2,556 matches
-
grosier uman, dar primitiv, singurul pe care-l poate “conduce”. Prin urmare este justificată − chiar cerută de legile evoluției Universului − existența în epoca actuală a unor populații umane situate pe diverse niveluri evolutive, începând cu cele primitive (inclusiv canibale) situație perpetuată de ele însele prin rezistența opusă civilizației. Că astfel de populații sunt reduse numeric nu constituie un impediment întrucât nu sunt mulți cei ce fac saltul calitativ spre regnul semizeilor, fiind deci necesară o relativ mică compensare prin saltul calitativ
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
separate”. Strămoșii mitici ai omenirii, ca și “un anumit număr de Ființe supreme ale populațiilor arhaice erau androgine ”. De fapt, orice entitate spirituală e androgină, pentru simplul motiv că ea nu există în planul fizic unde ar trebui să-și perpetueze un corp fizic, ascultând de legile biologiei. Dar acum s’ar ridica o aparentă contradicție: mitologia amintește zei și zeițe. Aparența e dată de faptul că întotdeauna zeița e soția unui zeu. Acesta este de fapt androgin, zeița nefiind o
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
se cuplează cu un corp fizic pentru a-l utiliza pe acesta din urmă în a se manifesta el însuși. Ca urmare, este logic ca la regnurile inferioare, care din punct de vedere biologic (deci referitor la corpul fizic) se perpetuează prin ouă (ovi(vivi)paritate), cuplarea să se producă în momentul clocirii (fie de către părinți, fie de către Soare); altminteri, corpul cauzal ar fi blocat indefinit, or el se încarnează în momentul în care condițiile oferite de mediul fizic îi sunt
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
a zeiței Isis), minoică și greacă (cu toate că mitologia lor este redactată în epoca Berbecului, abundă în amintirea acestuia: Zeus, transformat în taur, o răpește pe Europa, de exemplu), hindusă (caracterul sfânt al vacii amintit, de exemplu, de Legile lui Manu)), perpetuată în epoca acțiunii propriu zise a acelei Legi, aceea a Berbecului (trimitem acum la motivul țapului ispășitor, tipic religiei iudaice și mielul pascal (Exodul, 12), precum și la lâna de aur a mitologiei grecești, dar și la stindardul primei legiuni romane
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
fost înainte. Îndrăzneala de a ne apropia de prezent poate fi scuzată, dacă nu chiar explicată, de credința noastră că similitudini istorice există, iar coroborarea a ceea ce minți strălucite au elaborat în perioade diferite pentru probleme ce revin sau se perpetuează nu poate fi decât benefică. Astfel, deși uneori se va camufla în fundal, întrebarea de la care a plecat demersul nostru este: de ce România are parcursul pe care îl are în această perioadă? Este o întrebare grea, gravă, ambițioasă, periculoasă. Și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mare măsură de conceptul de comunitate. Utilizarea restr(nsă a acestui termen nu poate conduce la negarea realității. Graeme Salaman (1974) consideră că absența unui acord sociologic cu privire la acest concept se datorează tocmai importanței acestuia. În timp, s-au tot perpetuat câteva confuzii în legătură cu acest concept. Una este între comunitate ca entitate geografică și comunitate ca tip de relaționare, de care ne vom ocupa și noi pe larg în această primă parte. Uneori, la acestea se face referire ca la comunitate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care ne-au stat înainte." (Vulcănescu, 1991: 97) 4.3. Analiza multivariată Elementele comunității ar fi valori cruciale pentru construirea și menținerea acesteia. Selznick propune un set complex de variabile ce interacționează reușind să dea naștere comunității și să o perpetueze. Acestea sunt: istoricitate, identitate, reciprocitate, pluralitate, autonomie, participare și integrare. O comunitate completă va fi caracterizată prin existența consistentă și printr-un echilibru al tuturor acestor elemente. Aspectele legate de trecut trebuie să permită și noului să se impună, mutualitatea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fiind mai degrabă sortite eșecului decât perpetuării. Totul se rearanjează în plan social pe perioada vieții unei persoane, ceea ce conduce la o dispersie și mai accentuată a indivizilor. Experiențele de lungă durată, istorice, nu mai apar, iar declinul comunității se perpetuează, continuă. Foarte puțină atenție se acordă structurii și înțelesului comunității în decursul timpului. În schimb este asumată o relație simplă și directă între trecut și prezent: în trecut a existat comunitate; în prezent s-a pierdut sau se pierde" (Bender
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de (ntemeiată. Economia era axată aproape (n totalitate pe o agricultură neperformantă, cu o structură a proprietății ce polariza societatea (n chip dramatic. De asemenea, (n lipsa unor mijloace de comunicație care să poată produce o relativizare a distanțelor, se perpetua o anumită autarhie a așezărilor. (n aceste condiții, pentru cei născuți (n mediul rural, universul cunoscut se reducea aproape exclusiv la satul natal ș( aceasta pentru (ntreaga viață. Principala cale de ieșire dintr-o astfel de situație educația, școala era
