1,049 matches
-
aceea introduce în psihologia mulțimilor, ca aparținînd de resortul acesteia, domeniul fenomenelor de comunicare, domeniu aflat în expansiune rapidă. De la inventarea cărții tipărite și pînă la presă, trecînd prin telegrafie, acest domeniu a restrîns în permanență spațiul conversației, al discursului persuasiv și al zvonului. Psihologul francez desprinde cu o precizie uimitoare, nedezmințită de nimic pînă astăzi, o teorie a comunicațiilor de masă căreia, la vremea sa, nimic și nimeni nu îi netezise calea. Descrie modul în care pătrund ele în fiece
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
comunicării verbale - subiectul vorbitor, destinatarul și conținutul comunicării - care determină fiecare o altă funcție: a) de reprezentare (referențială, denotativă, informativă) - despre obiectul discutat; b) de expresie (subiectivă, numită mai târziu și interjecțională) - privitoare la vorbitor; c) de apel (intersubiectivă, conativă, persuasivă, retorică) - referitoare la receptor; Mai târziu, Bühler înlocuiește acești termeni cu simbol (a), simptom (b), respectiv semnal. Pornind de la modelul configurat de K. Bühler și luând în discuție actul lingvistic, mesajul, și factorii implicați în actul comunicării, Roman Jakobson (1958
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de apel și de informare, cărora li se adaugă și altele, ca funcția autocentrică (pură expresie către sine, de încurajare etc). Renzo Titone (1971), pornind de la clasificările realizate de Bühler și Kainz, distinge trei funcții principale: - de comunicare (inclusiv persuasivă); - de expresie (pentru necesitatea socială, de a calma agresivitatea, disputa etc.); - reflexivă (monologul sau vorbirea interioară); André Martinet identifică patru funcții: o funcție centrală, de comunicare, de înțelegere reciprocă, o funcție de suport al gândirii, o alta de exprimare și o
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
S. - e să imaginezi la fiecare nouă istorie o soluție literară distinctă, de o particularitate care să solicite cititorul, să-i dezvăluie un nou mod de comunicare, o nouă descoperire. Și de fiecare dată să ai succes în a fi persuasiv, să ai sens, să interesezi.” Lumile ce se ascund în spatele diferitelor strategii de reprezentare sunt „variante” ale celei reale, vocile și figurile protagoniștilor par transpuneri ale unor prezențe ușor recognoscibile. Modelul viu facilitează înțelegerea, iar desprinderea de acesta nu presupune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290003_a_291332]
-
ia în considerație numai cazul creștinilor convertiți pe durata stagiului militar, fără a se referi la aceia care intrau în armată îndată după ce au primit botezul ori după convertire. Tot aici se evidențiază verbul katalambáno, care pune accentul pe puterea persuasivă a adevăratei gnoze capabile să cucerească pe deplin individul, răsturnându-i valorile etice. În aceste condiții, comandantul pământesc își pierde valoarea de referință (dacă dispozițiile sale se împotrivesc conștiinței) pentru soldatul creștin, fiind înlocuit de cel ceresc (autorul conștiinței umane
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
crede, aprecia González, că abordările calitative și critice se bazează, într-o mai mare măsură, pe judecata subiectivă a cercetătorului decât perspectivele cantitative este la fel de fals ca și a aprecia aceste din urmă perspective drept scutite de "povara" argumentării retorice, persuasive. În fapt, mărturisea Al González, lucrurile sunt mult mai complicate. Problema cea mai spinoasă, chestiunea cea mai arzătoare, în era în care trăim, problema diferenței (inter)culturale, necesită un arsenal cât mai complet de metodologii cu ajutorul cărora să dobândim, treptat
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
situația. Doi, el sau ea trebuie să identifice publicul particular al discursului și decizia cu care acesta se confruntă. Trei: criticul este responsabil, zice Hill, de evidențierea modalității concrete în care oratorul alege și dispune, în cadrul discursului, cei trei "factori persuasivi interrelaționați logic, psihologic și caracteriologic"206. Și patru: criticul contrapune evaluarea sa criteriilor Retoricii aristoteliene. Acest plan de analiză critică al lui Forbes Hill, precum și noua sa interpretare a neo-aristotelianismului, exprimă câteva diferențe și implică, de asemenea, câteva devieri notabile
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
și comportamente umane. În schimb, Hill se concentrează, pentru prima dată, asupra acestei trăsături a definiției aristoteliene a retoricii trecute cu vederea, îndeobște, de către criticii retorici de până la el: evaluarea discursului presupune atenție în ce privește alegerile oratorului din cadrul arsenalului de "factori persuasivi" ("inventarul comprehensiv") care îi stau la îndemână, grație Retoricii aristoteliene. Ce înseamnă această deturnare a atenției critico-retorice înspre aspectul, neglijat în prealabil, al evaluării calității alegerilor întreprinse de orator în elaborarea actului său discursiv, în detrimentul, desigur, al altor criterii de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
