6,632 matches
-
târziu, folosind forța psiacului, avea să o poată contacta indiferent cât de departe s-ar fi dus Arca lui Johansson. Cea mai surprinzătoare dintre atitudini fusese însă aceea a lui Arrus, care venise la doar câteva zile și-i ceruse permisiunea să părăsească Kyrallul. Xtyn îi atrăsese atenția că în lipsa mantiei și a ciupercii chu avea să fie un cu totul alt om, dar Arrus părea hotărât să afle cum se petrecuse, cu multe sute de ani în urmă, transformarea de la
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
tentativă de cristologie), achitat pe bună dreptate prima dată, a fost ulterior acuzat din nou și rechemat la Roma. Cît despre Hans Kung (autor în special al Ființei creștine), după mai multe avertismente, i s-a retras missio canonica, adică permisiunea de a preda. "Decizia dureroasă" a Sfîntului Scaun a fost aprobată "fără rezerve" de adunarea episcopală. Ce i se reproșa lui Kung? Nerespectarea "integrității adevărului în credința catolică" (1979). Cum? Prin trunchierea identității lui Hristos, deoarece Kung îl considera pe
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
oricărei Cărți, Scrisori, Cuvîntări sau a oricărui alt înscris, fie el ritmat sau în proză, răspîndirea pamfletelor defăimătoare, atîrnarea pancartelor, scoaterea în evidență a oricărei alte compuneri, indiferent de subiectul acesteia; și se interzice tuturor librarilor să tipărească ceva fără permisiunea Majestății Sale Regele, urmînd a fi pedepsiți în caz de nesupunere prin spînzurare și sugrumare..." Hotărîrea Parlamentului din "ultima zi de iulie" a lui 1565: "Se interzice prin prezenta tuturor tipografilor, librarilor sau oricăror altor persoane, indiferent de statutul lor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vrăjitorii, agitatoare și urmărind să tulbure Statul și ordinea publică, pedepsindu-se prin confiscarea totală a bunurilor." Ordonanța de la Moulins, din 1566: "Se interzice tuturor persoanelor să tipărească ori să dea spre tipărire orice Cărți sau tratate fără Încuviințarea sau Permisiunea noastră și să expedieze acte conținînd concesiunea unui privilegiu sub Pecetea noastră." Un laitmotiv-cheie al tuturor acestor reglementări decrete, ordonanțe, hotărîri care vor dirija în Franța "viața spirituală" timp de trei secole: "Apărare". A împiedica. A stăvili. A opri. Din
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fost la început savanții Sorbonei, deci oamenii Bisericii, devin laici în secolul al XVII-lea și depind de cancelar, ministrul regelui. Cenzorul regal îi înmînează autorului scrisori de privilegiu, iar dacă acestea nu depășesc două pagini în caractere cicero, o permisiune din partea locotenentului de poliție e de-ajuns. Chénier vedea în literații secolului al XVIII-lea "o adunătură de vulturi guvernați de curci" cenzorii, colegii celor dintîi (mulți dintre aceștia erau ei înșiși literați). Dar controlul se exercita indirect, în special
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
editare, sau forma gratuită a autorizațiilor cu sigiliu. Istoricii ne-au relatat detaliat cum, depășită și subminată, cenzura regală înlocuiește încetul cu încetul, de-a lungul secolului al XVIII-lea, represiunea cu direcționarea; cum autorizațiile și privilegiile au dispărut în favoarea "permisiunilor simple", care se obțineau simplu, de la supervizorul general al librăriilor, și cum Malesherbes însuși, pe jumătate nerăbdător, pe jumătate complice, sfîrșește prin a le prefera "permisiunile tacite" (sau non-publice) și "simpla tolerare". Totuși legile din secolul al XVI-lea, încălcate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
