, epocile precedente sînt numite „epoci ale stagnării”. Cei care scriu sînt (diferența față de trecut e perceptibilă) angajați, au în materie de ideologie, de politica internă și externă (lucru de neconceput altădată) păreri personale. Bucuria lecturii îmi vine dintr un sentiment de solidaritate profesională, care la noi nu poate fi exprimat. Presa reacționează imediat la eveniment, e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sau realist-idealiste”, cum Își definește liceanul viziunea care, crede elevul Blecher, ar face posibil conjunctul, ca să Întrebuințăm chiar termenii săi, dintre o credință „profundă” și „un spirit științific convins”. Avem aici prefigurate, credem, Întâmplările conștiinței În relație cu irealitatea materiei perceptibile, extinsă și restrânsă abuziv, pentru că e „visată”, În lipsa altui mijloc care să-i probeze limitele. Tocmai limitele condiționate de imediatul incendiar al senzorialității vor energetiza fascinația de vârtej a creației sale. Dar avem aici, probabil, și rădăcina spiritualității milenare care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dintre Uhlanstraße și Steinplatz. Aici, la pensiunea Steinplatz, a locuit tânăra pereche imediat după Întoarcerea de la Viena, Înainte de a se muta În Mommsenstraße, la nr. 64... Musil revenea la Berlin nu numai pentru că i se părea că aici „sunt mai perceptibile”, cum mărturisește, „tensiunea și conflictele spiritului german”, ci și pentru a fi mai aproape de editura Rowohlt. Mai păstra amintiri plăcute din tinerețea de dinaintea celor „5 ani de sclavie războinică” În armata Kakaniei Imperiale Austro-Ungare, când lucrase ca redactor la Neue
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
plutește ca un fluid indestructibil; ea ne unește, ea ne susține, ea ne salvează viața, ea ne închide ochii în clipa din urmă și trece cu noi împreună dincolo în lumea umbrelor, căci ea este preexistentă și omniprezentă fiind forma perceptibilă nouă a Dumnezeirii, din care prin Geneză și după puterile noastre omenești am primit și noi o infinit de mică parte”. Cu asta, Domnul Pătrașcu a tăcut, și noi deasemeni, meditând asupra celor ce ne relatase dânsul. Zilele treceau mai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
formelor analogice definitorii pentru poetica simbolistă (comparația, metafora, personificarea, alegoria, simbolul, sinestezia), autoarea demonstrează că simbolismul a reprezentat în evoluția poeziei românești un moment de tranziție, în care coexistă tipul de scriitură romantică și elementele de destructurare a acestei scriituri, perceptibile în construcția imaginii, în tratarea sensurilor figurate, în tendința generală antimimetică. D. s-a remarcat și cu traduceri, de probitate și finețe, publicate în presa literară (Baudelaire, Verlaine, Tristan Tzara, Roger Caillois, Michel Tournier, Albert Camus), ca și în volume
DUDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286890_a_288219]
-
ei Însăși, imaginea se reface prin intermediul unei oglindiri amețitoare, de la caz la caz cu ajutorul retoricii exponențiale brute - vezi cazul Mariei Nimier din Noua pornografie sau al lui Marie Darrieussecq din Schimbarea la trup - sau prin apelul la decalări repetate, puțin perceptibile, un glissando reflexiv, ca la Camille Laurens. Conviețuirea cu sine este de acum dramatică, dacă nu retezată În mod tragic. Cadrul poate fi domestic, sordid sau luxos, dar mai ales burghez: moment În care burghezia Întragă este pusă În chestiune
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
un caz ca și În celălalt, este o figură a vidului: o iubire nu atît imposibilă cît neatinsă, o așteptare. Umorul autoironic din La Télévision (Televiziunea, 1997) este Înlocuit În mod hotărît cu un cinism microscopic, acela al refuzurilor abia perceptibile cu ochiul liber, dar atît de decisive În viețile personajelor: mîna Întinsă de chinezoiaca Li Qi naratorului este refuzată și se Închide ca și cum nu s-ar fi deschis niciodată; sentimentele sînt mereu implicte. Ca În majoritatea romanelor minimaliste, personajele sînt
