1,057 matches
-
acestuia. Funcția emotivă trimite la emițător, fiind gestionată pe de o parte de scriptor (autor), care imaginează textul în toate articulațiile sale, iar pe de altă parte de actor, care o impune prin toate mijloacele fizice și vocalice. Funcția conativă (persuasivă) trimite la destinatar și impune o dublă adresare a fiecărui mesaj teatral - actorul (personajul) și publicul - impunând un răspuns, fie el provizoriu și subiectiv. Funcția referențială nu lasă niciodată spectatorul să uite contextul (istoric, social, politic, psihologic, cultural etc.) comunicării
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
concordă sau sunt complementare cu valorile elevilor. În ceea ce privește vârful iceberg-ului, partea vizibilă a culturii organizaționale a școlii, aceasta include: 1. Simbolurile și sloganurile care exprimă, prin imagine și cuvinte, filosofia și valorile fundamentale ale unei școli. Au un puternic efect persuasiv și, pentru a oferi credibilitate școlii, trebuie să nu se reducă la simple clișee verbale, ci să descrie adevărata personalitate a acesteia (de exemplu: "Școala care îți dă aripi" sau "Educație pentru fiecare"). 2. Ritualurile și ceremoniile ca expresie a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și regândire a teoriilor și practicilor de abordare a procesului educațional. Cu toate acestea, fără minime încercări de transpunere a acestui fenomen în realitatea școlii contemporane, pedagogia schimbării riscă o relativă cantonare într-un discurs ce își va manifesta caracterul persuasiv doar la nivel declarativ, pur teoretic. Educația pentru schimbare și dezvoltare urmărește promovarea unei educații menite să sublinieze, pe de o parte, importanța teoriilor și practicilor educative tradiționale, iar pe de altă parte, necesitatea de racordare a acestora la noile
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
general în sprijinul guvernului și al instituțiilor mass-media. Astfel de cercetări au stabilit că mesajele de campanie nu servesc la schimbarea opiniilor, ci la reactivarea și întărirea opiniilor preexistente ale electoratului și la mobilizarea de a merge la vot. Efectele persuasive "dure" (schimbări de opinie sau de comportamente) sunt rarisime, căci puțini indivizi se comportă în maniera unui votant rațional: manifestând interes puternic pentru politică, dovedind un nivel de informare ridicat, prin absența afectelor și/sau alegerea dintre ofertele electorale în funcție de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
lor primordial (clasă, religie, familie). Voturile de schimb, așa cum ne-au confirmat ultimele alegeri prezidențiale, pot fi controlate în mai multe feluri, implicând oferirea unor bunuri sau promisiuni în schimbul votului în favoarea unui anumit candidat. În astfel de cazuri, analiza influenței persuasive a mesajelor mediatice sau politice devine irelevantă, alți factori sociali determinând votul. Cu toate acestea, în pofida deselor relatări mediatice legate de tentativele de fraudare, considerăm că există o întreagă rețea cauzală care explică rezultatele alegerilor. Mesajele de campanie au efecte
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mesajelor de campanie asupra preferinței de vot). Din această perspectivă, ipoteza efectelor minimale pare să se susțină; dovezile empirice indică faptul că expunerea la mesajele candidaților nu poate decât cel mult să activeze anumite atitudini partizane. Limitarea cercetărilor la efectele persuasive ale comunicării politice eclipsează însă o varietate de alte efecte ale campaniilor, deosebit de relevante. Spre exemplu, transmiterea informației, impunerea agendelor de campanie și modificarea criteriilor după care sunt evaluați candidații constituie dimensiuni la fel de importante. Mai mult decât atât, chiar dacă am
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mai general în care se desfășoară campania. Spre exemplu, studiile lui Thomas Holbrook (Holbrook și McClurg, 2009) dedicate atitudinilor față de candidați au indicat faptul că schemele atitudinale preexistente sunt esențiale în evaluarea candidaților. Rezultatele modeste ale cercetărilor legate de efectele persuasive ale campaniilor prezidențiale au determinat explorarea unor alte fațete ale comportamentului de vot. Alți autori au propus două noi zone de explorare a efectelor campaniilor: 1) colectarea informațiilor legate de candidați și de subiectele importante în campanie și 2) folosirea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
specifice. Există două explicații posibile ale unui astfel de rezultat, care se leagă de intensitatea stimulului folosit și de contextul experimental. Este greu de crezut că atitudinile se pot schimba după o simplă expunere la un text scris, oricât de persuasiv ar fi acesta. Este vorba mai ales despre atitudinile și opiniile care au un suport informațional sau se leagă de o experiență proprie, de unele credințe preexistente. Acestea se caracterizează printr-o stabilitate remarcabilă și pot fi modificate doar în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
acțiunii politice, literatura de specialitate evidențiază că, în domeniul politicii, manifestările discursive devin o alternativă la violența fizică. Specificul comunicării politice este conferit nu atât de adecvarea la adevăr, cât, mai degrabă, de reconstruirea și reconfigurarea referențialului politic, potrivit intențiilor persuasive ale locutorilor. Cercetarea comunicării politice a evidențiat necesitatea elaborării unor modele comunicaționale apte să evidențieze parametrii comunicării politice și relațiile pe care le dezvoltă aceștia. Astfel, potrivit modelului informațional 2, comunicarea se reduce la un transfer de informație de la un