secolului al XVIII-lea, represiunea cu direcționarea; cum autorizațiile și privilegiile au dispărut în favoarea "permisiunilor simple", care se obțineau simplu, de la supervizorul general al librăriilor, și cum Malesherbes însuși, pe jumătate nerăbdător, pe jumătate complice, sfîrșește prin a le prefera "permisiunile tacite" (sau non-publice) și "simpla tolerare". Totuși legile din secolul al XVI-lea, încălcate sau eludate, n-au fost abrogate, ci perpetuate cu obstinație. Textele devin din ce în ce mai aspre, pe măsură ce executarea lor se îmblînzește în fața triumfului inexorabil al legii pieții. Căci
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
identității teritoriale: Dar mai există o metaforă care se potrivește vieții postmoderne: cea a turistului.... Turistul e extrateritorial, dar el își trăiește extrateritorialitatea ca pe un privilegiu, ca independență, ca dreptul de a fi liber, liber să aleagă, ca o permisiune de a restructura lumea. Tocmai capacitatea estetică a turistului curiozitatea, nevoia de amuzament, dorința și abilitatea de a trăi prin experiențe noi, plăcute și plăcut de noi e ceea ce pare a avea o libertate aproape totală de organizare a spațiului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
față de autoritatea divină și „înțelepciunea” religiei, nu ar trebui să pară deloc surprinzător că schimbarea paradigmatică a declanșat un alt tip de libertate, după cum s-a și întâmplat. Este vorba despre dreptul individului de a explora propriul univers în absența permisiunii instituționale, a principiilor sau intervenției divine. Deși concepțiile referitoare la creativitate au rămas relativ nealterate în perioada anilor 1500-1700, celelalte transformări au constituit un teren deosebit de fertil pentru teoria cercetării. Tot aproximativ în aceeași perioadă, știința și gândirea științifică au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a instituționalizat recunoașterea lucrărilor lor. Evaluarea lucrărilor unui autor de către alți colegi experți era una dintre cerințele formale ale Royal Society. Membrii ei erau obligați să își publice lucrările științifice numai în revista societății, Philosophical Transactions și nu mai aveau permisiunea să pună în circulație lucrările personale. Mai mult, se menționa că, atunci când cercetarea s-ar fi adresat înțelegerii unei categorii de indivizi care puteau avea acces la lucrările cercetătorilor, alte legi aveau să fie puse în vigoare. Limbajul personal idiosincratic
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Adevărul era un ziar de stânga, nu atât de popular ca Universul, dar cu propria sa semnificație, pentru că stimula dezbateri aprinse cu cotidienele situate la dreapta sa În spectrul politic. 41. Doctorul Ygrec, „Căsătorii cu certificat medical și... «montă» cu permisiunea Statului”, Adevărul, vol. 36, nr. 12098, 10 iulie 1923, pp. 1-2; citat de la pagina 1. Doctorul Ygrec era pseudonimul cu care Își semna articolele medicul care redacta rubrica permanentă de sfaturi medicale a ziarului Adevărul. 42. Doctorul Ygrec, „Iarăși despre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Concepția de rasă În Italia fascistă”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 11, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1941, pp. 179-183. Vornica, Gheorghe, „Studii eugenice”, Transilvania, vol. 73, nr. 2-3, februarie-martie 1942, pp. 221-224. Ygrec, Doctorul, „Căsătorii cu certificat medical și... «montă» cu permisiunea Statului”, Adevărul, vol. 36, nr. 12098, 10 iulie 1923, pp. 1-2. Ygrec, Doctorul, „Cum vor nemții să-și Îmbunătățească rasa?”, Adevărul, vol. 36, nr. 12143, 28 august 1923, pp. 1-2. Ygrec, Doctorul, „Iarăși despre avorturi provocate și medicii avortori”, Adevărul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să judece situațiile și să ia decizii în cunoștință de cauză. Calificarea și afilierea profesională trebuie descrise cu exactitate și trebuie specificate limitele și dubiile asociate serviciilor lor. Confidențialitatea: Psihologii dezvăluie informații obținute pe parcursul activității lor în legătură cu oamenii numai cu permisiunea persoanei în cauză sau a reprezentantului ei legal, cu excepția acelor situații foarte rare în care dacă nu s-ar face acest lucru s-ar pune în pericol persoana respectivă sau alte persoane. Binele clientului: Clienții serviciilor furnizate de psihologi ar