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Anton Golopenția și sociologia „geopolitică” Modalitatea în care Anton Golopenția va încerca să introducă un demers de tip „geopolitic” în sociologia gustiană, să articuleze tipul de discurs freyerian pe sistemul unităților și al voințelor sociale à la Gusti este deja perceptibilă în lucrarea sa de doctorat, susținută în 1936 și întitulată „Informarea conducerii statului și sociologia tradițională” („Die Information der Staatsführung und die überlieferte Soziologie”). Teza sa se dorește a fi o înțelegere critică și o completare a „științei realității”, așa cum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de redactor șef-adjunct. Între 1964 și 1968 a fost secretar al Uniunii Scriitorilor. I s-au decernat Premiul Uniunii Scriitorilor (1961, 1976) și Premiul Asociației Scriitorilor din București (1972). În operă, H. e un clasicizant. Principalele atribute ale originalității sale, perceptibile chiar în cartea de debut, Poezii, apărută în 1956, sunt disponibilitatea melică, darul de a adapta muzicii interioare a propriei sensibilități toate ritmurile de tip tradițional și redimensionarea în spirit modern a poeziei roadelor. Autorul Coloanei în amiază (1961) cântă
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
-și fixeze prețul la un nivel superior, va trebui să realizeze o ofertă ale cărei caracteristici vor fi ameliorate În raport cu oferta de referință. Prin urmare, diferențierea exprimă realizarea oricărei oferte care comportă, În raport cu oferta de referință, diferențe, altele decât prețul, perceptibile de către piață și rămânând În domeniul de activitate de care aparține oferta de referință. Analiza concurențială arată că, Într-un domeniu de activitate dat, pot coexista mai multe strategii performante. Este cazul industriei automobilului, care cuprinde mai multe grupuri strategice
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
diferențierii În cazul În care interesul este ușor de măsurat de către cumpărător, firma se va concentra asupra criteriilor acestuia. Dimpotrivă, dacă interesul este dificil de măsurat de către cumpărător, firma trebuie să investească adesea masiv În comunicații Înainte de a crea semnale perceptibile de către cumpărător. Aceste semnale vizează publicitatea, imaginea firmei, clienții de referință și prețul. Eroarea curentă la acest nivel constă În generarea unei diferențieri care fie nu prezintă un interes real pentru cumpărător, fie ignoră nevoia semnalizării interesului. O strategie a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
fie acuzat de indiferență, de aceea Își antrenează colaboratorii să nu vină la el pentru luarea deciziilor. Când acesta Întrezărește o problemă În care firma nu se descurcă, găsește o cale de a-și transmite ordinele, de obicei prin Întrebări perceptibile. 3. A treia calitate a unui bun manager este jocul de-a puterea. Managerul de succes este sensibil la structura puterii din cadrul firmei. El știe că un număr redus de propuneri vor fi acceptate de firmă. De obicei, el găsește
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
tot mai puțin evidentă pe măsura trecerii timpului, a evoluției tehnologiei și a schimbării strategiilor aliați-concurenți. Alianțele de cointegrare nu afectează structura sectorului sau jocul concurențial, deci nu determină nici creșterea, nici descreșterea numărului de concurenți și nu au efecte perceptibile În ceea ce privește diversitatea produselor oferite pe piață. Aceste alianțe sunt mai degrabă preconcurențiale, atât din punctul de vedere al obiectivelor fixate la plecare, cât și al rezultatelor obținute. Alianțele de pseudoconcentrare, care asociază Întreprinderi pentru a dezvolta, fabrica și comercializa În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