discursul lui Nixon își dovedește, elocvent, măiestria. În cele ce urmează, Hill trece mai departe la parcurgerea pasului trei al analizei sale critico-retorice: cu alte cuvinte, scoate în evidență alegerea și dispunerea (aranjarea), de către Nixon, în cadrul discursului său, a factorilor persuasivi: logic, psihologic și caracteriologic. În ce privește dispoziția (dispositio, lat./taxis, gr.), Hill constată, imediat, că ordonarea și sistematizarea argumentelor într-o manieră inteligibilă și persuasivă urmează, în adresa președintelui american, cu sfințenie, modelul aristotelian. Astfel, Hill reușește să identifice introducerea (exordium
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
alte cuvinte, scoate în evidență alegerea și dispunerea (aranjarea), de către Nixon, în cadrul discursului său, a factorilor persuasivi: logic, psihologic și caracteriologic. În ce privește dispoziția (dispositio, lat./taxis, gr.), Hill constată, imediat, că ordonarea și sistematizarea argumentelor într-o manieră inteligibilă și persuasivă urmează, în adresa președintelui american, cu sfințenie, modelul aristotelian. Astfel, Hill reușește să identifice introducerea (exordium, lat./prooimio, gr.), narațiunea (narratio, lat./diegesis, gr.), argumentarea (confirmatio, lat./apodeixis sau pistis, gr.) implicând entimeme cu caracter atât demonstrativ, cât și refutativ
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de la structura tradițională nu fac decât să demonstreze adaptabilitatea excepțională a lui Nixon față de situația retorică particulară a momentului istoric (pe) care îl pune în evidență. Urmează, evident, în logica acestei cercetări, identificarea, de către criticul retoric Forbes Hill, a factorilor persuasivi de natură logică, psihologică și caracteriologică; în termeni tradiționali, este momentul când criticul accesează, în textul discursului, mijloacele (logice, psihologice și caracteriologice) alese de Nixon în demersul său discursiv pentru a convinge, din ansamblul, desigur, al mijloacelor disponibile de persuadare
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
predicții nearticulate, potrivit căreia "nici o putere convinsă că se apropie de victorie prin impunerea unor concesii repetate nu va fi dispusă să negocieze"245, îl ajută pe președinte să facă un pas mai departe în raționamentul său, cu ajutorul altui factor persuasiv de factură psihologică: de data această, președintele mizează pe sentimentul furiei. Furia, explică Forbes Hill, constituie "o dorință dureroasă de răzbunare, care apare datorită unei desconsiderări nejustificate, dar evidente, a unei persoane sau a apropiaților săi"246. Orice persoană, observă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
persoane sau a apropiaților săi"246. Orice persoană, observă Hill, este "mai dispusă să respingă posibilitatea unei păci negociate dacă se află într-o stare de furie"247 ce vizează adversarul. Prin urmare, furia, neamplificată peste măsură, constituie factorul psihologic persuasiv pe care Nixon mizează în încercarea sa de a deturna, definitiv, atenția publicului său dinspre posibilitatea obținerii păcii pe calea negocierii, care, chiar dacă reprezintă calea cea mai scurtă de încheiere a războiului, trebuie pusă în paranteză, nu de dragul vreunui beneficiu
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
-i așa, pentru a nu ceda, pe cale pur logică, ultimei menționate predicții ale lui Nixon îi stau la îndemână o strategie "temporizatoare și moderată"251 cum este "vietnamizarea", președintele trebuie să mizeze pe un alt factor emoțional în întreprinderea sa persuasivă. Hill remarcă acest lucru cu finețea care îl caracterizează: Nixon, prin urmare, are nevoie de un public care, chiar dacă se află, temporar, într-o stare de teamă, este fundamental încrezător. Încrederea, explică Hill, reprezintă "cealaltă față a monedei"252 în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
atât fundamentul ascendenței sale, cât și motivul pentru care Reagan a atras suspiciunea unui "segment substanțial de public critic, care nu numai că a rămas neconvins de (elocvența adăugirea mea) președintelui, dar chiar s-a simțit ofensat de maniera sa persuasivă"505 de a se raporta la viața politică. Cu alte cuvinte, dacă o parte din cetățenii americani identificau în discursul lui Reagan "direcția clară"506 a viziunii sale politice, alții o interpretau în sensul de "ideologie fără idei"507. Astfel
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
povestea face ca experiența umană să aibe sens, sensul însuși pe care publicul poveștii îl "prinde" mărturisește despre presupozițiile teoretice în baza cărora publicul respectiv acceptă povestea în cauză, iar aceste presupoziții nu reprezintă altceva decât "bunul simț". Astfel, narațiunile persuasive, observă Lewis, "exprimă și, în același timp, presupun (un tip de adăugirea mea) cunoaștere împărtășită de o (întreagă adăugirea mea) comunitate"600. Însă ce este, realmente, acest bun simț specific paradigmei narative? Pornind de la sensurile din antropologie și, respectiv, filosofie
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
