7,871 matches
-
Ele întăresc numai ideea falsă că poporul în două mii de ani n-a avut nici limbă și cugetare și că aceste două trebuiesc plăsmuite în mod meșteșugit de către o anume academie. [5 ianuarie 1877] TRIUMFURI IEFTENE Domnișorii de la universitatea din Pesta cari, însoțiți de veselia generală a popoarelor, s-au dus la Constantinopole ca să înmînuie spada de onoare lui Abdul Kerim s-au îmbarcat după cum se știe sub o ploaie de mere murate și de ouă cu dulce miros, până în fine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vom relata numai fapte. Studenții germani din Viena, desigur inamici vii ai panslavismului, le-au trimis softalelor un "pereat! ". Studenții din Berlin, asemenea inamici ai panslavismului, le-au trimis pe cale telegrafică un frenetic "pereat! ". În fine chiar senatul universității din Pesta au hotărât să ieie cele mai stricte măsuri contra banalităților unor nevrîsnici cari nu se sfiesc de a trage în cercul patimilor lor de rând sacrificiile pe cari micele state de preste Dunăre le-au făcut pentru o cauză până
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
linia sa de purtare în aceste împrejurări. Persoana despre care se vorbește că s-ar însărcina cu formarea noului cabinet unguresc este baronul Sennyei, deși alții vor a ști că baronul a declinat definitiv această onoare. În Camera deputaților din Pesta s-a citit un rescript al președintelui consiliului adresat președintelui Camerei, prin care se anunță că în 8 fevruar demisiunea ministeriului a fost primită de M. S. Împăratul. În cea mai adâncă tăcere a parlamentului, D. Tisza luă cuvântul pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în cuvinte mult mai rezervați încă decât în acte. Iată cuvintele d-lui Cogălniceanu rostite în camera deputaților, cuvinte cari au nevoie de oarecare comentar. Într-adevăr nu e o monstruozitate de care corespondenții {EminescuOpIX 373} ziarelor din Viena și Pesta să nu fie în stare a învinui pe români. Neue freie Presse mai cu samă se întrece pe sine însăși în aiurările cele mai perverse, în calomnii de-a dreptul criminale. Astfel ea zice cum că la Calafat oastea română
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fiind în picioare de cătră gustul de supremație al maghiarilor și al amicilor Nouăi prese libere. Acest memento ne-au trebuit spre a trece la interpelația făcută de d. Helfy în ședința de la 4/16 mai în Camera deputaților din Pesta. Iată acea interpelație: Considerând că ministrul - prezident, când au răspuns la interpelațiile asupra războiului ruso-turc, au declarat că ministeriul de esterne al monarhiei s-au silit de la începutul conflagrațiunii orientale de a menținea pacea, dar că, izbucnind războiul, ministerul se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sclav, care nu vede scopul adevărat al acestui război de bandiți. Medicament preservativ: după ce vei fi citit o foaie ungurească, să binevoiești a-ți spăla mînile. După câte aflăm, aceste articole și altele asemenea l-au motivat pe ministeriul din Pesta să oprească funcționarea comitetului din Sibiu. [27 mai 1877] INCENDIU În noaptea de 24 spre 25 c. au izbucnit foc în șirul de case ce formează unghiul stradei de sus și stradei sf. Atanasie, peste drum de cișmeaua cu bazin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
istoria vestitului Nastratin-hogea, Aristofan prin "întroducerea în arta caraghioșilor ", artă despre a cării înțelegere ungurii au dat strălucite dovezi în vremea din urmă. Să sperăm deci că, în interesul culturei omenești îndeobște, limba turcească va deveni limba Academiei ungurești din Pesta. Am împărtășit și noi indulgenților cititori un specimen de exercițiu stilistic al ziarului Kelet din Cluj și am spus că efectul unor asemenea caraghioslâcuri este în Ungaria totdeuna o măsură guvernamentală oarecare; în cazul de față dizolvarea comitetelor românești formate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
într-adevăr fiece noțiune e totodată și ilustrată. Dar să lăsăm această greșală de construcție și să ne ținem de foaia de "literatură populară". O asemenea foaie esista la români sub titlul de "șezătoarea ", redactată de d. Iosif Vulcan, din Pesta. Nu zicem că foaia din Pesta e bine redactată, dar d. Vulcan pare a fi avut o idee sigură de ceea ce va să zică literatura populară, căci cearcă a da ca în oglindă cugetarea și maniera de a vedea a poporului chiar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și ilustrată. Dar să lăsăm această greșală de construcție și să ne ținem de foaia de "literatură populară". O asemenea foaie esista la români sub titlul de "șezătoarea ", redactată de d. Iosif Vulcan, din Pesta. Nu zicem că foaia din