1,043 matches
-
fază a pretestării, administrarea chestionarului se face față în față și îmbracă forma unui interviu, subiectul avînd o mai mare libertate în formularea răspunsurilor. Analiza răspunsurilor va conduce la luarea unor decizii privind alegerea termenilor și semnificația acestora pentru subiecți, pertinența catego riilor de răspuns propuse inițial și sistemul de cotare, ordinea întrebărilor și semnificația non-răspunsurilor. În urma acestor analize, întrebările pot fi păstrate în forma inițială, reformulate sau excluse. În a doua etapă a pretestării se realizează o analiză a validității
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
la București. Aici, Emil Bodnăraș, ales special de Gheorghiu-Dej pentru credibilitatea pe care o deținea la Moscova, îi va propune liderului sovietic luarea în considerare a oportunității retragerii Armatei Roșii din RPR. Scandalizat în primă fază, Hrușciov va recunoaște ulterior pertinența argumentelor favorabile acestei opțiuni: atât din punct de vedere ideologico-politic (devotamentul regimului Dej față de cauza comunismului, întrupată de Uniunea Sovietică), cât și din punct de vedere geopolitic (încercuirea RPR de către "democrații populare", aceasta neaflându-se deci la periferia taberei socialiste
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fel, beneficiile progresului științific și tehnic global ar fi trebuit canalizate prioritar înspre aceleași state "mici și mijlocii", în special înspre cele "care au fost pe nedrept vitregite de istorie", se autovictimiza regimul (Duculescu în Drăgănescu, Voiculescu: 1986, 185). Dincolo de pertinența generală a acestor argumente se ascund interesele specifice leninismului romantic: crearea unei "noi ordini internaționale", în cadrul căreia toți actorii ar fi beneficiat de drepturi și putere de decizie perfect egale. Un ideal desigur imposibil, dar util pentru mașinăria propagandistică a
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cultural ibero-american îi sunt urmărite consecvent aspectele esențiale și îi sunt făcute vizibile reliefurile. Acest spațiu, devenit un topos identitar, lume aflată tipologic la granițele, câteodată imperceptibile, dintre Orient și Occident, determină marca stilistică a traducătoarei. Cu totul speciale prin pertinența echivalării conceptuale sunt și transpunerile de cărți teoretice. De la subiectivismul de tip Georges Poulet la formalismul naratologic al lui Jaap Lintvelt, M. propune și un alt chip al traducătorului. Dacă în cazul transpunerii operei literare se poate vorbi despre crearea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288045_a_289374]
-
pragmatic. Structurată pe șapte capitole, lucrarea realizată de Valerica Anghelache analizează principalele aspecte teoretice și metodologice privind schimbarea educațională, pe două dimensiuni majore: filosofică și procesuală, încercând astfel să faciliteze înțelegerea complexității acestei problematici de mare actualitate. Autoarea detaliază cu pertinență atât cadrul conceptual, destul de eterogen și complex, cât și chestiuni generale sau de nuanță legate de tema centrală abordată. Sunt trecute în revistă, cu acribie profesională, obiectivele și strategiile educației pentru schimbare, factorii și agenții schimbării în educație, principiile procesului
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
alianțe împotriva unei singure persoane. c) Verificarea fezabilității intervenției Nu este recomandată aplicarea schimbării înainte de a ne asigura că sunt întrunite toate condițiile, de la resurse umane sau materiale, la resurse financiare, de timp etc. se impune verificarea a patru condiții: * Pertinența problemei anunțate (trebuie să fie reală și să propună soluții viabile); Existența comportamentelor favorabile schimbării; * Punerea la dispoziție a resurselor necesare rezolvării problemelor; * Acordarea autonomiei în realizarea proiectului de schimbare. În condițiile în care organizația nu este pregătită pentru realizarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sunt fixate pentru un interval de 3-5 ani (pe toată durata proiectului). Este important ca formularea acestor scopuri să demonstreze realism, concretețe și să răspundă așteptărilor celor interesați. Principalele condiții ce se impun a fi respectate sunt: * acceptabilitate, ceea ce solicită pertinență și adecvare la situație; * motivabilitate, mai exact să constituie argumente puternice, suficiente pentru eforturile pe care le implică îndeplinirea lor; * comprehensibilitate, mesajul lor fiind clar pentru fiecare membru al școlii; * tangibilitate, altfel spus, să fie ușor de realizat; * flexibilitate, să