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cazul acesteia). Μ Cea mai cumplită mezalianță este aceea În care puterea este Însoțită frecvent de răutate: atunci nu se manifestă nici un scrupul față de metodele sau mijloacele folosite! Μ Cel care se respectă Își trădează bunul-simț chiar și atunci când cere permisiunea să facă ceva. Μ Calea cea mai bună de a obține respectul cuiva este, desigur, aceea de a-l respecta. Μ Cel care se răzbună este În criză de inspirație morală: răzbunându-te, nu reușești să demonstrezi altceva decât că
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
participanți, pozițiile de conducere se află în mâinile acelorași familii dominante timp de mai multe generații, luarea deciziilor și planificarea se situează undeva între oficial și neoficial, pentru a face o schimbare într-o astfel de biserică este nevoie de permisiunea coaliției dominante, deciziile pot fi luate spontan, fără prezența pastorului, acesta poate fi cel mult informat, deoarece el nu este considerat drept membru al grupului, pastorul își îndeplinește funcția de lider, mentor, și mai puțin de mediator). Pentru aceste biserici
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
locația respectivă. Ele vă vor ajuta cel puțin la redarea unor caracteristici importante ale cazului către observatori din afară (vezi Dabbs, 1982). Observați totuși că În unele circumstanțe - cum ar fi fotografierea studenților În școli publice - veți avea nevoie de permisiuni scrise. Pentru a mări fidelitatea dovezilor observaționale, o procedură obișnuită este participarea mai multor observatori, fie că este vorba de observații formale sau informale. Astfel, atunci când e posibil, este indicat ca investigația să se folosească de mai multe persoane În calitate de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
punctul mort În care s-a aflat pînă În 2001 (analizat succint de Mircea Răceanu În articolul citat din Sfera Politicii) și, conjugînd o situație internațională favorabilă cu unele demersuri curajoase (semnarea tratatului referitor la TPI, găzduirea bazelor militare americane, permisiunea ca de pe teritoriul românesc să se lanseze operațiuni militare asupra Irakului), să obțină un statut privilegiat concretizat nu doar prin invitarea de a adera la NATO, ci și prin unele avantaje economice (acordarea statutului de „economie de piață funcțională”). Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
planurile elaborate pentru capitală spunând: „este un oraș de nicăieri... șun orașț care nu e nici capitalist, nici proletar, nici socialist... un oraș pe hârtie, străin de ce Înseamnă viață, situat Într-un deșert pe unde nici măcar un râu nu are permisiunea să treacă (fiindcă o șerpuire ar Însemna trădarea stilului)”. Ca pentru a confirma acuzația că a proiectat un „oraș de nicăieri”, Le Corbusier a reluat același plan, practic fără nici o modificare În afară de Înlăturarea tuturor referințelor la Moscova, și l-a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din colecția P. Mark S. Ashton, folosită prin bunăvoința proprietarului Figura 2. Fotografie de Angelo Lomeo. Mulțumesc Bullaty Lomeo Photographers. Figurile 3-6. Din George Yaney, The Urge to Mobilize: Agrarian Reform in Russia, 1861-1930, Illinois University Press, Urbana, Folosit cu permisiunea University of Illinois. Figura 7. Fotografie de Alex S. MacLean, din James Corner și Mac Lean, Taking Measures Across the American Landscape, Yales University Press, New Haven, 1996, p. 51. Îi mulțumesc domnului Alex S. MacLean, Landslides. Figura 8. Din