Pesta e bine redactată, dar d. Vulcan pare a fi avut o idee sigură de ceea ce va să zică literatura populară, căci cearcă a da ca în oglindă cugetarea și maniera de a vedea a poporului chiar. Literatura populară nici se poate numi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tindea la o prelungire pentru un an a tractatului de comerciu existent, pe motivul că această prelungire ar fi creat dificultăți din punctul de vedere al compromisului austro-ungar ce se voiește a se încheia înainte de 1 ianuarie. Conferințile miniștrilor la Pesta au de obiect de a stabili tarife independente. {EminescuOpIX 439} În ceea ce privește postavurile, tariful trebuie să fie, conform cerinței Germaniei, formulat de cătră d. Hasselbach, stabilit pe o bază echitabilă și îndeajuns de liberschimbist. Acest tarif va fi prezentat săptămâna viitoare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce contrazice naturei obiective a monarhiei, dreptul ce-l are fiece popor de - a - și determina voința prin legi și de-a avea un propriu organ pentru formularea acestor voințe, o legislatură. Acest articol a dat însă procurorului public din Pesta de-a mă cita la judecătoria de instrucțiune. Tot în acea lună am publicat un articol asupra conchemării unui congres, care se sfârșește în modul următor: "în caz dacă opiniunea publică și popoarele Austriei ar cere schimbarea sistemei constituționale de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu națiunile ce urmăresc aceleași interese ca și cea română. 3) Congresul să-și aleagă reprezantanța [2a]2 sa, care va comunica tronului voința națiunii românești, cerând a ei satisfacere. - Aparițiunea acestui articol a fost anunțată printr-un telegram din Pesta în "Noua Presă liberă" Când am scris primele linii în privința serbărei de la Putna (V. Convorbiri an. IV/ no. 14) am spus că frecările din viața politică și spirituală la români nu-și au cauza lor pe atâta în interese personale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dar o boală psihică îl pune în imposibilitatea de a-și împlini năzuințele înalte, la care ori îndemnul tatălui ori propria-i vocație l-ar fi îndreptățit. Ceva din finețea spiritului său răzbate până la noi dintr-o scrisoare trimisă din Pesta ungară în 1802, pe când se afla în drum spre Viena pentru studii, către „al mieu frate mai mare, dumisali bădițului Ioniță Conachi”, misivă considerată de marele istoric N. Iorga „interesantă și cu totul neașteptată scrisoare” și pe care o publică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
datoria cătră iubitu meu frate cu adesea cercetătoare întregimii sănătății dumisale răvașă, pentru care așijdere cred că și bădița nu mă va uita, știind bunătate dumitali. Aceasta, și sunt al dumitali pré plecat, mai mic frati, Costachi Conachi. 1802. de la Pesta, 4 septv”. Și un post scriptum: „Mă rog cu răvașul dumitali cel viitor să mă înștiințăzi și despre chipul petrecerii de vreme acolo, ca mai pre larg dispre dumniata să mă înștiintăz”. Într-adevăr, după părerea noastră, atmosfera și parfumul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
felie de jambon pe fiecare omletă, formați deasupra o spirală de spanac și rulați. Aranjați rulourile Într-o tavă de copt unsă cu ulei, turnați deasupra sosul de roșii, iar la sfârșit puneți câteva feliuțe de șvaițer. Coaceți 15-30 minute. Pesto cu spanac Spălați bine 1 kg de spanac și o legătură de busuioc, apoi zvântați-le și puneți-le Într-un bol pentru robotul de bucătărie. Adăugați 250 ml ulei de măsline, 3 căței de usturoi curățați și zdrobiți, o
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
Constanța). Paludism. Febră palustră. Malarie: friguri, tremurici, lelițele, mătușile. Scarlatină: cochiardă, cochinar, coracă. Varicelă: vărsat de vânt, vărsat În cruce. Variolă: vărsat, bubat, bubatul cel mare. Rujeolă: pojar, cori, bubatul cel mic. Trismus. Parotidită epidemică: fălcăriță, gușarniță, purcică. Choleră: holeră. Pesta: ciumă, buboasă, Maica călătoarea. Intoxicație: adăpat, otrăvire. Morvă: răpciugă. Farcin: cârtiță. Alcoolism: beție. VII. Boli de piele Polihidroză: asudarea mâinilor, asudarea picioarelor. Urticarie: blândă, spuzeală. Acnee: coșuri, funigei, zgăbunțe. Eczemă: bube dulci, zgaibe dulci. Impetigo: pecingine, cur de găină, rofii
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
