1,178 matches
-
sarcini intelectuale. Pornind de la teoria „vâscozității genetice” descrisă de B. Inhelder autoarea precizează și analizează consecințele acesteia atunci când debilul este plasat, în contextul social, în fața unor solicitări care depășesc posibilitățile sale. În timp ce operațiile concrete devin securizante, bazându-se pe date perceptiv reale adică stabile și permanente, operațiile logice, abstracte, apar ca riscante, manipulându-se date care nu pot fi controlate direct. Având în vedere activitatea nervoasă superioară (A.N.S.) la copiii anormali și normali, particularitățile formării reflexelor condiționate, ale elaborării diferențierilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
problema „dominanței cerebrale” și nu numaidecât stângăcia propriu-zisă, ci interferența între dreapta și stânga, numită dominanță amestecată (diferită pentru mână, ochi, picior, ureche). În aceste cazuri, pe scoarță este percepută numai imaginea din emisferul dominant iar cealaltă rămâne sub pragul perceptiv. În dominanta diferită (amestecată) pentru ochi și pentru mână, apare disocierea și conflictul între ceea ce realizează mâna și ceea ce vede ochiul (după teoria lui S. T. Orton, 1937). S-a constatat că discordanța oculo-manuală (dreptaci la mână stângaci la ochi
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
gravă decât dislexia disgrafia. Agnozia vizuală și alexia literară în care subiectul nu poate surprinde valoarea elementelor grafice în sinteză, la nivel de cuvânt, nici fono-articulator, nici semantic, încadrate în ceea ce am amintit parțial în paralexie sunt tulburări ale schemei perceptive întâlnite la copilul afazic și disfazic. Acestea nu pot fi explicate doar printr-o tulburare de recunoaștere, ci ca un deficit de integrare a funcțiilor corticale, ideomotorii. Ele formează sindromul dislexo-disgrafic în care cele două loturi pot fi afectate inegal
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aparent) insesizabile sub aspect cantitativ (numărul de cuvinte înțelese și rostite). Pentru ambele grupe de copii, repetarea sau însușirea de noi cuvinte depinde și de familiaritatea materialului verbal. Școlarul mic își însușește sensul cuvintelor în funcție de experiențele și activitățile sale cognitiv perceptive. Pe masura dezvoltării sale, copilul îmbogățește, organizează și reorganizează sensurile diferitelor cuvinte. Diferențele evidente între cele două grupe apar, însă, în însușirea și utilixarea morfemelor gramaticale. Elevii care prezintă deficință mintală ușoară asimilează și operează cu aceste categorii gramaticale, dar
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
etc.). Principalele tulburări întâlnite în mod frecvent la elevii cu dificultăți de învățare sunt: ¾ deficiențe de atenție și capacitate de concentrare redusă; ¾ deficiențe de motricitate generală și fină, cu dificultăți de coordonare spațială a motricității fine; ¾ dificultăți în prelucrarea informațiilor perceptive auditive și vizuale; unii elevi au serioase greutăți de recunoaștere a sunetelor, desi recunosc relativ ușor grafemele și unele cuvinte; ¾ tulburări ale limbajului oral legate de recepție, nedezvoltarea vocabularului, slabă competența lingvistică și prezența deficiențelor de limbaj; 15 ¾ dificultăți ale
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
o structură fonologica dificilă în ceea ce privește analiza și sinteză fenomen denumit de către C. Păunescudisfonografie. O parte dintre tulburările limbajului scris citit se datorează unei imaturități școlare. Acești copii prezintă întârzieri în sfera proceselor cognitive de tip senzorial, care influențează negativ acuitatea perceptiva și receptarea adecvată, în special a stimulilor vizuali și auditivi. Uneori copiii nu pot percepe și diferenția la nivel de fonem grafem și nu pot stabili legături între simbolurile grafice. Toate aceste aspecte ale imaturității școlare (care intră fie în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
