2,737 matches
-
fi vinovat cu nimic. Dac-ar fi altcineva cu noi În locul bețivului Ăstuia v-ar spune cît de cinstit sînt cu dumneavoastră. Știu că par o grămadă de bani, da’ și pe mine m-au costat tot atît. Nu poți pescui pe ocean dacă nu-ți cumperi cele mai bune instrumente. — Domnu’ Johnson, el zice că-s bețiv. Oi fi. Da’ vă zic că are dreptate. Are dreptate și e rezonabil cu ce cere. Nu vreau să vă fac dificultăți, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
podeaua din carlingă și apoi am aprins lumina și i-am numărat. După aia m-am dus la timonă și l-am pus pe Eddy să se uite sub pupă după niște fiare pe care le foloseam ca ancore cînd pescuiam și fundul era atț de stîncos, că nu voiam să risc să-mi stric ancora. — Nu găsesc nimic. I-era frică să stea acolo, lîngă domnul Sing. — Treci la roată, i-am spus. Ai grijă spre ce te-ndrepți. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
peste bord. Negrul se ridică-n capul oaselor și privi barca. — Uite-i, spuse. Barca aproape că se lipise de ei. — E Willie, căpitanul. Cu un echipaj. La pupa bărcii albe, doi bărbați cu flanele și pălĂrii albe de pînză pescuiau din șezlonguri și un bătrîn cu o pălĂrie de fetru și un fîș conducea barca pe lîngă mangrovele unde aștepta vasul cu băutură. — Ce mai zici, Harry? strigă bătrînul, trecînd pe lîngă ei. Harry Îi făcu semn cu mîna. Barca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
agitată cînd apăru și el Își dădu seama că-i obosită. SÎnt la noi acasă, spuse ea. Stau pe verandă, beau whisky și au deshămat caii. Zic că așteaptă pînĂ apari. Mama le-a zis că te-ai dus să pescuiești. Nu cred c-a făcut-o cu intenție. Sau, mă rog, sper că nu. — Și doamna Packard? — Era În bucătĂrie și m-a Întrebat dacă te-am văzut; i-am zis că nu. Mi-a zis că te aștepta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
vină la rîu, după ce mama le-a zis că ești la pescuit. După ce-am plecat eu trebuie să fi văzut că bărcile erau la locul lor, și atunci era clar că ești la pîrÎu. Și toată lumea știe că tu pescuiești Între moara de grîu și aia de cidru. Atîta că le-a luat ceva timp pînĂ să-și dea seama de toate astea. — Așa e. Totuși, au fost al dracu’ de-aproape. Soră-sa Îi Întinse pușca prin gard, ținînd-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
grea a drumului, iar Nick Încerca să-i explice: — Uite, Piticot. PÎrîul traversează drumul principal și trece pe pămÎntul unui fermier. Și fermierul Ăla l-a Îngrădit, e vorba de o pășune, și-i gonește pe cei care vin să pescuiască. Așa că s-au oprit la podul de dinainte de gard. Și-n partea de rîu la care ai putea ajunge dacă-i traversezi cîmpul ține un taur. E un taur al dracu’ de rău, și Ăla chiar că Îi ține departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
dorul de casă o să fiu nevoit s-o duc Înapoi. Oare ce-or mai face tipii Ăia? Cred că băiatu’ Ăla al lu’ Evans nu-și știe de lungu’ nasului. Jegosu’ dracu’. Cred că-n afară de indieni n-a mai pescuit nimeni pe-aici. Ar fi trebuit să fii indian. Așa ai fi scăpat de multe necazuri.“ Mergea În susul pîrÎului ținîndu-se la distanță de buza malului, Însă la un moment dat păși Într-o băltoacă - pîrÎul curgea pe sub pămÎnt acolo. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
În susul rîului și pe dealuri. Soră-sa Îl urmărea din priviri. Își pusese ibricele Într-un sac, pe care-l legase de celălalt, și le ținea pe amîndouă pe umăr. Nu ți-ai luat undița, Nickie? Nu, dacă e să pescuim Îmi tai o creangă. O luă În fața surorii sale, ținîndu-și carabina Într-o mînĂ și păstrînd puțină distanță față de apă. De-acum Începuse să vîneze. — E un pîrÎu tare ciudat, spuse soră-sa. — E rîulețul cel mai mare pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ar fi golit de mult pescarii. Ăsta-i singurul pîrÎu care mai există, În afară de altul la care se ajunge tot atît de greu pe jos, unul de după cotul lacului. N-am mai luat pe nimeni la pescuit aici. Și cine pescuiește-n pîrÎu’ Ăsta? — Nu știu pe nimeni. Atunci e un pîrÎu virgin? — Nu. Indienii mai pescuiesc În el. Da’ acum au plecat, de cînd nu se mai taie coajă și s-au Închis rezervațiile. — BĂiatu’ lu Evans știe de locu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
