6,879 matches
-
mai târziu este secretar de redacție și scurt timp director la „Mișcarea literară” (1924-1925), revistă condusă o perioadă de Liviu Rebreanu și la care colaborează E. Lovinescu, Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu, G. Bacovia ș.a. Versurile publicate aici sau în alte periodice („Cronica” lui T. Arghezi, „Flacăra”, „Capitala”, „Cugetul liber”, „Literatorul”, „Salonul literar”, „Puntea de fildeș”, „Sburătorul” ș.a.) vor fi adunate, parțial, în cartea de poeme Clopote peste adâncuri (1927). Cu articole este prezent în „Lumea evree”, „Ora” lui Pamfil Șeicaru, „Gândirea
DOMINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286820_a_288149]
-
în Arhipelag (1989), în tentativa de poetizare / eternizare a cotidianului. Dar psihologia senectuții este tot mai des acaparată de reprezentări ale morții. Din 1994, editează revista „Insula”, în care își publică versurile noi, tipărind apoi, în colecția care însoțește acest periodic, plachetele Horoscop (1995), Sculptorul cu disc de aur (1995), Adevărul și numai adevărul (1996), Destin (1996). Scriind și proză, D. include în volumul Personagii secrete în trecutul imediat (1947) un fel de fiziologii caricaturale, în manieră absurd-fantastică, în care se
DOBRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]
-
, periodic umoristic și literar apărut la București, săptămânal, între 6 decembrie 1896 și 30 aprilie 1897. La această publicație au colaborat Carol Scrob, Th. D. Speranția, Ion Păun-Pincio, G. Coșbuc, V. D. Păun, M. Gregoriady de Bonacchi și Mihail Sadoveanu, care
DRACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286839_a_288168]
-
craioveni „Freamătul”. Cu pseudonimele Gabriel Donna și, mai rar, Serafitus și Seraphitius, colaborează la reviste patronate de Al. Macedonski - „Vieața nouă”, „Literatorul”, „Carmen”, „Ileana”, „Hermes”, dar și la „Foaia populară”, „Epoca”, „Noua revistă română”, „Convorbiri critice”, precum și la unele dintre periodicele conduse de Victor Anestin - „Tribuna familiei”, „Țara literară și populară”, „Orion”, „Tribuna” ș.a. Placheta de debut, Câteva strofe, apărută în 1898, este urmată de Sonetele Uraniei (1902) și de Marginalia (1911). Anunța tot atunci alte volume de versuri (Ad Coelum
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
revista „Vatra Banatului”, apărută la Oravița, în 1932. A fost apoi profesor în București, precum și consilier în Ministerul Educației. D. a devenit, după primul război mondial, unul dintre animatorii vieții culturale și literare craiovene. A participat la întemeierea și conducerea periodicelor „Foaia pentru popor” (1921-1922) și „Năzuința” (1922-1929). Împreună cu Al. C. Calotescu-Neicu și C. Șaban-Făgețel, a fost director al publicației „Vatra” (1929-1930). Ajutat de câțiva profesori din Craiova, a editat, în 1930 și 1931, „Școala secundară”. A publicat numeroase articole pe
DONGOROZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286826_a_288155]
-
comitetul central casier general și i se încredințează direcția ziarului „Socialismul”. Poziția sa e totuși marginală, el nefiind, în fond, nici ideolog, nici veritabil activist. În afară de versuri și de proză, strânsă în Povestiri pentru tine (1924), C. mai semnează, în periodice precum „Gânduri noi”, „Viața nouă”, „Zorile”, „Proletarul”, „Front unic”, „Poezia”, „Orientări”, „Îndreptar” ș.a., articole pe teme culturale ori pedagogice. Limitată la apărarea în instanță a unor comuniști, la însoțirea lui H. Barbusse în vizita sa „de documentare” și la participarea
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
schimb a avut în vedere, deși nu și-a propus, destule manifestări artistice din străinătate. Așa-zisul critic „competent” este obscurul M. Negru. Există însă unele colaborări de prestigiu: Gala Galaction, Victor Eftimiu (cu piesa În mănăstire), Horia Robeanu ș.a. Periodicul înregistrează cu precădere fenomenul teatral și muzical, acordând spații largi unor interviuri sau comentarii asupra activității unor personalități ca George Georgescu, Aca de Barbu, Traian Grozăvescu, George Enescu, G. Storin, Aristizza Romanescu, Cella Delavrancea, Jean Athanasiu, N. Leonard, Dimitrie Onofrei
CURENTUL ARTELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286584_a_287913]
-
aflându-se Barbu Lăzăreanu, Marcel Iancu, I. Peltz. Preocupările și lista de colaboratori rămân neschimbate până la ultimul număr, în care redacția inserează un anunț despre încetarea apariției, motivul invocat fiind de ordin financiar. De remarcat calitatea tehnică și artistică a periodicului și iconografia bogată. V.T.