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a termenelor de realizare și a indicatorilor de performanță. a) Obiectivele iau forma unor aserțiuni ce vizează rezultatul așteptat al planului, îndeplinind câteva caracteristici esențiale ( D. Olliver, 1990, apud Iosifescu, 2000, p. 23): * concretețe (să poată fi ușor de identificat); * pertinență sau adecvare la situație; * oportunitate (acțiunea respectivă să se desfășoare la momentul potrivit); * realizabilitate (să fie adecvate la posibilitățile celor care inițiază acțiunea); * măsurabilitate (să permită evaluarea cantitativă și calitativă). b) Resursele, corelate cu obiectivele, au rolul de a spori
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
54). Astfel își argumenta autorul demersul de analiză a factorilor direct răspunzători de generarea credințelor și opiniilor la nivelul mulțimilor. Deși derulată pe alt plan, investigația sa fiind profund ancorată în elementul genetico-istoric al popoarelor, nu putem să nu observăm pertinența concluziilor sale pentru încercarea noastră de a înțelege care sunt mecanismele care pot determina puternic ancorarea în conservatorismul acțional și al mentalităților sau generarea și promovarea schimbărilor la nivelul educației. Problematica schimbării, în genere, și a schimbării educaționale, în special
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
un război împotriva anumitor idei curente, răspândite după cel de-al doilea război 75 77 mondial. Cartea sa “Propagandes” (1962) poate fi interpretată ca o critică a orientării empirice a lucrărilor americane consacrate mijloacelor de comunicare. El pune la îndoială pertinența modelului injecției hipodermice ca reprezentare a acțiunii mijloacelor de comunicare. După el, această reprezentare este imaginea inversată a realității. Desigur, el subliniază că societatea tehnică a pus la dispoziția celui ce face propagandă instrumente deosebit de eficiente. Dar acțiunea acestuia îi
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
vor veni, vor fi răzbunate însă de bucuriile trăite în preajma autorului Versificației moderne..." . Hotărât lucru, Vladimir Streinu își așteaptă încă monografistul! X Vladimir Streinu a fost poet de vocație. O probează convingător unicul său volum, Ritm imanent. A comentat cu pertinență operele scriitorilor clasici, propunând adesea unghiuri exegetice inedite. O demonstrează studiile sale solide despre câțiva reprezentanți străluciți ai epocii de aur a literaturii române. A analizat cu promptitudine și aplicație, cu senină comprehensiune și detașare lucidă cărțile contemporanilor săi, lăsând
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
de artiști neasemănători, ni se pare a fi singura menire a criticii literare, deși rezultatele obținute astfel sunt nespus de modeste față de abundența de viață a operelor cercetate." Criticul este adeptul unei viziuni integratoare asupra literaturii, comentând cu egală sagacitate, pertinență și comprehensiune creația clasicilor - Al. I. Odobescu, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Coșbuc ș.a. - pe aceea a iluștrilor săi contemporani din perioada interbelică - Arghezi, Blaga, Barbu, Bacovia, Voiculescu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sadoveanu, Mateiu I. Caragiale, dar
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