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a manifestării discursive și redefinirea proiectului de comunicare, în funcție de poziția interlocutorului. Din perspectiva comunicării publice, actul comunicării politice se definește prin: intenționalitate, problematică politică, de larg interes, folosirea mijloacelor tehnice de comunicare în masă și necesitatea adecvării la acestea, dimensiune persuasivă pregnantă, legitimitate a înscrierii la cuvânt ș.a. Pe această linie de interpretare, "comunicarea politică este un concept global care vizează: instituții și actori cu resurse, proiecte și legitimități diferite; procese, interacțiuni și relații care au anumite configurații și un anumit
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acte politice sunt prin natura lor acte de discurs (un exemplu în acest sens îl oferă demisiile), iar altele se sprijină în realizarea lor pe cuvânt. Printre trăsăturile specifice limbajului politic, menționăm natura interdiscursivă, dramatizarea, finalitățile de legitimare, intenționalitatea, miza persuasivă și conținutul ideologic. a) Interdiscursivitatea. Limbajul politic presupune un efort constant de reformulare, de transformare, de interpretare a altor limbaje politice, fie în vederea susținerii, fie în vederea respingerii acestora. Din această perspectivă, una dintre trăsăturile specifice manifestărilor verbale din spațiul politic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din spațiul politic este guvernat de intențiile, aspirațiile și obiectivele politice ale emitentului. Nimic nu este la întâmplare în economia manifestărilor discursive, fiecare detaliu fiind atent gestionat, prin prisma mesajului politic pe care intenționează să-l transmită politicianul. e) Miza persuasivă. În strânsă legătură cu finalitățile de legitimare, limbajul politic este orientat spre receptor, urmărind modificarea comportamentului acestuia în sensul idealurilor politice ale locutorului. Mai mult decât să informeze, actorul politic este interesat să convingă, să seducă, să modeleze gândirea politică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Fiecare manifestare discursivă din spațiul politic oferă informații privind ideologia împărtășită de emitent. Pe această linie de interpretare, actorul politic este interesat să comunice prin intermediul limbajului adeziunea la valorile ideologice ale grupului sau partidului politic din care face parte. Miza persuasivă și conținutul ideologic motivează apelul la strategii eufemistice și tendința de clișeizare 42. Funcțiile limbajului politic Lucrările de specialitate recunosc întâietatea funcției conative în cadrul comunicării politice, având în vedere că limbajul politic vizează în primul rând influențarea comportamentului auditoriului, modificarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în vedere că limbajul politic vizează în primul rând influențarea comportamentului auditoriului, modificarea opiniilor și atitudinilor acestuia, în sensul susținerii politice. Politica are nevoie de discurs pentru a-și face cunoscută ideologia, dar mai ales pentru a-și manifesta forța persuasivă. În această optică, limbajul politic devine suport de manifestare a ideologiei și propagandei, îndeplinind, potrivit Henrietei Mitrea-Șerban, trei funcții specifice 43: * funcția de comunicare și socializare (informare, educare, conștientizare, de formare a opiniilor și atitudinilor favorabile unor anumiți factori politici
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fie o ordine posibilă a lumii, pe care o construiește. Ordinea lumii are prea puține tangențe cu interesele de grup pentru ca să poată determina caracterul ideologic al unui astfel de discurs"87. Argumentarea filosofică este rațională, pe când argumentarea politică este preponderent persuasivă. Atât discursul filosofic, cât și cel politic propun norme și valori, numai că cele filosofice privesc existența umană în general, în timp ce valorile și normele politice privesc, preponderent, ființa umană în ipostaza ei social-politică, implicată în relații de putere și de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care conferă coloratură familiară realităților prezentate. Adept declarat al retoricii lucid și conștient orientate pragmatic, jurnalistul recurge la o " Logică a exemplului care se bizuie pe Auctoritas și a cărei armă redutabilă este Citatul"351. Autoritatea modelelor prezentate susține campania persuasivă a gazetarului, conferind greutate și prestigiu verbului jurnalistic. Într-o suită de adevărate articole-lecție, Eminescu explicitează termeni de economie, aspecte de legislație, ideologii și atitudini politice, teorii matematice și concepții filosofice. În acest sens, remarcăm spațiul extins dedicat gloselor în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pururea buni ostași, epoca de aur din țările noastre, începută cu Mircea și încheind cu Ștefan cel Mare, e o epocă de aur și dincolo"435. Ilustrarea anecdotică a tezelor devine o tehnică curentă în publicistica eminesciană, jurnalistul valorificând valențele persuasive ale istorisirii: "Și când ne întoarcem la pseudocultura noastră și vedem pe bulgarul Mihălescu, cu patru clase primare, administrând o țară de oameni și punând prefect pe un Chirițopol, care a fost slugă, fecior în casă; când vedem alte patru