prea multă insistență. Uneori toate personajele par că vorbesc și gândesc „ca din carte”, că își alimentează resursele de vervă și umor din universul almanahurilor cu sfaturi utile și al „Paris-Match”. Sub acest raport, textul frizează deseori kitschul, fără semne perceptibile de autoironie care să marcheze distanțarea față de un registru de exprimare „citat” pentru autenticitate. Toate aceste insuficiențe par să „recomande” literatura prozatoarei ca pe o versiune ceva mai elevată a literaturii „populare”, de consum. De fapt, lucrurile nu stau chiar
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
și organizată, în iarna anului 1863- primăvara anului 1864, în scopuri culturalizatoare de cinci tineri ieșeni proaspăt întorși de la studiile urmate în străinătate: Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Theodor G. Rosetti, Iacob Negruzzi și Vasile Pogor. În istoria grupării sunt perceptibile o „perioadă ieșeană”, aceea care dă adevărata măsură a junimismului și a c.l. patronat de Titu Maiorescu, și o „perioadă bucureșteană”, începută în 1876 și definitivă din 1885, perioadă treptat coincidentă cu eterogenizarea, funcționarea inerțială și decăderea lentă a
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
să citească tare în fața unui grup și este ridiculizat din cauza eforturilor sale, când clasele parcurse anterior sunt o reflectare evidentă a eșecului său, nu este surprinzător că el va mai trece prin alți câțiva ani de școală fără nici o creștere perceptibilă a abilității sale de citire. Pe de altă parte, un mediu care-l va sprijini, înțelege și încuraja pentru evaluarea proprie va îndepărta amenințările externe și-i va permite să progreseze pentru că nu va mai fi paralizat de frică. Acesta
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ferm acest lucru: "Fiul Domnului nu este "precum" cutare animal, el "este" acel animal. Nu e vorba de o animalizare sau de o reducere a persoanei sale la "naturi" inferioare ci de o punere în lumină a nenumăratelor sale aspecte, perceptibile în toate aceste creaturi în care Dumnezeu a plasat o parte din El însuși"51. Este un lucru esențial în înțelegerea simbolului creștin. Nu doar că, în iconografia creștină medievală, imaginea unui animal "trimite" la Dumnezeu sau la Hristos, ci
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
literaturile funcționează împreună pentru că anumite valori literare, care constituie bogăția marilor literaturi, sunt inegal distribuite. Faptul că în sistemul literar mondial a apărut o "superputere" pariziană care a devenit modelul și ținta tuturor aspirațiilor literare, nu a însemnat că decalajul perceptibil între cultura literară franceză și "noii veniți" era menit să fie redus. Bogăția disproporționată trebuie să rămână așa pentru a-și îndeplini rolul în sistemul mondial: numai prin concentrarea de resurse a unei mari literaturi poate fi determinată mobilizarea culturilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu geniul limbii franceze, reamintit cu insistență, concepția herderiană mobilizează o dimensiune radical diferită a limbajului, deplasând reprezentarea mecanismului prin care acesta produce literatură. Dacă ar trebui să schematizăm, această deplasare s-ar putea exprima prin relația de opoziție ușor perceptibilă între frază și cuvânt, între articulare sintactică și bogăție lexicală, între dispunerea sintagmatică și organizarea paradigmatică. Dar e mai mult decât atât: Herder pune în joc sistemul de relații latente care susțin universul de reprezentări al limbajului. Astfel, opoziția dintre
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și ele nume colective: geniurile I, geniurile II, geniurile III etc. Sub numele de "geniu" se livrează o listă, un lung nomenclator al unei comunități de egali. Sunt indivizi, fără îndoială, și încă mult mai bine definiți decât boierii, dar perceptibili numai în grup. Pentru că trebuie să observăm că apologia individualității din scrierile lui Heliade Rădulescu nu admite și o figură a "alesului" - a celui care este atât de individualizat încât e fără egal. Concepută ca egalitate a unei multitudini superioare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]