înaltă ținută morală, profesională și civică, cu o neî nchipuită dragoste față de țara lor, a fost aceea de a insufla populației „conștiința drepturilor sale de cetățean și datoriile sale către patria sa”. Aceste drepturi și îndatoriri, spunea Semănătorul în “Albina”, “Pesta” 27 februarie/20 martie 1872; “Romanulu”, 162 numărul său de inaugurare, se pot insufla prin „ învățătură și biserica națională...” Ideologia Semănătorului din 1870 a fost aceea a întăririi claselor sociale din țară - țăranul și comerciantul - care să poată realiza „prin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de a trăi din propria lor viață intelectuală.” El definea prin artă atmosfera care a dus la apariția revistei „Făt‐ Frumos”, care a făcut epocă în viața literară a țării, Nicolae Iorga asemuind‐o cu Semănătorul și Luceafărul de la Buda‐ Pesta. Ceea ce înseamnă că Iorga vedea în Bârladul de atunci una din Ca pitalele culturii românești. * Paloda Literară, Bârlad, 20 ianuarie-28 decembrie 1904, odată pe lună, 33x24 cm., anual 1,50 lei, 10 bani numărul. Tipografia Cațafany. La 28 februarie de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a fost dezastruos și e de presupus că va fi foarte greu și următorul pentru că cereale nu-s, păsări nu-s (doar a fost gripă aviară), porci nu-s, și cam dispare și obiceiul de Ignat (avem sau n-avem pestă porcină?) Singurul domeniu agitat a fost cel politic, deci. Dacă privim ca reprezentativă luna noiembrie avem idee 237 ce va să zică acest loc unde lesne poți ajunge în tărâțe, adică "politicienii" cu mustăți sau fără, sfâșie împreună pe noul intrat !! Ceva
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
anumite intervale de grupare. În practica statistică este uzuală împărțirea populației pe grupe mari de vârstă, obținându-se următoarele subpopulații: − 0-14 ani (sau 0-19 ani) - populația tânără; − 15-59 de ani (sau 20-64 de ani) - populația adultă; − 60 de ani și peste (sau 65 de ani și peste) - populația vârstnică. De asemenea, în practică se utilizează și alte intervale de grupare<footnote C. Mihăescu, Demografie. Conepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 55. footnote>, în funcție de aspectul la care
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
practică, raportul de dependență se calculează sub trei forme: − raport de dependență I - reprezintă proporția populației tinere (0-14 ani) la 100 de persoane în vârstă de muncă (15-59); − raport de dependență II - reprezintă proporția populației vârstnice (60 de ani și peste) la 100 de persoane în vârstă de muncă; − raport de dependență III - reprezintă proporția populației tinere și vârstnice la 100 de persoane în vârstă de muncă. Concluzionând, trebuie precizat că procesul de îmbătrânire demografică a populației are numeroase consecințe, decurgând
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
că turcii nu vor încălca granița sudică și că armata română va rămâne în "strictă defensivă"70. Dar sultanul a semnat curând un document prin care principele vasal din România se detronează (1 mai 1877)71. Presa din Viena și Pesta începe o propagandă antiromânească, ridiculizând armata și vehiculând fel de fel de zvonuri, între care că principele și-ar fi încărcat averea personală și că mai mult de treizeci de lăzi au plecat deja din București spre Sigmaringen (4 mai
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Bavaria, fie cu Ungaria. Viena s-a impus în detrimentul celorlalte două centre urbane oarecum ușor. Fiind expusă, Budapesta a fost o pradă ușoară pentru turcii care au urcat din sud pe drumul transbalcanic Stambul Sofia Belgrad (pe atunci, Buda și Pesta erau două orașe distincte). Deși mai bine protejat natural, istoria a făcut ca Munchenul să nu fie niciodată un centru cu o importanță exclusivistă în sudul Germaniei. A fost nevoit să suporte concurența puternică a unor orașe ca Nuernberg, Augsburg
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care au salvat țara de la transformarea ei în pașalâc, deznodământul nefast nu a putut fi evitat. Destinul avea să se deruleze cu repeziciune odată cu înaintarea fulgerătoare a turcilor pe axa Sofia Belgrad Budapesta (reiterăm că, la momentul respectiv, Buda și Pesta erau două orașe separate de fluviu). Victoriile lui Iancu de Hunedoara împotriva lui Mahomed Cuceritorul nu au fost suficiente pentru a stopa avansul otoman. Politica de maximă circumspecție a lui Matei Corvin, respectiv de a evita o confruntare majoră cu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
hrană, sub îngrijirea ocrotitoare a bătrînului profesor. Stînd mereu între cărți, el a citit cu ochii lacomi orice carte și a compus și poezii, din care cîteva le-a văzut, la puțin timp, publicate de Iosif Vulcan, în "Familia" din Pesta, o dată cu schimbarea numelui său, în Eminescu. Dar după moartea lui Pumnul, soția acestuia, Catinca, n-a mai vrut să-și facă pomană; nu l-a mai putut suferi în casă pe acest străin, așa că el a trebuit să plece. S-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]