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
oferit premisele pentru identificarea mecanismelor lingvistice de semnificare/ resemnificare a evenimentelor din spațiul politic, specifice publicisticii eminesciene. Analiza sintactică (transfrastică și frastică) a condus la identificarea trăsăturilor ce definesc sintagmatica semnelor verbale în publicistica eminesciană, în strânsă legătură cu finalitățile persuasive ale limbajului publicistic. De asemenea, cercetarea fenomenelor de semie și polisemie, a elementelor care generează ambiguitate la nivelul semnificațiilor limbajului politic eminescian și investigarea aspectelor de semantică intensională, respectiv de semantică extensională, au relevat complexitatea limbajului eminescian. La nivel semantic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
preluarea din afară a unei terminologii capabile să denumească noile realități ale timpului. Limbajul politic al epocii trădează încă semnele retoricii pașoptiste, marcată de patosul exprimării, o "retorică de amvon"493, care abundă în cuvinte și metafore religioase, cu finalități persuasive. Dincolo de amestecul de vechi și nou, de proliferarea unor clișee de expresie și de conținut, care obligă discursul politic al acestei perioade să intre într-un fel de pat procustian, remarcăm eforturile de înnoire, de modernizare și de specializare a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conceperea limbajului politic eminescian ca un tot unitar și recursul la inventarul metodologic al unor științe variate: lingvistică, pragmatică, semantică, sociologie ș.a. Analiza sintactică a relevat trăsăturile ce definesc sintagmatica semnelor verbale în publicistica eminesciană, în strânsă legătură cu finalitățile persuasive ale limbajului jurnalistic. Cercetarea sintaxei a vizat două paliere de manifestare a discursului eminescian: nivelul transfrastic, în care obiectul cercetării l-a constituit articolul, înțeles ca produs al procesului de enunțare și, în același timp, ca ansamblu structurat de secvențe
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Bibliothèque Payot, Paris. Ciopraga, Constantin, (1990), "Perenitatea lui Eminescu", în Cronica, nr. 2, p. 8. Cmeciu, Camelia Mihaela, (2004), Aspecte ale interacțiunii în discursul electoral, în Maria Carpov (coord.), Ipostaze ale interacțiunii, Editura Alma Mater, Bacău. Cmeciu, Camelia Mihaela, (2005), Strategii persuasive în discursul politic, Universitas XXI, Iași. Cmeciu, Camelia Mihaela, (2009), Introducere în semiotică, Editura Edusoft, Bacău. Cmeciu, Camelia Mihaela, (2010), Semiotici textuale, Institutul European, Iași. Codoban, Aurel, (2001), Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică, Editura Dacia
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
coardă internă. Aceasta înseamnă că experiența e mai convingătoare decât logica (din această perspectivă) pentru că natura rațională a omului este, în cel mai bun caz, secundară față de viața sa interioară, particulară 9. N. Geisler consideră că afirmația: dovezile nu sunt persuasive din punct de vedere psihologic induce în general în eroare și poate fi considerată greșită. Dacă ar fi adevărat că oamenii nu pot fi convinși niciodată prin dovezi, ar însemna că nu există nici un fel de integritate intelectuală printre oamenii
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ci ceilalți care nu au ajuns să creadă încă în existența unei astfel de ființe 11. În al doilea rând, se consideră că dovezile nu sunt valide din punct de vedere logic. Deci, nu numai că probele teiste nu sunt persuasive din punct de vedere psihologic pentru mintea omului modern, ci ele sunt considerate nevalide din punct de vedere logic. Așa cum se întreba Kaufmann, "putem oare să dovedim existența lui Dumnezeu printr-un raționament valid în care Dumnezeu să nu apară
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
comunicării verbale - subiectul vorbitor, destinatarul și conținutul comunicării - care determină fiecare o altă funcție: a) de reprezentare (referențială, denotativă, informativă) - despre obiectul discutat; b) de expresie (subiectivă, numită mai târziu și interjecțională) - privitoare la vorbitor; c) de apel (intersubiectivă, conativă, persuasivă, retorică) - referitoare la receptor; Mai târziu, Bühler înlocuiește acești termeni cu simbol (a), simptom (b), respectiv semnal. Pornind de la modelul configurat de K. Bühler și luând în discuție actul lingvistic, mesajul, și factorii implicați în actul comunicării, Roman Jakobson (1958
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de apel și de informare, cărora li se adaugă și altele, ca funcția autocentrică (pură expresie către sine, de încurajare etc). Renzo Titone (1971), pornind de la clasificările realizate de Bühler și Kainz, distinge trei funcții principale: - de comunicare (inclusiv persuasivă); - de expresie (pentru necesitatea socială, de a calma agresivitatea, disputa etc.); - reflexivă (monologul sau vorbirea interioară); André Martinet identifică patru funcții: o funcție centrală, de comunicare, de înțelegere reciprocă, o funcție de suport al gândirii, o alta de exprimare și o
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]