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
gradul de individualizare a gospodăriilor fiind invers proporțional cu distanța de la localitate până la o cale de comunicație mai importantă sau până la un oraș. Chiar dacă gregarismul poate fi semnul tinereții unui popor, nefiind rău în sine, el devine nociv dacă se perpetuează. Motru sublinia tendința românului de a acționa în grup complet diferit decât o face individual. Este o tendință de pierdere în aspectele comune, în ce fac ceilalți. Ar putea avea însă acest fapt și valențe pozitive? Nu s-ar realiza
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
valorilor morale, ori sunt prezentate ca viabile economic, cel puțin din perspectiva economiei naturale, în acest al doilea caz existând de asemenea două orientări. Fie trebuie să ne îndepărtăm de civilizația rurală pentru a putea progresa, fie trebuie să o perpetuăm pentru a reuși să progresăm. Referitor la trecerea dinspre sat spre oraș, avem iarăși două mari direcții, și chiar o a treia se prefigurează. Astfel, unii consideră inevitabilă trecerea către civilizația urbană, alții nu acceptă inevitabilitatea procesului. Mai mult, se
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
toate (nsușirile lor s-au năruit. Poporul german, din contră, "mit seiner Piet(t f(r die Familie", (nflorește" (apud. Călinescu, 1982, p. 419). Răm(ne accentul pus pe familie, structură salvatoare, păstrătoare ș( creatoare de habitudini care au putut perpetua un popor ce nu avea cum să supraviețuiască altfel. Desigur, (n perioada aceea ca ș( (n vremurile de dinaintea ei, comunitatea rurală deosebit de puternică se sprijinea cu precădere pe familie. Crezul lui Maiorescu, importanța deosebită acordată de el atitudinii altruiste, deschiderea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
garanta ș( libertatea cuv(ntului, dreptul de asociere ș.a. El era (mpotriva măsurii de expropriere forțată ca soluție a problemei agrare pentru că, arăta el, introducerea unor elemente socialiste (ntr-o societate neoiobagă ș( neofeudală nu ar fi făcut dec(t să perpetueze starea de fapt. Ideea reproducerii sistemului apare de altfel foarte bine expusă la Gherea, care arată că sistemul oligarhic se reproduce prin sistemul de (nvățăm(nt, prin practicile clientelare ce conduceau la creșterea aparatului birocratic, la pervertirea tuturor principiilor ș
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
M. 2001: 37) În al treilea rând, cultura oferă o bază de legitimitate pentru sistemul politic. Ar fi naiv să credem în neutralitatea culturii. În toate societățile ea legitimează ordinea socială existentă, pentru că elita încearcă să o modeleze astfel încât să perpetueze regulile proprii. (Inglehart, 1997: 26) De aceea, dacă vrem să înțelegem mecanismele după care actorii sociali acționează în cotidian mai ales dacă ne referim la procesele de schimbare actuale trebuie să ne raportăm la valorile culturale pe care aceștia le
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că grupurile etnice sunt într-o permanentă schimbare, ele formându-se foarte ușor sau fiind supuse disoluției. Fredrik Barth un clasic al literaturii pe teme etnice definește în mod ideal-tipic grupul etnic prin 4 trăsături: * Este un grup ce se perpetuează biologic; * Împărtășește valori culturale fundamentale comune și care se manifestă în forme culturale specifice; Construiește un câmp comun de comunicare și interacțiune; * Constituie o categorie distinctă de alte categorii etnice similare (Barth, 1976). Concepția lui Barth este una interacționistă, el
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la un grup etnic, este analizată în general prin invocarea unor instanțe legate de biologic (rasa), geografic (localizarea geografică), social (clasa socială) sau politic (națiunea) (Smolina, 2003: 259-261). O definiție mai complexă spune că etnicitatea este acea stare percepută și perpetuată prin interacțiune socială de către un grup de oameni ce împărtășesc același model cognitiv etnic (Coggeshall, 1986). O altă definiție din sfera antropologiei sociale, explică etnicitatea ca fiind acel aspect relațional caracteristic unor grupuri ce consideră că le este specifică o
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sine, ci doar În raport cu niște finalități ce trebuie atinse sau concretizate. În acest sens, ea reprezintă o artă de tip comment faire, variabilă În funcție de culturi. O cultură a strategiei sedimentează arta particulară prin care un colectiv se instituie și se perpetuează prin interacțiunile sale cu spațiul, timpul și alteritatea. Ea se constituie de-a lungul istoriei și rezultă din eforturile acestei comunități de a se instaura și de a se organiza În timp ca actor În mediul său, pentru a-și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