date: culoare, forma, mărime. • Să clasifice obiectele după criterii date (culoare/ formă/ mărime/ grosime). • Să pună în corespondență obiecte după criterii date. Obiective afective: • Participarea cu interes la lecție. Strategia didactica: ¾ Metode și procedee: jocul didactic, conversația, explicația, demonstrația, exerciții perceptiv motorii, exercițiul motric. ¾ Material didactic: fișa cu cercuri de diverse culori și mărimi, hârtie glace, cârlige, plicuri cu piese din jocul LOGI ÎI și jetoane diferite după culoare, forma, mărime, imagini reprezentând diverse obiecte, jucării. Durată activității: 20 min. Bibliografie
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
asemenea, autoarea mărturisește (17, p. 70): . într-o viziune pe care o consideră schematizată, autoarea stabilește trei mari categorii de factori: psihologici, biologici și sociali, în cadrul cărora apar și alte diviziuni: 1) Factori psihologici: intelectuali (gândirea divergentă, gândirea convergentă, stilul perceptiv aprehensiunea), non-intelectuali (motivația, caracterul, afectivitatea, temperamentul, rezonanța intimă), aptitudini speciale (organizatorică - de conducere, matematică, pedagogică), abisali; 2) Factori biologici: ereditatea, vârsta, sexul, sănătatea mentală; 3) Factori sociali: condiții socio-economice și culturale, condiții educative (familia, școala). în opinia lui M. Bejat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
mediul școlar), carențe ale limbajului și comunicării (vorbire, scris, citit), carențe în domeniul calculului aritmetic; d) după obiectivări: verbale, nonverbale; e) după simțul practic: de dezvoltare, de acumulare, de utilizare, de combinare, de valorificare; f) după procesarea informației: de input (perceptive), de integrare (de secvențialitate, de abstractizare, de organizare), de retenție (memorare de scurtă și de lungă durată), de output/de expresie (de limbaj oral, scris, citit), de simț matematic, de expresie motrice (fină, generală). Deficiențele asociate/multiple Autismul este o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
caracteristică referitoare la posibilitatea individului de a-și asuma responsabilități și de a se integra în societate; 5. Vâscozitatea genetică - gândirea deficientului mintal este „neterminată”, adică acesta nu poate ajunge la raționamente abstracte fără sprijinul sistemului de semnalizare primar, senzorio perceptiv; 6. Inerția accentuată a proceselor nervoase superioare și a limbajului verbal - copilul nu poate asimila un vocabular nuanțat, se exprimă prin puține cuvinte, cu fraze stereotipe, redundant, vorbește greoi, efectuează cu mare dificultate operații abstracte, comparații, generalizări; 7. Incapacitatea concentrării
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
conduitei, iar pe fondul dificultăților de stăpânire a afectelor, se poate ajunge fie la impulsivitate, agresivitate, credulitate excesivă, fie la izolare, frică de relaționare, neîncredere. Deficiența mintală ușoară prezintă următoarele caracteristici psihopedagogice: dificultatea proceselor de analiză și sinteză; îngustimea câmpului perceptiv, afectând orientarea în spațiu și capacitatea de a stabili relații între obiectele din jur; constanța percepției de formă, mărime, greutate și natura materialului se realizează mai lent decât perceperea culorilor; lipsa de flexibilitate a activității cognitive, ceea ce justifică absența elementelor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
inclusiv de dezvoltare a deprinderilor de viață independentă, care sunt bine planificate dinainte de către personalul de specialitate. Terapia educațională complexă și integrată se bazeză pe un curriculum structurat pe patru arii de dezvoltare: aria de dezvoltare fizică; aria de dezvoltare perceptivă; aria de dezvoltare intelectuală; aria de dezvoltare personală și socială. Obiectivele și componentele constitutive ale ariilor curriculare sunt completate sau adaptate în funcție de particularitățile fiecărui caz. Printre terapiile educaționale semnificative, la care pedagogul de recuperare își poate aduce o contribuție importantă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