care se ajunge tot atît de greu pe jos, unul de după cotul lacului. N-am mai luat pe nimeni la pescuit aici. Și cine pescuiește-n pîrÎu’ Ăsta? — Nu știu pe nimeni. Atunci e un pîrÎu virgin? — Nu. Indienii mai pescuiesc În el. Da’ acum au plecat, de cînd nu se mai taie coajă și s-au Închis rezervațiile. — BĂiatu’ lu Evans știe de locu’ Ăsta? — Nu, el nu știe. Însă Începu imediat să se gîndească la asta și simți cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
fi putut urmări pînĂ aici altă dată. Dar asta era foarte puțin probabil. S-ar fi putut ține după el atunci cînd a venit odată dinspre șosea, pe lîngă ferma lui Hodge, Însă se Îndoia de chestia asta. Nu mai pescuise nimeni În pîrÎul Ăsta. De asta era sigur. Pe de altă parte, băiatul lui Evans n-avea nici o pasiune În a pescui. — Cretinu’ Ăla nu vrea decît să se țină după mine, spuse Nick. — Știu, Nickie. — E a treia oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
a venit odată dinspre șosea, pe lîngă ferma lui Hodge, Însă se Îndoia de chestia asta. Nu mai pescuise nimeni În pîrÎul Ăsta. De asta era sigur. Pe de altă parte, băiatul lui Evans n-avea nici o pasiune În a pescui. — Cretinu’ Ăla nu vrea decît să se țină după mine, spuse Nick. — Știu, Nickie. — E a treia oară cînd Îmi face probleme. — Știu, Nickie. Da’ să nu-l omori. „De asta a vrut să vină cu mine“, se gîndi Nick
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
urlă alt jucător. Ne trebuie rahaturile alea de porți! — Există porți în magazie, strigă ea, porți cu plase. Dacă nu erați niște putori ordinare, vă duceați să le căutați, n-ați fi folosit șalurile noastre scumpe! Se învârte în jurul piscinei, pescuind și alte lucruri de pe „terenul de polo“ improvizat. —Pe astea le duc să se usuce, zice ea furioasă, n-aveți decât să luați porțile din magazie, dacă vreți să mai jucați. Finn, oftând zgomotos, lasă mingea, iese repede din apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
dinspre poartă. Calm, patronul cârciumii ajunge primul la finiș, lângă masă. Mai doriți ceva, simpaticilor? latră acesta, disprețuitor. Doar nota, i-o întoarce Avocatul, demn. Și cu ticălosul ăsta beat, cum rămâne? vrea să știe Dănuț, în vreme ce-și pescuiește avar ultimele hârtii de unu, de cinci și de zece lei, mototolite și udate de sudoare, de prin buzunarele descusute ale pantalonilor, refuzând ostentativ să dea bacșiș îl lăsăm plantat la solar, ca să i se răscoacă intelighența, ei? Ce e
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
smalțul sărit, chiuvetă încastrată temerar în peretele de vis-à-vis de pat, dedesubtul unei oglinjoare dreptunghiulare pentru bărbierit, cu argintul ei înfiorător și iremediabil împăienjenit, de bătrânețe. Terminând în trei secunde operațiunea salutară de igienizare, Bossul revine la oalele canope și pescuiește acrobatic, cu o mână, cu noroc, dintr-un vas de tablă mai răsfrânt, o gogonea murată, zemoasă, din care mușcă pofticios, făcându-i cu ochiul Avocatului, încă marcat de o paloare inexplicabilă. Cu mâna cealaltă, Adrianus se scobește fredonând, în
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mai aproape de malul stâng, să fie sub dominația rusă; dar Înaltele Părți contractante au convenit că acestea vor rămâne nelocuite și că de acum înainte nu va fi construită acolo nici o fortificație; supușii celor două puteri vor fi liberi să pescuiască și să taie lemne acolo. Marile insule situate vizavi de Ismail și Chilia vor rămâne de asemeni nelocuite, dar numai la o leghe distanță de malul stâng al Dunării. Această distanță va fi precizată ulterior. Așezările care existau înainte de război
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
casă se aude țârâitul încă nefamiliar al telefonului proaspăt instalat. Sophie trebuie să fie prin apropiere, a ieșit doar adineaori să pregătească ceaiul ; iar el pune în termeni clar exprimați și exacți ceea ce tânărul nu reușește, ca de obicei, să pescuiască din adâncul sufletului său tulburat, decât sub forma unor întrebări convenționale. — ...sau dacă, totuși, nu cumva acești oameni care se luptă între ei pentru a ne conduce (și ne conduc pe rând, așa cum în rând îi aduce mâna împăciuitoare a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