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mulțumesc domnului Alex S. MacLean, Landslides. Figura 8. Din Marc Girouard, Cities and People: A Social and Architectural History, Yale University Press, New Haven, 1985, p. 91. Mulțumesc orașului Bruges. Figura 9. Hartă obținută de la Chicago Historical Society. Folosită cu permisiunea Chicago Historical Society. Figura 10. Hartă din A. Alphand, Les promenades de Paris, 2 vol., Paris, 1867-1873, planșele 11 și 12. Figura 13. Fotografia unei hărți prezentată la expoziția „Iarna foamei și eliberării În Amsterdam”, Muzeul de Istorie al orașului
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
23. Fotografie de Abril Imagens/Carlos Fenerich. Îi mulțumesc lui James Holston. Figura 27. Ravi Kalia, Chandigarh: In Search of an Identity, Southern Illionois University Press, Carbondale, 1987, p. 97. Copyright 1987, Board of Trustees, Southern Illionois University. Folosit cu permisiunea Southern Illionois University. Figurile 28-30. Îi mulțumesc pentru plan și fotografie lui Teodor Shanin. Figura 31. Jannik Boesen, Birgit Storgaard Madsen și Tony Moody, Ujamaa: Socialism from Above, Scandinavian Institute of African Studies, Uppsala, 1977, p. 178. Folosită cu permisiunea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
permisiunea Southern Illionois University. Figurile 28-30. Îi mulțumesc pentru plan și fotografie lui Teodor Shanin. Figura 31. Jannik Boesen, Birgit Storgaard Madsen și Tony Moody, Ujamaa: Socialism from Above, Scandinavian Institute of African Studies, Uppsala, 1977, p. 178. Folosită cu permisiunea editorilor. Figura 23. Jason W. Clay, Sandra Steingraber și Peter Niggli, The Spoils of Famine: Ethiopian Famine Policy and Peasant Agriculture, raport al Cultural Survival, nr. 25, Cultural Survival, Cambridge, Mass., 1988, p. 248. Folosită cu permisiunea Cultural Survival, Inc
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
178. Folosită cu permisiunea editorilor. Figura 23. Jason W. Clay, Sandra Steingraber și Peter Niggli, The Spoils of Famine: Ethiopian Famine Policy and Peasant Agriculture, raport al Cultural Survival, nr. 25, Cultural Survival, Cambridge, Mass., 1988, p. 248. Folosită cu permisiunea Cultural Survival, Inc. Figura 34. Pictură de Davis Meltzer, din James B. Billard, „The Revolution in American Agriculture”, cu ilustrații de James R. Blair, National Geographic 137, nr. 2, februarie 1970, pp. 184-185. Folosită cu permisiunea lui Davis Meltzer/National
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
p. 248. Folosită cu permisiunea Cultural Survival, Inc. Figura 34. Pictură de Davis Meltzer, din James B. Billard, „The Revolution in American Agriculture”, cu ilustrații de James R. Blair, National Geographic 137, nr. 2, februarie 1970, pp. 184-185. Folosită cu permisiunea lui Davis Meltzer/National Geographic Image Collection. Figura 35. Fotografie de Paul Richards, Indigenous Agricultural Revolution: Ecology and Food Production in West Africa, Unwin Hyman, Londra, 1985, planșa 3. Îi mulțumesc lui Paul Richards. Figurile 36-37. Desene din Edgar Anderson
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Richards, Indigenous Agricultural Revolution: Ecology and Food Production in West Africa, Unwin Hyman, Londra, 1985, planșa 3. Îi mulțumesc lui Paul Richards. Figurile 36-37. Desene din Edgar Anderson, Plants, Man, and Life, Little, Brown, Boston, 1952, pp. 138-139. Folosită cu permisiunea Grădinii Botanice din Missouri. Index Aberdam, Serge Adas, Michael (nota 45, capitolul 3) A.E.G. (Allgemeine Elektricitäs-Gesselschaft), (nota 36, capitolul ) Estetică orașele extrem-moderniste miniaturizarea forma publică În revoluțiile culturale silvicultura științifică ruralizarea sistemele de transport codificarea vizuală Agricultură efectul electrificării
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]