cu gândul că s-ar putea să mori azi, vei avea, fără doar și poate, impresia că lucrul pe care Îl faci strălucește de viață și semnificație. [...] Acest sacrificiu individual trece Însă prin existența puternică a unei comunități care Îi perpetuează noblețea. Regăsim aici Întreaga importanță a dimensiunii comunitare și a investirii fără grija profitului, proprie culturii japoneze. Prin originea sa În calea războinicului, cultura strategică japoneză, deși se inspiră din cea chineză, diferă de aceasta - mai insidioasă și mai politică
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
o compoziție chimică identică. La fel se Întâmplă cu Întreprinderea ce evoluează În măsura adecvării sale la cursul Împrejurărilor. Întreprinderea japoneză este concepută ca un flux a cărui sursă o reprezintă codul genetic, ADN-ul fondatorilor săi, și care se perpetuează de-a lungul unui proces activ de armonizare cu evoluția piețelor și a disponibilităților tehnologice. „Noi suntem viitorul”, se afirmă la Fuji-Xerox, pentru a explica această continuitate prezențială. Informația verificată, codificată, materializată și Înmagazinată nu este cea mai strategică, În
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
câmp întins de fapte, la un loc cu alte plante din familia ei. Valoarea este un produs social, cultural, aflat în relație de coabitare Și intercondiționare cu etosul, cu ființa, cu nația care îi dă viață (o creează) Și o perpetuează ca liant între timpuri Și generații. 2. Contabilitatea în costuri istorice - de când Și până unde... Contabilitatea este o tehnică, sau în dinamica sa contemporană, o tehnoștiință care a evoluat în permanență. Metoda partidei duble, o metodă de bază a tehnicii
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
devină pentru copii, treptat, un familiar mijloc de comunicare. 2.7. TEHNICI DE LUCRU SPECIFICE CULORII FOLOSITE ÎN ACTIVITĂȚILE CU ȘCOLARII Tehnica artistică constă "într-un ansamblu de modalități, reguli și procedee tehnologice, inventate, preluate, folosite creativ și, prin aceasta, perpetuate de-a lungul istoriei artei" Prin studierea și însușirea tehnicilor artistico plastice, îi putem oferi copilului o încărcătură de cunoștințe de specialitate, plecând de la formele specifice acestor activități până la exprimarea conform viziunii proprii. Varietatea tehnicilor satisface nevoia de mișcare, declanșează
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
ierarhizată pe criterii de clasă, cea mai dificilă problemă de control este aceea de a asigura loialitatea claselor dezavantajate față de un sistem în care membrii primesc o felie disproporționat de mică din bunurile societății. Ideile dominante despre mobilitatea socială ascendentă perpetuează norme și valori care servesc la menținerea controlului social în societățile în care avem o distribuție inegală a puterii, bogăției și resurselor. Sistemul de mobilitate competitivă promovează trei norme principale care servesc această funcție în Statele Unite: 1. Orientare către viitor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
medicii sau juriștii - dețin un mare control asupra conținutului educației propriilor cadre, ceea ce contrazice teoriile marxiste potrivit cărora doar capitaliștii, deținătorii mijloacelor de producție, pot manipula sistemul educațional pentru propriul beneficiu economic și ideologic. Dar privilegiul de status nu se perpetuează doar manipulând piața muncii prin accesul la diplome. O activitate importantă a școlilor (Collins, 1971) este să transmită culturi de status specifice. Aceasta se întâmplă atât în interiorul claselor, cât și în afara lor. Din acest punct de vedere, orice eșec al
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
rezistente la corupție - și cele mai puțin corupte. În cazul țărilor cu scoruri mici ale indicelui rezistenței la corupție - România a obținut 3 puncte în 1998, similar cu Rusia sau Iugoslavia -, se poate vorbi de corupție generalizată. Corupția generalizată se perpetuează deoarece corupția ca mod de rezolvare a problemelor ajunge să fie considerată normală, dezvoltându-se un sistem de credințe și așteptări care funcționează ca un cerc vicios (Varese, 2000). Oamenii ajung să creadă că în țara lor problemele s-au
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
conferă credibilitate Politicii de Coeziune. 4.1.3. Rolul Politicii de Coeziune În relația interguvernamentalism - suveranitate Cu toate acestea, criza pune la Încercare puterea de coeziune a Europei, iar Încercările unor state membre sau lideri marcanți de a repara greșeli perpetuate din trecut și a impune disciplina financiară pot fi văzute ca o continuă pendulare Între interguvernamentalism și suveranitatea statală. Ministrul german al finanțelor, creștin-democratul Wolfgang Schäuble <footnote Revista Stern, „Das letzte Jahr war teilweise lausig”, 27 Iulie 2011. footnote> , pledează
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]