valori unic. sprijinirea elevului în vederea planificării schimbării comportamentului: învățătorul trebuie să-i ajute pe elevi să-și planifice schimbarea comportamentului, adică să transpună problemele teoretice în practică, dând astfel diverse sarcini elevilor; să-i ajute să identifice și să aprecieze pertinența propriilor opțiuni comportamentale. Planul trebuie extins după ce se înregistrează primele succese. Exemple: „Cum ți-ai propus să urmezi regulile noastre?” „Pot să te ajut să îți duci la îndeplinire planul?” „Cum ai să te comporți când vei avea simț de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
spre un eșec al eficienței și spre un deficit de audiență. Ea trebuie să fie un participant activ în arena actualității”. La începuturile activității sale S. era descris de Radu G. Țeposu, într-un portret ce nu și-a pierdut pertinența, drept un critic „serios fără morozitate, sistematic fără ticuri, bine informat”, „un glosator subtil și malițios” care „are mereu grijă să-și împartă admirația pentru literatură între respectul civilizat și pasiunea inocentă”. Neocolit de subtilitate, dar ocolit de partipriuri generaționiste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
cât și pentru participanții la piață, potențialii investitori sau alte instituții interesate. Articolul 25 În plus față de acești indicatori, compartimentele de monitorizare testează permanent relevanta altor indicatori, propuși de teoriile economice sau practica internațională cu privire la monitorizarea piețelor, în scopul creșterii pertinenței concluziilor activității de supraveghere. 7.1. Indicatori de structura/concentrare a pieței Articolul 26 Concentrarea unei piețe este determinată de numărul de participanți existenți pe piaț�� și de cotele de piață ale acestora pe piața respectivă. Indicatorii din aceasta categorie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184058_a_185387]
-
fi susținută prin reproiectări ameliorative ale configurațiilor de tip ierarhic, specifice capitalismului industrial, culminând cu forma de organizare matriceală. La sfârșitul secolului XX, pe fondul consacrării schimbării de paradigmă în teoria organizațiilor, devin însă clare atât limitele ierarhiei, cât și pertinența alternativei reprezentate de organizația bazată pe cunoaștere. În locul unei structuri piramidale rigide și susceptibile de comportamente predictibile, omniprezentă până atunci, apare o diversitate de forme structurale non-ierarhice, în general de tip rețea; comportamentele tipice pentru actorii din cadrul lor sunt de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cunoașterii, civilizația se va revela ca abilitate și disponibilitate a membrilor lor de a conlucra în mod transparent și echitabil; − centrarea comportamentelor individuale și colective pe valorile spiritului de comunitate a profesioniștilor, ale recunoașterii dreptului la identitate intelectuală și primatului pertinenței conceptuale ca sursă de influență în organizație. Planul intervenției manageriale: − asimilarea și extinderea practicilor manageriale de generație avansată, inclusiv a celor specifice managementului cunoașterii; − adoptarea, de către factorii de conducere, a stilului de intervenție non-directiv, orientat către facilitarea și articularea acțiunii
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
necesită angajare strategică și ingeniozitate managerială în îmbinarea facilităților informatice de asistare inteligentă cu practici organizaționale consolidate, referitoare la inovare, învățare și interactivitate partenerială. Organizațiile bazate pe cunoaștere sunt susceptibile ca, în virtutea culturii lor specifice, să promoveze în societate valoarea pertinenței conceptuale ca sursă de influență, precum și o etică a legitimității responsabile în comportamentele și relațiile actorilor sociali. Noțiunile de cunoaștere, cunoștințele reprezintă termen la modă în prezent. Este utilizat, împreună cu managementul bazat pe cunoștințe, cu o frecvență deosebită, în dorința
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