relațiile internaționale au fost văzute în mod tradițional ca un teritoriu al realiștilor. "Puterea absolută", "puterea relativă", "puterea structurală" și "echilibrul puterii" sunt toate concepții realiste, la fel și noțiunile de "luptă pentru putere" și "stabilitate hegemonică". Totuși, așa cum susține persuasiv Wendt, "afirmația că natura politicii internaționale este modelată de relațiile de putere... nu poate fi doar o pretenție realistă". (1999:96-7). Ceea ce este în mod unic realist este "ipoteza că efectele puterii sunt constituite în primul rând de forțele materiale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cele de nișă nu se diferențiază calitativ, nici esențial. Un produs de nișă poate fi consumat de un public tot mai larg. Depinde cum reușește fiecare să se adreseze dorinței cititorului, cît de oportun Îi răspunde și cît este de persuasiv. Pentru că nu vreau să intru În amănunte, voi spune doar urmînd teza profesrorului William James din Adieu à la littérature - că destinul social al literaturii a fost pecetluit de momentul autonomizării ei , Începînd cu poezia, după mijlocul secolului al XIX
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dacă vă puteți imagina, nici măcar de Kotler n-au auzit), au ca atu un soi de viclenie ancestrală și sunt mereu dispuși să manipuleze nepriceperea clienților. Negustorii bărbați sunt cei mai periculoși: abordează problematica gătitului într-o manieră insidioasă și persuasivă și, indiferent ce vând, sunt în stare să convingă o extraterestră să le cumpere toată marfa*. Mai de încredere sunt negustoresele, în special cele în vârstă: fiecare a fost măcar o secundă în viață extraterestră, așa că, din solidaritate, ne pot
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
În profesiune și viața socială, precum și În mediul său confesional-religios, politic etc. În acest caz, individului Îi sunt oferite posibilități largi de alegere sau de opțiune. Alegerea unui anumit model se face fie prin imitație, fie prin presiunea dominantă sau persuasivă a unui mentor cu rol de educator, fie după căutări și Încercări eșuate, sau reușite succesive. În sensul acesta, succesul sau eșecul au un rol important. În alegerea modelului, iar educația, ca sistem organizat de ghidaj, are un rol esențial
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
punct de vedere comportamental în decursul tratamentului. Relația client-consilier trebuie să fie prietenoasă și de colaborare. Cadrul IM se potrivește cel mai bine cu opinia că schimbarea clientului este cel mai bine stimulată prin întărire pozitivă. Stilul consilierului IM este persuasiv, dar nu coercitiv, uneori provocator, dar niciodată încărcat de argumente. Interviul motivațional acordă prioritate rezolvării ambivalenței. Așa cum s-a menționat mai sus, în abordarea IM, clienții sunt văzuți, în general, ca având percepții ambivalente despre schimbare. Miller și Rollnick (1995
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
le pun”! De la strofă la strofă, tonul adresării se schimbă: alarmă, compătimire, exasperare. Ce reacții îi provoacă „iubitei” știrea sa, poetul nu spune: e șocată, crede sau se îndoiește? S ar părea că asta face: se îndoiește. Altminteri, accentele lui persuasive („Sunt cîțiva morți în oraș, iubito,”/ „E miros de cadavre, iubito,”/ „Sunt cîțiva morți în oraș, iubito,”) nu și-ar avea rostul. Dacă i-a mai rămas un gram de luciditate, ea ar putea să se întrebe nu cumva toată
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
unul al suspendării, al ruperii de o realitate goală de sens; nu de puține ori, asistăm chiar la o suspendare a actantului liric, între timpi ai continuei lupte, ai continuei dureri de a exista, de a se situa "gol/ singur// persuasiv ca textul/ filosofului de cucută", într-o amărăciune a existentului. De aici, metafora centrală a crucificării, ce apare în diferite secvențe textuale pentru a puncta ideea de sacrificiu, desigur, dar de un sacrificiu trăit cu voluptate, în numele unei altfel de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mântuitoare cade într-un somn greu, nu înainte de a se persifla în sonuri ludic-incantatorii: În fața ușii șase/ am tras la aghioase:/ " Aghios, Aghios, Aghios,/ tămâie, tămâie, tămâie,/ momâie, momâie,/ lălâie.. "". Tot astfel, abia la finalul unui discurs emfatic, baroc, totuși persuasiv, în care faconda sentimentaloidă (stârnită de "domnișoara sensibilă N.") se amestecă, halucinant, cu reflecția filosofică înaltă, "singuraticul domn R." își deconspiră, ca în treacăt, sursa reală a suferinței: "Doamne, iarăși vorbesc/ singur pe stradă, probabil că iarăși/ am uitat să
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mai cuprinzător în care se reflectă preocupările societății noastre, la nivel de analiză antropo-socio-politologică din perioada respectivă. Nici o chestiune importantă n-a fost omisă, nici un eveniment n-a rămas neconsemnat. O echipă de condeieri excelenți îi asigură, de la apariție, energia persuasivă. Cu toate acestea, multe dintre luările de poziție respective au stârnit ostilitatea presei oficiale. O întreagă campanie de insinuări, calomnii și invective a fost concertată la adresa grupului, membrii acestuia fiind supuși la presiuni și amenințări continue. Sediul lor a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]