schimba funcția unui obiect pentru a-l face util într-o formă nouă; de exemplu să redefinească planșa lucrata în grafică Pe langă acești factori, E.P.Torrance include alți doi factori:-rezistență la închidere prematură, care exprimă capacitatea de rezistență perceptiva la figură indusă de stimul; nivelul acestui factor este reprezentat de măsură în care subiectul este independent de învățarea perceptiva; -capacitatea de abstractizare semantica exprimă abilitatea de interpretare abstract-verbală a figuralului; de exemplu, în cazul unei sarcini de realizare a
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
grafică Pe langă acești factori, E.P.Torrance include alți doi factori:-rezistență la închidere prematură, care exprimă capacitatea de rezistență perceptiva la figură indusă de stimul; nivelul acestui factor este reprezentat de măsură în care subiectul este independent de învățarea perceptiva; -capacitatea de abstractizare semantica exprimă abilitatea de interpretare abstract-verbală a figuralului; de exemplu, în cazul unei sarcini de realizare a unui tablou pornind de la o scenă din povești și de găsire a unui titlu potrivit; indicile de abstractizare este dat
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
dar și susceptibilă de remarci critice. Astfel, teoriile asociaționiste sunt teorii explicative pentru procesele simple de învățare și au ca element de bază, mecanismul prin care se face învățarea, relația stimul-răspuns (S → R). Ele se pretează la învățarea de tip perceptiv, perceptiv-motric sau motric. Teoriile cognitive au la bază concepția potrivit căreia învățarea este un proces care apare deodată, pe baza unei organizări perceptive și pe ,,insight”înțelegere bruscă, iluminare a datelor, condiționate în mod deosebit de scopul acțiunilor respective. Aceste teorii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mecanismul prin care se face învățarea, relația stimul-răspuns (S → R). Ele se pretează la învățarea de tip perceptiv, perceptiv-motric sau motric. Teoriile cognitive au la bază concepția potrivit căreia învățarea este un proces care apare deodată, pe baza unei organizări perceptive și pe ,,insight”înțelegere bruscă, iluminare a datelor, condiționate în mod deosebit de scopul acțiunilor respective. Aceste teorii îl consideră pe cel ce învață un sistem energetic-dinamic situat într-o ambianță, un complex de alte sisteme energetice și dinamice, și care
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
perspectiva analizei acestui complex proces s-au formulat tipuri ale învățării și clasificării acestora. Clasificarea, tipologia, propusă de Montpellier este cea mai cunoscută și utilizată în literatura de specialitate studiată, și cuprinde șase tipuri de învățare, astfel: * învățarea condiționată; * învățarea perceptivă; * învățarea senzori-motrică; * învățarea motrică; * învățarea verbală; * învățarea inteligentă sau învățarea prin descoperire. În funcție de modul de administrare a experienței umane care urmează a fi însușită, prin învățare, și după modul de organizare a informației și a situației stimulatorii, Ana Turcicov - Bogdan
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mnemonică în care, pe baza exersării, mișcările se consolidează și se automatizează. De la controlul exteroceptiv caracteristic etapelor inițiale ale învățării se trece la controlul proprioceptiv. R. Manno citându-l pe R.K. Arnold, (1985), prezintă sugestiv etapele învățării, astfel: 1) învățarea perceptivă -,,citirea situațiilor”; 2) învățarea decizională în care se hotărăște ce trebuie făcut și cum se face; 3) învățarea efectorie-exercițiile propriu-zise care tind să fie cât mai eficiente În lucrarea ,,Introducere în teoria antrenamentului”, P.J.K. Thomson (1993), prezintă învățarea tot în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
întotdeauna complexe. Situațiile existente la un moment dat pot determina alegerea unui anumit tip de învățare. În ceea ce privește tipurile de învățare motrică, M. Epuran (1986), Gh. Cîrstea (1996), A. Dragnea (1999), disting trei categorii sau tipuri de învățare: * învățarea senzori-motrică (sau perceptiv motrică), ce constă în modificarea conduitei de adaptare a unui răspuns permanent în condiții noi ce impun precizie mai mare sau finețe a răspunsului preexistent; * învățarea propriu-zisă, care constă în structurarea unor acte de comportament în care reacțiile stabilite sunt