1973), Voci și vocații cinematografice (1975). Dintre numeroasele puncte de vedere susținute cu o argumentație estetică de sorginte marxistă (unele intervenții sunt publicate în „Studii și cercetări de istoria artei”, „Revue roumaine d’histoire de l’art” ș.a.), semnificative prin pertinența analitică sunt pledoariile pentru o estetică a filmului contemporan, considerațiile privind receptarea spectacolului cinematografic sau specificitatea „lecturii” filmului, elogiul adus filmului de autor, tratarea literaturii ca experiență culturală a cineastului. Rămâne exemplară ținuta unor portrete, precum cele dedicate lui Jean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
și-a lăsat amprenta în inconștientul colectiv. În plus, la fel ca și catârul, măgarul este cunoscut pentru încăpățânare și reprezintă simbolul prostiei și al inutilității încăpățânării. Visul îi poate deci revela subiectului slăbiciunile sale: lipsa de reflecție și de pertinență sau atitudinea îndărătnică și obtuză. Dacă în scenariul oniric se chinuie să urnească un măgar sau un catâr, atunci înseamnă că, în realitate, se luptă cu lipsa de cooperare a celor din jur. Așadar, ceilați au față de el o atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
trimfă asupra tenebrelor, exprimă ieșirea din obscurantism. Cel ce visează are o viziune luminoasă asupra lui însuși și asupra vieții sale. Oferă o privire avizată asupra lumii înconjurătoare. Poate, prin urmare, să aibă încredere în corectitudinea opiniilor sale sau în pertinența intuițiilor. Făclia are, în plus, o semnificație spirituală. Constituie mediatorul dintre umanitate și divinitate, între pământ și cer. Exprimă idealurile înalte și noblețea ambițiilor subiectului, dar se referă și la rugăciune, adică atât la cerere, cât și la recunoștință. Cele
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Fabia și Marcia vezi: Tristia 3, 6, 25; Pontica 1, 3, 138 și 3, 1, 75-80. 20 Cf. V. G. Nemetry, Comentarius exegeticus ad Ovidii Tristia. Excurs I. De tertia Ovidii uxore, Budapest, 1913, pp. 129-132. Acest exeget neagă însă pertinența ipotezei. Fabius Maximus a fost orator, poet, om politic, consul în anul 11, an în care Ovidiu îi dedică un epitalam (Pontica 1, 2, 133). 21 "Introduction" la Ovidius, Tristia, Oxford, 1924, p. 33. 22 S. D'Elia, "L'esilio
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
conversației și a sistemelor de schimb în general (dezbatere, convorbire, ceremonie, ritual etc.). Angajarea unei conversații postulează partajarea unui anumit număr de elemente precum codul, interesul sau plăcerea interlocutorului, respectarea unui minimum de reguli de comunicare referitoare la cantitate, calitate, pertinența informației și a modalităților sale de expresie. Aceste reguli privesc și derularea interacțiunii ca alternanță în turnura cuvîntului și atenția acordată cuvintelor interlocutorului. Într-o mare măsură, activitatea politică se sprijină pe utilizarea limbajului. Voind să convingă sau să persuadeze
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
singur și ultim cuplu de dinamisme antagoniste... Orice sistem se dovedește a fi un sistem de sisteme..."42. Credința în constituenții ultimi ai materiei e foarte veche și e fondată pe bun-simț (în accepțiunea macroscopică a cuvîntului). Lupasco subliniază cu pertinență fundamentul metafizic al unei asemenea convingeri bazate pe bun-simț: "... elementul... va fi mereu, la rîndul său, compus din elemente, va conține mereu, structural, alte elemente, fără să putem ajunge vreodată la un element ultim care să semnifice... identitatea perfectă și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Atunci cînd logica își permite toate libertățile, raportul cauzal face și el la fel. [...] În cazul extrem, Ionesco imaginează o logică fictivă care structurează lumea într-un mod ciudat"12. Dar cel care a pus în evidență cu o mare pertinență influența operei lupasciene asupra teatrului lui Ionesco este marele teoretician american al literaturii și artei Wylie Sypher, în cartea sa Loss of the Self (Pierderea Sinelui)13. Wylie Sypher ne spune fără nici o ambiguitate: "[...] Ionesco elimină legile cauzei și efectului
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]