CULTURA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286578_a_287907]
-
în orașul natal. Debutează relativ târziu, în 1891, în „Tribuna”. Ulterior, până la intrarea României în războiul mondial, este prezentă frecvent, iscălind uneori și Liliac ori Rim, cu versuri, proză scurtă, drame și traduceri din poeți germani și francezi, în numeroase periodice din Transilvania și din Regat, precum „Foaia poporului”, „Vatra”, „Familia”, „Telegraful român”, „Tribuna poporului”, „Sămănătorul”, „Luceafărul”, „Foaia interesantă”, „Revista noastră”, „Revista politică și literară”, „Viața literară și artistică”, „Țara noastră”, „Viața românească”, „Junimea”, „Viitorul româncelor”, „Flacăra” ș.a. O parte din
CUNŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286583_a_287912]
-
neam ori cel religios, găsesc la C. o expresie banală. Încercările de epică obiectivă nu se disting nici ele de foiletonistica vremii, iar confesiunile, directe ori deghizate, nu au relief. C. a scris numeroase drame și poeme dramatice, rămase în periodice (O zi la școală, La colibă, Horus, Nepotul lui Moș Pralea, Nana, Te Deum, Păcate ș.a.) sau în manuscrisele depuse la Academia Română (Brâncovenii, Apostolii, Dorul de mamă, Altare, Copiii Bradului), în toate fiind vizibilă incapacitatea de a construi o intrigă
CUNŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286583_a_287912]
-
românesc literar”, „Drum drept”, „Ramuri”, „Învățătorul român”, „Roma”, „Tribuna”, „România”, „Cuvântul”, „Universul”, „Graiul românesc”, „Nădejdea”, „Curierul”, „Satul”, „Pământul”, „Credință și muncă”, „Poșta țăranului”, „România satelor”, „Viața Basarabiei”, „Revista Asociației învățătorilor mehedințeni”, „Poporul român”, „Gazeta de Transilvania” și în numeroase alte periodice. A tradus și a prelucrat din Jean Aicard, Louis Albert, Roberto Bracco, Edmondo de Amicis, Gabriele D’Annunzio, Luigi Capuana, Chateaubriand, Fr. W. Förster, Jack London, Giovanni Papini, dar și din alți autori incluși în cărțile destinate „orelor de șezătoare
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
B. este o publicație de reluări, pentru care nu se indică sursa. De aceea, din partea revistei „Convorbiri literare” se primește o scrisoare în care se atrage atenția că mai multe scrieri literare din cotidianul bucureștean fuseseră tipărite mai întâi în periodicul de la Iași. Este vorba de câteva poezii ale lui V. Alecsandri, Ghioaca lui Briar sau Noapte albă, de proza aceluiași, publicată sub titlul Din albumul unui bibliofil, apoi de nuvele ale lui I. Slavici și de satirele lui Iacob Negruzzi
CURIERUL BUCURESTILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286593_a_287922]
-
, periodic politic și literar săptămânal care a apărut la Craiova (cu întreruperi) de la 7 iunie 1892 până la 20 august 1916, apoi de la 17 decembrie 1918 până la 26 martie 1939. Director și proprietar, de altfel și cel mai statornic redactor în primii
CURIERUL OLTENIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286598_a_287927]
-
C. ar fi trebuit să fie un „jurnal critic”, cu atenție pentru cultivarea limbii și cu un „adaos” dedicat publicării scrierilor unor începători. În ceea ce privește partea critică, Bolliac nu și-a putut îndeplini promisiunile. C. a preferat să dea traduceri din periodice franceze, făcute de Bolliac, de Ion Câmpineanu, C. Bălcescu, I. Voinescu II, Simeon Marcovici. Treisprezece strofe din Căderea frunzelor de Millevoye sunt transpuse de D. Ciocârdia Matila, iar C. Gh. Filipescu oferă o adaptare a povestirii englezești O corabie. În
CURIOSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286604_a_287933]
-
articole ale lui Nae Ionescu din „Cuvântul”, publică o serie de amintiri și evocări ale personalității acestuia, iar numărul 33-34 din 1965 este dedicat în întregime comemorării a 25 de ani de la dispariția logicianului. Colaborator statornic este, ca odinioară la periodicul lui Nae Ionescu, Mircea Eliade, aici cu articole, fragmente de memorii și recenzii strict literare (reia rubrica „Glossarium”), evitând o angajare directă în controversele politice ale vremii. Acestea cunosc o largă abordare în colaborările lui Virgil Ierunca, Mircea Popescu, Vintilă
CUVANTUL IN EXIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286617_a_287946]
-
foarte viu, dinamic acestei publicații bine gândite și inteligent scrise. Deși nu se indică nicăieri în cuprinsul numerelor apărute numele redactorului responsabil, acuratețea precizărilor juridice duce la ideea că acesta nu era altul decât Leonida Constantinescu. În articolul-program al C.r., periodic subintitulat „Tribună de luptă românească pentru eliberarea și unitatea națională”, se spune: „Născut în vremuri de restriște, el vine să răspundă unei chemări de firească solidaritate, adresându-se tuturor românilor ce rătăcesc pe drumul lung și anevoios al pribegiei [...] Așezându
CURIERUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286600_a_287929]
-
ajutat la început și de C. Moroiu) a ieșit săptămânal sau, în unele perioade, de două, trei și chiar de patru ori pe săptămână. C.r. (cu unele variații de titlu: „Curierul românesc”, „Curier românesc”, „Curierul român”) a fost primul periodic românesc cu o apariție de lungă durată. Era redactat și, în bună parte, scris de Heliade. Printre redactorii vremelnici ai gazetei figurează C. Bălăcescu, A. Popovici, I. D. Negulici. Ultimul a îndeplinit (octombrie 1845 - decembrie 1846) și funcția de redactor principal
CURIERUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286602_a_287931]
-
un omagiu încercărilor anterioare în direcția editării unor foi periodice, caracterizate drept tribune de răspândire a ideilor de progres social și cultural, de popularizare a cunoștințelor științifice, ca modalități evoluate de legătură cu un public mai larg. Referindu-se la periodicele care au precedat apariția D. l., Kogălniceanu arată totuși că acestea erau dominate de politică (înțelegând prin aceasta politica oficială) și că au avut o pronunțată „coloră locală”. Se simțea, de aceea, nevoia unui organ de presă care să fie
DACIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286639_a_287968]
-
Alecsandri, Anul 1840 de Gr. Alexandrescu, eseul Nou chip de a face curte de M. Kogălniceanu și o traducere a aceluiași, jurnalul de călătorie al lui D.A. Demidoff în Banat, Valahia și Moldova. Au mai fost reproduse, din volume sau periodice, Riga Poloniei și Prințul Moldaviei de C. Negruzzi, poezii de C. Stamati și Gh. Asachi, fabule de Al. Donici și câteva articole ale lui I. Heliade-Rădulescu (Despre autori, Pseudonime și Despre satiră). Privită ca manifestare reprezentativă a vremii, dar mai
DACIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286639_a_287968]
-