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
vizate, precum și la dezvoltarea capacității de percepție auditiv verbală, progrese semnificative evidențiindu-se la nivelul dezvoltării auzului rezidual, al limbajului receptiv și limbajului expresiv, ceea ce confirmă ipoteza conform căreia selectarea, materialului verbal după criteriile audiometriei vocale contribuie la dezvoltarea capacității perceptiv auditive și a abilităților de comunicare. La începutul perioadei experimentale pragul auditiv era situat în jurul valorii de 60 dB, iar sfârșitul perioadei experimentale pragul auditiv al copilului se află în jurul valorii de 35 dB (pe parcursul experimentului s-au realizat 4
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Editura Eminescu, București, 1970, p. 175 footnote> La nivelul instanțelor comunicării narative, se remarcă o supralicitare a autorului abstract, alcătuit din biografeme, care după W. C. Booth prezintă cel mai adesea o versiune purificată extrem de rafinată, mai avizată, mai sensibilă, mai perceptivă decât ar putea să fie orice om real. În textul autentic apare naratorul intradiegetic, personaj sau martor, care renunță la rolul său de ordonator, în favoarea viziunilor subiective și fragmentare. Urmărind raportul dintre timpul diegetic și timpul discursului, Jaap Lintvelt distinge
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
percepție și cultură. Lumea, ceea ce numim realitate se vede, se aude, se simte, se gustă deoarece cultura noastră ne oferă criteriile acestor percepții. Prin urmare, oamenii se comportă într-un anumit fel pentru că astfel percep ei lumea iar aceste elemente perceptive au fost învățate ca o parte a experienței lor culturale, care este diferită. Un exemplu, în acet sens, este oferit de Samovar și Porter (2003): "pentru modelul de percepție și comportamentul perceptiv al nord-americanilor un criteriu important îl constituie mărimea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pentru că astfel percep ei lumea iar aceste elemente perceptive au fost învățate ca o parte a experienței lor culturale, care este diferită. Un exemplu, în acet sens, este oferit de Samovar și Porter (2003): "pentru modelul de percepție și comportamentul perceptiv al nord-americanilor un criteriu important îl constituie mărimea și costul unui obiect iar pentru japonezi culoarea."36 Percepția socială este procesul prin care oamenii construiesc realitatea socială, prin atribuirea de înțelesuri/semnificații obiectelor sociale și evenimentelor întâlnite în mediul lor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
se poate aplica evoluțiilor din ultima parte a secolului al XIX-lea către un stil factic care în secolul al XX-lea va fi denumit jurnalism obiectiv, și jurnalismul galben de senzație care în felul lui obiectivează și el experiența perceptivă a lumii înconjurătoare. Într-adevăr, în timp de jurnalismul obiectiv și cel galben de senzație sunt deseori reprezentate ca aflându-se în opoziție, ele se confruntă cu aceleași probleme epistemologice. Many indică dar nu examinează dovezile că jurnalismul literar narativ
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
diabeticilor, pentru ca ei să sa devină „capabili” să-și autogestioneze tratamentul cu o diminuare minimală a calității vieții, a gradului de bunăstare psihologică. Contactul unui diabetic recent descoperit cu pacienți prezentând complicații diabetice severe poate determina două tipuri de reacții perceptive: a) O percepție anxioasă, pesimistă a viitorului, la gândul inevitabilității unor complicații cronice ale bolii. Aceată percepție „catastrofică”, anxiogenă a diabetului poate fi utilizată de unii clinicieni în scopul creșterii motivației de aderare la programul de tratament. Dar foarte rar
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]