literele, dar le citește ca un copil de 6 ani. Permisia tinerețe coaie crețe Întîmplător sau nu, eu și mirele avem rezultatele cele mai bune la trageri. Drept urmare, vineri la ora 4 ieșim Împreună pe poarta unității. Pe el Îl pescuiește din parcare aceeași Dacie verde de la jurămînt, la fel de plină cu tot neamul lui de agricultori. Îl Înhață o mînă iubitoare și Îl Îndeasă cu greu undeva În spate. E o amiază rece de Început de decembrie, asfințitul anemic scoate efecte
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
sa vorbea și cam de ce Îl privea pe el un astfel de eveniment și pentru că mi s-a părut normal să ignor ordinul unui ofițer de la altă unitate, după o jumătate de oră am Întins-o spre cazarmă să-mi pescuiesc ordinul de plecare În permisie și apoi pe-aci ți-e drumul, Într-o stare de surescitare comică. Așa că, acum, după ce Portocală se satură de noi, Îl văd că apare. Ne găsește aliniați, făcînd raportul de Încheiere a instrucției, și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cinstită și pilduitoare cu una umilitoare și fără rost. Dar e un ordin cît se poate de serios, așa că nu-mi rămîne altceva de făcut decît să mă Îndrept spre closetul din spatele pavilionului. O oră car rahat soldățesc, după ce-l pescuiesc din fosa infernală cu un hîrdău și o cange special pregătite pentru o astfel de Îndeletnicire. Mă execut Încercînd să privesc fără gînduri bazinul de ciment, a cărui adîncime e greu de apreciat. Rămîne de văzut ce Înseamnă jumătate, deocamdată
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
faci cu valiza aia? De unde vii? Aici mi s-a rupt filmul. Prea multe Întrebări dificile, căzînd toate În același timp peste mintea mea ucisă de efort, pe fondul unui somn iminent. Șoferul mi-a zis azi-dimineață, după ce m-a pescuit din dormitorul Întunecat, plin cu soldați, ca să mă aducă Înapoi la comandament să vadă ce-i cu mine și să mi se facă actele, că a crezut că sînt un strigoi, sau un somnambul, sau ceva de genul ăsta. Mi-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În mijlocul unității. Dar cum dracu’ s-a putut Întîmpla una ca asta? pare să spună figura lui năucă. Unitate despre care Înțeleg că e tot o cazarmă precum cea din Bărăgan, cu aviație, transmisiuni și tot restul. Șoferul m-a pescuit de pe aleea dintre popota ofițerilor și comandamentul unității de artilerie. Comandantul Își mai aprinde un Kent (nu-și cumpără țigările de la chioșcul unității, e clar că e dispus la negocierea reciproc avantajoasă a anumitor aspecte din viața soldatului, pare un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Îi stau lipite de fruntea lucioasă, aburită, chipul gușat ar putea fi efectul unei boli degenerative. S-a urcat pe platforma tunului și răcnește la noi să scoatem lăzile cu muniție de antrenament, după care muncește cu conștiinciozitate să-și pescuiască un muc - am senzația că vîrful degetului, dacă nu cumva e bont, a ajuns undeva aproape de ochi și o să-l Împingă afară. Chiar și așa, lipsite de praful de pușcă, lăzile cu proiectile ale acestor tunuri enorme cîntăresc În jur
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
arii de operă și colecționează timbre rare, iar În familia lui se vorbește frecvent despre ascendentul astral și despre presopunctură. Îmi amintesc foarte bine cum poate să arate o duminică În jurul mesei ovale din livingul lor, cu tacîmuri care par pescuite dintr-un muzeu și un umor care, atunci cînd se produce, e solemn, pare umor de Înmormîntare... niște oameni cu greutate, cam asta exprimă prin tot ce sînt. A avut grijă maică-mea să mă introducă În această atmosferă, În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
3 ore bătute pe muchie, o statuie umană, un soldat din gărzile regale de la Palatul Buckingham, ca un exercițiu de voință (sau de stupizenie), din clipa În care sînt plantat de comandantul gărzii și pînă În clipa În care sînt pescuit tot de el. Dar apoi, deși clima nu se schimbă prea mult, se schimbă ziua și ora, e noapte și eu stau sub o streașină, aleile pustii și umede (odată instalat consemnul, toată unitatea se ascunde În dormitoare și nu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]