Director: Tudor Teodorescu-Braniște, secretar general de redacție: Mircea Grigorescu (până la numărul 15 din 1935). C.l., publicație al cărei subtitlu este „Politică, literatură, teatru, artă”, este editată de concernul de presă „Adevărul” și „Dimineața”, care mai patronase două serii ale unui periodic cu același titlu (1919- 1921, 1924-1926), dar cu altă conducere și alt program. În redacție lucra un grup de tineri printre care Geo Bogza, Demostene Botez, Gheorghe Dinu, Eugen Jebeleanu, Miron Radu Paraschivescu, Alexandru Sahia. În 1935, Tudor Teodorescu-Braniște ținea
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
numărul 10 devine bisăptămânală. Primele numere au și un editorial politic, scris în limba franceză, probabil de directorul gazetei, Bonifaciu Florescu. Acesta își asumă răspunderea atitudinii politice a gazetei, lăsând colaboratorilor dreptul de a se exprima potrivit credințelor literare proprii. Periodicul anunță un program independent, urmărind mai ales o propagandă cultural-națională, motiv pentru care, imediat după apariție, i se interzice difuzarea în Austro-Ungaria. D. v. se transformă destul de repede într-o revistă literară a unui cerc de gazetari dintre care, alături de
DACIA VIITOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286643_a_287972]
-
DÂMBOVIȚA, revistă literară din care a apărut un singur număr la București, la 22 martie 1870. D. Bolintineanu încerca, redactând și editând acest periodic, care trebuia să inaugureze o nouă serie a gazetei „Dâmbovița”, să-și creeze un mijloc de acțiune publicistică și literară. Nu izbutește însă, nu numai fiindcă îi lipseau fondurile necesare, ci și pentru că se schimbaseră condițiile sociale și chiar literare
DAMBOVIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286659_a_287988]
-
ținuta, prin ansamblul conduitei intelectuale a unor personalități ca A. I. Odobescu și Titu Maiorescu. Opera literară a primului amalgamează clasicul cu barocul, însă formația sa e determinată de aspirația la marele c., și editarea, în 1861-1863, a „Revistei române”, primul periodic românesc de nivel european, indică intrarea culturii noastre în vârsta ei „clasică”. Apogeul acestei vârste va fi marcat de revista „Convorbiri literare”, dirijată de Maiorescu, încarnare a spiritului clasic. Spiritul acesta iradiază în opera mai tuturor scriitorilor de la sfârșitul secolului
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
2 martie 1870 - mai 1875, ianuarie 1876 - decembrie 1877 și ianuarie 1882 - decembrie 1883. Până în septembrie 1870 apare de două ori pe săptămână, pentru a ieși apoi săptămânal; din 15 septembrie 1872 devine bilunară, iar de la 1 iunie 1873, lunară. Periodicul e condus, la fel cu gazeta politică și literară „Traian”, pe care o continuă, de B. P. Hasdeu. În primii ani (1870-1871) predomină preocupările politice, Hasdeu păstrând, în bună măsură, nu numai direcția de acțiune, ci și mijloacele publicistice întrebuințate
COLUMNA LUI TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
înlocuit cu studii științifice sau cu versuri, iar din 1875 revista capătă un caracter preponderent științific și literar. Această transformare este, de altfel, comentată chiar de Hasdeu într-un articol-program din primul număr al anului 1876, în care arată că periodicul va urmări probleme de strictă specialitate, din domeniile istoriei, lingvisticii și „psicologiei poporane”, cu o mare grijă pentru elementul autohton și balcanic, pentru culegerea de material. Colaboratorii politici, alături de Hasdeu, care este autorul celor mai multe editoriale și articole de polemică, sunt
COLUMNA LUI TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]